106 matches
-
regiuni joase din cauza creșterii presiunii atmosferice circulația sângelui se diminuează și deci întregul organism se resimte. Alături de diferența de presiune atmosferică se adaugă apoi și diferența de temperatură. Din tabelul de mai jos se vede de pildă că în depresiunea intramontană închisă a Gheorghenilor, ca și în aceea similară dinspre est a Vetrei Dornei, temperaturile medii lunare sunt în genere cu 3-5 C mai joase decât la Huși. Apoi, pe câtă vreme la Gheorgheni (vezi tab. 2ă temperatura maximă absolută nu a trecut
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a speciilor de floră și fauna sălbatică. Astfel, sintagma regiunea Carpați, din articolul 1 paragraful 1 al Convenției-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, semnată la Kiev la 22 mai 2003, desemnează pe teritoriul României Munții Carpați cu depresiunile intramontane, fără a include Platoul Transilvaniei și dealurile subcarpatice, conform hârtii prevăzute în anexa." Articolul 3 Anexă prevăzută la art. 2 face parte integrantă din prezenta lege. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și
LEGE nr. 389 din 19 octombrie 2006 pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia ��i dezvoltarea durabila a Carpatilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181926_a_183255]
-
4 luni în zonele montane înalte). Se înregistrează destul de frecvent valuri de căldură, cu temperaturi de peste 40 grade C (trei asemenea valuri la București în vara 2007), și de frig, cu temperaturi sub -30 grade C, în special în depresiunile intramontane. Precipitațiile, cu o medie multianuală de 640 milimetri la nivelul întregii țări, prezintă, de asemenea, diferențe notabile între regiuni (între 1.200-1.400 mm pe an în zonele montane înalte și 400-500 mm în principalele zone agricole din jumătatea sudică
HOTĂRÂRE nr. 1.460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
al viiturii, respectiv a transportului solid. B. Producerea inundațiilor în aval de secțiunile de închidere ale bazinelor mici este condiționată nu numai de debitul maxim generat de o ploaie torențială, ci și de capacitatea de tranzit a albiei. În depresiunile intramontane sau la ieșirea din zona montană, acolo unde s-au dezvoltat așezări omenești, panta râului este relativ redusă, ceea ce conduce la micșorarea vitezei de curgere în raport cu rețeaua hidrografică din amonte. Depunerea materialului solid în aceste zone conduce la înrăutățirea condițiilor
METODOLOGIE din 21 august 2008 pentru determinarea bazinelor hidrografice cu caracter torenţial în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
luându-se în considerare cei mai importanți factori de vegetație. Astfel, s-au nominalizat o zonă umedă și răcoroasă, cu precipitații de 600-750 mm anual și temperaturi medii anuale cuprinse între 7,5 și 8,5°C (regiunile subcarpatice, depresiunile intramontane etc.), și o zonă uscată și călduroasă, cu un regim pluviometric care variază între 475 și 600 mm, cel termic fiind cuprins între 10 și 11°C (câmpiile Bărăganului, Burnazului, Olteniei, Timișului, Moldovei și Podișul Dobrogei). În cadrul acestor zone mari
ORDIN nr. 170 din 11 iulie 2011 privind aprobarea Ghidului de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233982_a_235311]
-
luându-se în considerare cei mai importanți factori de vegetație. Astfel, s-au nominalizat o zonă umedă și răcoroasă, cu precipitații de 600-750 mm anual și temperaturi medii anuale cuprinse între 7,5 și 8,5°C (regiunile subcarpatice, depresiunile intramontane etc.), și o zonă uscată și călduroasă, cu un regim pluviometric care variază între 475 și 600 mm, cel termic fiind cuprins între 10 și 11°C (câmpiile Bărăganului, Burnazului, Olteniei, Timișului, Moldovei și Podișul Dobrogei). În cadrul acestor zone mari
GHID din 11 iulie 2011 de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233983_a_235312]
-
o capacitate de pășunat în jur de 0,3-0,4 UVM/ha. 4. Pajiști azonale 4.1. Pajiștile din lunci și depresiuni Aceste pajiști sunt influențate în mare măsură de condițiile de sol și umiditate specifice luncilor râurilor și depresiunilor intramontane. Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii dominante arinul negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), sălcii (Salix sp.), ulmi (Ulmus sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana). Vegetația ierboasă poate fi dominată
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
și Fălticeni. Înainte de reforma administrativă din anul 1950 a fost reședința fostului județ Câmpulung. Municipiul este situat în partea central-vestică a județului Suceava, la intersecția coordonatelor 47° 32' latitudine nordică cu 25° 33' longitudine estică. Orașul este localizat în depresiunea intramontană Câmpulung, ce desparte Obcinele Bucovinei de Munții Stânișoarei. Zona locuită a localității este de aproximativ și se întinde pe o lungime de peste 10 km de-a lungul râului Moldova, care traversează orașul. Suprafața intravilană măsoară aproape . Localitatea se învecinează la
