209 matches
-
contribuie la realizarea stroke-ului embolic. 2. Afecțiunile cardiovasculare Pacienții cu apnee de somn prezintă importante variații ale frecvenței cardiace, debitului cardiac și tensiunii arteriale, induse de tulburările ventilatorii. Acestea sunt rezultatul asocierii între hipoxemie, hipercapnie, modificările volumului pulmonar sau presiunii intratoracice și fragmentarea somnului. Trebuie precizat însă că tulburările respiratorii din timpul somnului pot fi asociate cu unele suferințe cardiovasculare preexistente sau contribuie la producerea acestora. Hipoxia alterează atât excitabilitatea și contractilitatea miocardică, cât și funcția endotelială și integritatea musculaturii netede
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
complementar de fragmentare a somnului și se ameliorează după tratament cu presiune pozitivă continuă nazală (CPAP). • Refluxul gastro-esofagian este frecvent relatat de pacienții cu SAOS. Eforturile respiratorii intense - pentru deschiderea faringelui obstruat - determină creșterea presiunii intraabdominale și accentuarea presiunii negative intratoracice. Această diferență de presiune toraco-abdominală și poziția de decubit favorizează trecerea conținutului gastric în esofag. Pacienții relatează pirozis la trezire și rareori se poate produce laringospasm. • Senzația de uscăciune a gurii și necesitatea de a bea apă în timpul nopții apar
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
tardive și sunt determinate de scăderea posibilităților ventilatorii și circulatorii (prin compresiune) cu instalarea unei hipoxii, cu insuficiență cardio-respiratorie ce se agravează progresiv. Insuficiența respiratorie acută domină tabloul clinic și este cu atât mai importantă cu cât fenomenele de compresiune intratoracică sunt mai mari. În plăgile toracice penetrante cu torace deschis intrarea și ieșirea aerului determină instalarea traumatopneii cu consecințe grave asupra dinamicii cardio-respiratorii. Se produce respirația paradoxală, pendularea mediastinală și pătrunderea aerului care vor iniția o insuficiență respiratorie acută gravă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
o reducere a volumului circulant cu 20%. d. presiunea venoasă centrală este o unitate de măsură a volumului circulant efectiv, corelat cu abilitatea cordului de a manevra acest volum (normal 8-12 cm apă); ea depinde de volumul circulant efectiv, presiunea intratoracică care influențează returul venos la cord, contractilitatea miocardică și nu reprezintă deci un indicator fidel al volumului intravascular. Mai importante sunt urmărirea sa în dinamică, mai ales sub proba terapeutică a repleției volemice, precum și modificările sale în ortostatism (când nu
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
ACC) în: a. Operații cu risc mare: urgențe majore la vârstnici, chirurgia aortei și vaselor mari, chirurgia vasculară periferică, intervenții prelungite cu pierderi mari de limfă, plasmă, sânge. b. Risc mediu: endarterectomie carotidiană, chirurgia capului și gâtului, chirurgia intraperitoneală, chirurgia intratoracică, intervențiile ortopedice, chirurgia prostatei. c. Risc mic: endoscopia, chirurgia sânului. Explorările paraclinice pentru evaluarea afecțiunilor cardiace pot fi clasificate în teste de rutină și examene speciale. Examenul EKG standard se va efectua de rutină la toți pacienții peste 30 de
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
mare de complicații. Există avantaje și dezavantaje pentru fiecare abord. Tehnica transtoracică permite vizualizarea directă a tumorii, disecția mai largă a țesuturilor periesofagiene și ganglionare. Dezavantajul este reprezentat de agresiunea cardio pulmonară consecutivă toracotomiei și morbiditatea crescută prin defecte anastomotice intratoracice. Abordul transhiatal minimalizează afectarea respiratorie iar complicațiile anastomotice sunt în general ușor de tratat. În schimb prezintă dezavantajele imposibilității disecției ganglionare complete și vizualizarea completă a tumorii. În ciuda controverselor permanente nici studiile retrospective și nici cele prospective nu au arătat
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