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
individualizată, fie pentru că Dumnezeu a așezat-o într-o mirifică alcătuire geografică, fie pentru că oamenii ei au știut să-i construiască o personalitate aparte, să-i cultive cu grijă moștenirile și să-i creioneze atent fiecare zi de mâine. Depresiune intramontană străjuită de cleanțuri, dacă nu semețe prin altitudine, atunci impresionante prin desenul pantelor și cromatica de argint vechi a pietrei, Almăjul a văzut în localitatea Bozovici centrul său geo-spațial și administrativ, spre care localnicii își vor fi îndreptate fie speranțele
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
constată că „Verșenii [...] devin un simbol al unui univers spiritual în care [Mihail] se va integra” și că „neamurile mamei, care trăiau încă viața străbunilor”, vor deveni „lumea operei sale”. Odată cu ieșirea din munți , cursul Moldovei se ramifică în depresiunile intramontane , formând grinduri , praguri și ostroave. Pe teritoriul județului Iași , Moldova curge pe o lungime de 30 km , având un debit mediu de 31,1 metri cubi pe secundă. De-a lungul curgerii sale , Moldova străbate mai multe localități , printre care
Verșeni, Iași () [Corola-website/Science/301320_a_302649]
-
de SNIG ( Serviviciul Național de Informații Geografice din Spania), Revolcadores are 1.999 metri înălțime, și trece pe locul al doilea, vârful Los Obispos având 2.015 metri. Aproximativ 27% din teritoriul murcian este montan, 38% aparține regiunii de depresiuni intramontane și văi, iar restul de 35 % aparține regiunii altiplanelor. Regiunea Murcia are o climă maditeraneană semiaridă, cu ierni blânde (media de temperatură a lunilor decembrie și ianuarie fiind de 11° C) și veri fierbinți ( cu maxime de 40° C) . Temperatura
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
Munții Trăscăului. Sălciua de Sus are o suprafață de 42 de hectare și se află la 1 km distanță de reședință comunei. Altitudinea medie a comunei este 747 m, iar climă este temperat continentală. „Depresiunea Sălciua apare că o depresiune intramontana de contact morfologic, iar din punct de vedere genetic este de tip tectonic și eroziune.” „Cele mai vechi urme de locuire omenească descoperite până în prezent pe teritoriul comunei Sălciua datează din epoca timpurie a bronzului, deci din primul sfert al
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
Botiza, Jereapăn (Budești), Cavnic, Cupșeni (Ungureni) și Lăpuș. Forma de relief a zonei este constituită în proporție de 78% din munți vulcanici de înălțimi mijlocii (Munții Lăpușului), cu o erodare intensă și în proporție de 22% din dealuri și depresiuni intramontane. Predominanța reliefului muntos influențează și celelalte componente ale cadrului natural cum sunt: clima, hidrografia, vegetația și fauna. Mai influențează deasemenea și extinderea limitată a gospodăriilor, orientările profesionale (legate în principal de existența unor importante resurse ale subsolului dar și a
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
XIX-lea despre Ținutul Secuiesc, întitulată "„Descrierea Ținutului Secuiesc”" (Székelyföld leírása), descria poziția geografică a comunei astfel: "„Remetea, față în față cu Ditrău, pe partea stângă a Mureșului, se întinde romantic în valea pârâului Pietrii.”" Terenul prezintă morfologia caracteristică bazinelor intramontane. Zona de șes formată preponderent din aluviunile Mureșului continuă la nord prin coline tăiate de văile pâraielor și prin munții vulcanici ai Gurghiului. Aceștia din urmă s-au format în perioada neogenă. Roca cel mai des întâlnită este andezitul. La
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
formării acestui lanț vulcanic, întreaga regiune fusese o câmpie aluvionară, situată în partea vestică a șirului central al Carpaților Orientali, respectiv cel cristalino- mezozoic. În perioada pliocenului superior, s-a realizat o intensă activitate vulcanică, ce a închis un lac intramontan a cărui oglindă se ridica până la 950 m altitudine. La începutul cuaternarului prin eroziune apa lacului a străpuns lanțul vulcanic în zona munților Călimani și Gurghiu dând naștere defileului Deda - Toplița. Afluenții Mureșului au contribuit la actuala înfățișare a reliefului
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Maieru din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Sat atestat documentar la 1450; a jucat un rol important în apărarea Rodnei. Sat situat la 7 km de Sângeorz-Băi, în apropierea confluenței Anieșului cu Someșul Mare. Satul Anieș este situat într-o depresiune intramontană care îi poartă numele, unde masele de aer vestice au influență mai mare, ele înaintând pe culoarul de vale al Someșului Mare, influențând regiunea din punct de vedere climatic. Acest spațiu geografic se desfășoară între coordonatele 24° 49‘ longitudine estică
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
orașele Codlea și Făgăraș. Stațiune balneoclimaterică sezonieră, de interes local, situată în raza comunei Șinca, județul Brașov, pe râul Perșani, la poalele de vest ale Munților Perșani, la 400 m alt., la 25 km NV de Brașov. Climat de depresiune intramontană, sedativ. Izvoare cu ape minerale clorurate, bicarbonatate, sodice, hipotone. Obiective turistice: fosta mănăstire rupestră Pleșiu (șase încăperi în stâncă), părăsită în anul 1700 * Peștera Mare de la Merești, din Munții Perșani, descoperită în sec.XVIII, unde s-au găsit resturi de
Perșani, Brașov () [Corola-website/Science/300957_a_302286]
-
fiind comuna cu cele mai multe sate din zona Bran, după cum urmează: Sediul administrativ al comunei Moieciu este în satul Moieciu de Jos. Comuna Moieciu este situată în Țara Bârsei, care nu este altceva decât extremitatea sud-estică a celei mai mari depresiuni intramontane din România - Depresiunea Brașovului - și care ocupă extremitatea sud-estică a județului cu același nume. Față de municipiul Brașov, comuna Moieciu este situată la 28 de km pe șoseaua care leagă Brașovul de Câmpulung Muscel și Pitești, fiind una dintre cele mai
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
loc ample lucrări se modernizare drumuri comunale și forestiere, regularizarea cursului superior al râului Gemenea 2010 Re-sfințirea Bisericii din localitate, în urma lucrărilor de pictură interioară și consolidare a edificiului de cult Satul Gemenea este situat într-o zonă de depresiune intramontană, tranversat de râul cu același nume. Localitatea este înconjurată de grupa munților Rarău la vest și nord ( Diacu, Măgura, Căpățâna ) și de munții Stânișoarei (Muncelul Mic, Obcina Mare și Muncelul Mare) la sud si la est. Se învecinează cu următoarele
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
fiind de tip bicarbonatat calcic, sodic, magnezian, carbogazos și provine de la forajele F7, F8 si F9. Unitatea structurală cunoscută prin termenul de Bazinul Baraolt reprezintă prelungirea nord-vestică a depresiunii Bîrsei, care, la rândul ei, face parte din sistemul de depresiuni intramontane din aria Carpaților Orientali. Și din punct de vedere geologic - structural, valea pârâului Baraolt formează zona de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita de
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
formează bancuri, apoi marnocalcare și masive calcaroase (numite olistolite), cuprinzând un interval geocronologic începând cu cretacicul inferior - barremian, aptian, albian - , peste care apar pe alocuri și conglomerate cenomaniene de tip Bucegi. Socotind perimetrul Biborțeni ca o parte din marele bazin intramontan Baraolt, se poate constata că cele două mari unități geologice prezentate anterior sunt acoperite, pe alocuri - mai cu seamă in zonele joase - de un covor gros, de vârstă plio-pleistocenă. Acest pachet, dispus în mod discordant peste fundamentul cretacic, străpuns în
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
al Bucovinei, superior din toate punctele de vedere orașului Frasin. Din structura orașului Frasin face parte fostul sat (devenit cartier) Bucșoaia, iar Doroteia și Plutonița au statutul de sate afiliate orașului. Orașul Frasin este situat într-o zonă de depresiune intramontană, la confluența râului Moldova cu râul Suha (care separă cartierul Bucșoaia de Frasin). Localitatea este traversată de șoseaua europeană E576 (DN17), importantă cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania și se află o distanță de 43 km de municipiul Suceava
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
Podișul Armeniei reprezintă continuarea mai înaltă a Podișului Asiei Mici până aproape de Marea Caspică. Limite: Spre sud-est se leagă strâns cu Podișul Iranului, extins la sud de Lacul Urmia și Masivul Sahend, iar la nord, prin Caucazul Mic, domină depresiunea intramontană Rion-Kura. Trăsături fizico-geografice: poziția de tranziție între Asia Mică și Podișul Iranului - de unde accentuarea continentalismului climatic; predominarea podișurilor înalte și a masivelor vulcanice, care alternează cu depresiuni adânci, tectono-erozive; formarea unui adevărat "castel de ape", cu rezervoare naturale permanente (lacurile
Armenia () [Corola-website/Science/299842_a_301171]
-
culoar transversal, lung de aproximativ 34 km, axat pe linia de întâlnire a revărsărilor de lavă și acumulările de piroclastite provenite din Munții Căliman (în nord) și Munții Ghiurghiuliu (în sud). Alternanțele dintre lave și piroclastite au generat apariția lărgirilor intramontane (Stânceni, Lunca Bradului, Răstolița) în cuprinsul cărora se găsesc 4 nivele de terase, cu altitudini relative de 1-2 m, 10 m, 20-22 m și 40-50 m (Geografia României, III, Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, 1987). În Subcarpații Transilvaniei, în Depr.
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
() este cea mai joasă, aridă și fierbinte depresiune intramontană din California meridională (Statele Unite); este situată la sud-est de lanțul montan Sierra Nevada, în Parcul Național Death Valley, între culmile Amargosa și Panamint din sudul Podișului Marelui Bazin, fiind parte a deșertului Mojave. , având 120 km lungime, are cea mai
Valea Morții () [Corola-website/Science/307022_a_308351]