ETH predispune mai puțin la refluxul postoperator și la stenoze secundare, decât ar putea apare după ETT. Operația asigură restabilirea unei deglutiții confortabile. Esofagectomia transtoracică IvorLewis Această operație este preferată de mulți chirurgi datorită expunerii directe excelente pentru disecția esofagului intratoracic. Procedeul trebuie luat în considerație când sunt suspiciuni legate de extinderea fixării esofagului în mediastin. Acest procedeu permite o limfadenectomie locală extensivă, chiar dacă necesitatea acesteia este controversată și încă nu s-au demonstrat avantaje semnificative în supraviețuire. Rezultatele la distanță
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
semnificative în supraviețuire. Rezultatele la distanță după rezecția Ivor-Lewis sunt echivalente cu cele ale rezecției transhiatale. Dezavantajele principale ale procedeului Ivor-Lewis sunt: 1. impactul fiziologic a celor două incizii de acces majore (toracotomia dreaptă și laparotomia medianăă; 2. localizarea anastomozei intratoracic, la nivelul venei azigos. Durerea provocată de incizii împiedică respirația profundă și evacuarea secrețiilor bronșice, determinând atelectazii și pneumonii. Complicația anastomozei intratoracice poate fi dificil de tratat, drenajul defectelor anastomotice este dificil rezultând empieme care necesită reintervenție. Esofagogastrectomia pe cale toracoabdominală
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
1. impactul fiziologic a celor două incizii de acces majore (toracotomia dreaptă și laparotomia medianăă; 2. localizarea anastomozei intratoracic, la nivelul venei azigos. Durerea provocată de incizii împiedică respirația profundă și evacuarea secrețiilor bronșice, determinând atelectazii și pneumonii. Complicația anastomozei intratoracice poate fi dificil de tratat, drenajul defectelor anastomotice este dificil rezultând empieme care necesită reintervenție. Esofagogastrectomia pe cale toracoabdominală stângă Abordul taraco-abdominal stâng este indicat pentru rezecția esofagului distal și stomacului proximal, când aceasta este necesară. Restabilirea continuității digestive prin anastomoză
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
poate fi dificil de tratat, drenajul defectelor anastomotice este dificil rezultând empieme care necesită reintervenție. Esofagogastrectomia pe cale toracoabdominală stângă Abordul taraco-abdominal stâng este indicat pentru rezecția esofagului distal și stomacului proximal, când aceasta este necesară. Restabilirea continuității digestive prin anastomoză intratoracică a bontului gastric cu esofagul predispune la esofagite importante, datorită refluxului biliar. Se preferă rezecția întregului stomac și esofagului distal cu restabilirea deglutiției prin interpozițiune de ansă jejunală Roux în Y anastomozată la esofagul toracic restant. 62 d. Exereza tumorii
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
arborelui traheobronșic, și nervului recurent drept și stâng. După ce se ating 5 cm 64 deasupra tumorii, disecția continuă pe peretele esofagian ca și în segmentul subtumoral, prin hiatusul esofagian. Secțiunea stomacului se face sub cardie. Anastomoza se face cu stomacul intratoracic sau cervical (Ivor Lewis sau McKeownă. Tumorile esofagului cervical sunt dificil de tratat datorită extensiei în structurile hipofaringelui și laringelui, care impun adesea pentru radicalitatea exerezei, laringectomia totală. Necesitatea extirpării complete a esofagului datorită posibilității multicentricității se face prin esofagectomia
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
candidat pentru rezecție esofagiană poate fi supus operației transhiatale. Toți pacienții cu leziuni esofagiene superioare sau mediotoracice vor fi examinați bronhoscopic și dacă este demonstrată invazia traheobronșică, esofagectomia fără toracotomie este absolut contraindicată. De asemenea în cazul bolnavilor cu cancer intratoracic cu metastaze la distanță nu justifică riscurile intervenției în fața unor supraviețuiri de circa 6 luni. În cazul opțiunii pentru rezecția transhiatală, chirurgul trebuie să fie pregătit pentru deschiderea toracelui dacă invazia locală tumorală sau aderențele periesofagiene împiedică rezecția transhiatală sau
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
pregătit pentru deschiderea toracelui dacă invazia locală tumorală sau aderențele periesofagiene împiedică rezecția transhiatală sau se produc sângerări masive. 65 Esofagectomia transhiatală este una dintre cele mai folosite tehnici de esofagectomie în SUA și Europa și constă în extirparea esofagului intratoracic prin hiatusul diafragmatic fără a fi necesară toracotomia. Prin două incizii, abdominală superioară și cervicală joasă se izolează esofagul la ambele capete și este detașat cu grijă de atașarea mediastinală prin manevre „oarbe”. Disecția și extirparea esofagului este favorizată de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
f. Căile de abord Strategia chirurgicală depinde de sediul tumorii, stadiu și starea generală a pacientului. Calea de abord trebuie să permită: decelarea metastazelor hepatice, peritoneale, ganglionare cervicale sau celiace; aprecierea extirpabilității; rezecția esofagului; pregătirea plastiei; realizarea anastomozei cervicale sau intratoracice. Chirurgia cancerului esofagian necesită de obicei o cale de abord combinată: laparotomie și toracotomie sau cervicotomie (în esofagectomiile transhiataleă sau, mai mult, o triplă cale de abord: laparotomie, toracotomie și cervicotomie. Toracotomia postero laterală dreaptă, prin spațiul 5 intercostal asociată
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și toracotomie sau cervicotomie (în esofagectomiile transhiataleă sau, mai mult, o triplă cale de abord: laparotomie, toracotomie și cervicotomie. Toracotomia postero laterală dreaptă, prin spațiul 5 intercostal asociată laparotomiei și eventual cervicotomiei este abordul preferat de cei mai mulți chirurgi pentru cancerul intratoracic. Toracotomia are avantajul obținerii unui abord excelent al esofagului, ușurând și disecția ganglionară a lanțului mediastinal și efectuării anastomozei la vârful toracelui. Inconvenientul este constituit de necesitatea schimbării poziției bolnavului pe masă. Se poate reține în privința căii de abord: când
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
anastomozei la vârful toracelui. Inconvenientul este constituit de necesitatea schimbării poziției bolnavului pe masă. Se poate reține în privința căii de abord: când tumora este la nivelul esofagului cervical se începe printr-o cervicotomie exploratorie pentru aprecierea rezecabilității. Dacă tumora este intratoracică și anastomoza trebuie efectuată la gât, abordul se va face începând cu toracotomia, urmând laparotomia și cervicotomia după poziționarea în decubit dorsal a bolnavului. Toracotomia inițială este recomandată când rezecabilitatea este îndoielnică (leziuni T3, tumori care par să fi regresat
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și cervicotomia după poziționarea în decubit dorsal a bolnavului. Toracotomia inițială este recomandată când rezecabilitatea este îndoielnică (leziuni T3, tumori care par să fi regresat după tratament neoadjuvantă. Dacă prin explorarea preoperatorie tumora pare rezecabilă și se anticipează o anastomoză intratoracică, laparotomia va precede toracotomia. Toracotomia stângă cu frenotomie sau laparotomie se indică obișnuit în tumorile joase ale esofagului și cardiei, deoarece crosa aortei creează dificultăți expunerii 75 esofagului superior și limfadenectomiei mediastinale supraaortice. De asemenea anastomoza la nivelul vârfului toracelui
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
necesită decât ridicarea mesei lateral pentru practicarea inciziilor. Această cale dublă simultană permite realizarea plastiei, vascularizația organului de înlocuire. Dezavantajul constă că limitează chirurgul în abordarea lanțului ganglionar traheo bronșic și mediastinal supraaortic, disecția planului inter-aorto esofagian precum și anastomoza înaltă intratoracică. În cancerele esofagului cervical și toracic superior este necesar pentru expunerea largă a esofagului și lanțurilor ganglionare mediastinale superioare sternotomie sau manubriotomie cu riscul deschiderii bilaterale a pleurei, traumatismului și sângerării excesive și expunerii insuficiente a ganglionilor intertraheobronșici. Esofagectomia fără
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
probabilă de ulcer gastric și aspirație traheala. În cazul defectelor anastomotice prezența mucoasei secretante de acid poate împiedica vindecarea și predispune la producerea fistulelor. 77 Formarea unui tub gastric reduce secreția gastrică dar și funcția de rezervor. Deși evacuarea stomacului intratoracic este adesea satisfăcătoare, se practică frecvent piloroplastia. Interpoziția colică este o bună alternativă după esofagectomie, în special după esofago gastrectomie totală. Cele mai bune rezultate se obțin prin utilizarea unui segment izoperistaltic din colonul stâng cu vascularizație asigurată de ramul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mediastinală sau retrosternală. Traseul mediastinal este mai scurt și trebuie folosit când sunt probleme de lungime a organului de reconstrucție. Se preferă calea retrosternală când se apreciază prezența țesutului tumoral restant sau se intenționează radioterapia postoperatorie. Dacă anastomoza se practică intratoracic, singurul traiect utilizat este prin mediastinul posterior. Datorită lungimii mai scurte de străbătut și absenței compresiunii la nivelul orificiului cervicobronșic este folosită adesea și pentru anastomozele cervicale. Singurul risc real este afectarea organului de recidiva locală sau eventual de iradierea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
iradiere nu interesează organul, dar traseul este mai lung, este posibilă compresiunea la nivelul orificiului toracic cu probleme vasculare și tranzit. Calea presternală, folosită numai în orient, fiind abandonată datorită traiectului lung și aspectelor estetice și funcționale. De obicei anastomoza intratoracică se face mecanic în timp ce cea cervicală se efectuează manual datorită dificultății manevrării operației. Folosirea staplerului circular permite o anastomoză fără dificultate la vârful toracelui corespunzând anastomozei realizate pe cale cervicală. Fistulele anastomotice s-au redus după introducerea suturii mecanice, nedepășind 58
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
pe cale cervicală. Fistulele anastomotice s-au redus după introducerea suturii mecanice, nedepășind 58%, dar numărul stenozelor postoperatorii pare superior celor consecutive suturii manuale. Fistulele cervicale sunt drenate ușor la exterior, scăzând riscul mediastinitelor, dar sunt mai frecvente decât în anastomozele intratoracice. h. Alegerea intervenției după localizarea tumorii Dacă explorarea preoperatorie confirmă rezecabilitatea, alegerea intervenției depinde de sediul tumorii. Pentru cancerele esofagului cervical este necesară o esofago-faringo-laringectomie totală pe cale cervicală și transhiatală cu faringo-gastrostomie pe stomac tubulizat. Pentru cancerele gurii esofagiene și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
oferă date comparativ pentru diferite centre și este importantă în stratificarea pacienților în studii prospective. Pentru unii chirurgi esofagectomia subtotală cu anastomoză cervicală reprezintă indicația de principiu pentru toate cancerele esofagiene, pentru evitarea riscului recidivei pe esofagul restant, prevenirea fistulei intratoracice. 80 Unii acceptă anastomoza la vârful toracelui deci este posibilă rezecția de 6-8 cm esofag sănătos deasupra tumorii. Diferența de întindere a rezecției superioare față de rezecția pe cale cervicală fiind minimă (2-3cmă. Esofagectomia fără toracotomie este indicată în cazuri selecționate. Nu
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
minut 7 7 IV. elemente generale PaO2<60mmHg, PaCO2>50mmHg, K<3mEq/l sau HCO3<20mEq/l, uree>50mg% sau creatinina >3 mg % modificarea transaminazelor, afecțiuni hepatice sau bolnav imobilizat la pat din cauze noncardiace 3 V. intervenția chirurgicală intraperitoneală/intratoracica/aorta în urgență 3 4 Tabel 12: Punctajul necesar clasificării riscului cardio-vascular Etapa perioperatorie Premedicația administrarea acesteia este opțională, în funcție de preferințele anestezistului; în condițiile în care se decide administrarea acesteia, trebuie evitate drogurile ce reduc tonusul sfincterului esofagian inferior sau
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
trecut la sfârșitul efectuării anastomozei se suprimă după reluarea tranzitului. Reluarea alimentației orale se face după controlul cu substanță de contrast a anastomozei la 5-7 zile după operație. După reluarea alimentației se suprimă tuburile de dren toracice. Figura 20: Anastomoză intratoracică esogastrică ESOFAGOGASTRECTOMIA TORACO ABDOMINALĂ STÂNGĂ Pacientul este plasat în poziție laterală dreaptă. Laparotomia exploratorie efectuată printr-o incizie oblică de la mijlocul liniei xifo ombilicale la vârful coastei a 6-a. Incizia și pătrunderea în peritoneu. Se examinează atent cavitatea peritoneală
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]