KorAP: Find »[drukola/base=introversiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

81 matches

Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672

poate fi o forță distructivă tăcută. Spre deosebire de pacienții cu ADHD foarte activi și foarte vizibili, cei care suferă de ADHD de tip neatent sunt adesea neînțeleși și rămân nediagnosticați. De multe ori, ei suferă consecințele grave ale unor tulburări de introversiune și au probleme școlare (Weiss, Worling & Wasdell, 2003). Trecând în revistă simptomele asociate cu ADHD de tip neatent, nu ne este greu să înțelegem de ce copii cu această suferință au probleme la școală. Una din principalele sarcini pe care le

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
ceea ce presupune consolidarea unei imagini de sine bazată pe acceptarea de către cei de aceeași vârstă și pe competență. Adolescenții care, în trecut, au avut rezultate școlare slabe concomitent cu probleme sociale prezintă un risc sporit de a suferi tulburări de introversiune, cum ar fi anxietatea sau depresia (Biederman, Faraone & Lapey, 1992) și de extroversiune, cum ar fi agresivitatea, sfidarea și diversele forme de comportament delincvent (Barkley, Fischer, Edelbock & Smallish, 1990). Alte probleme sociale și emoționale specifice populațiilor de adolescenți cu ADHD

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
categorii de probleme în ADHD cognitiv, pentru cei la care predomină problemele de atenție și de învățare, și ADHD comportamental, pentru cazurile în care predomină hiperactivitatea, impulsivitatea și problemele de conduită (August & Garfinkerl, 1989; Halperin și colab., 1990). Problemele de introversiune la copiii cu ADHD. După cum vom vedea mai pe larg în Capitolul 6, simptomele tulburării depresive și ale tulburării bipolare se manifestă diferit la adulți și la copii. La aceștia din urmă, ele se suprapun cu simptomele de ADHD, ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
bipolare cum ar fi discursul excesiv (logoree), distractibilitatea și hiperactivitatea pot fi ușor confundate cu cele ale tulburării ADHD. De asemenea, și unele simptome ale anxietății (distractibilitatea, agitația nervoasă, neliniștea, concentrarea slabă) seamănă cu simptomele ADHD. De reținut Problemele de introversiune reprezintă reacții supracontrolate ce indică „probleme interioare, cum ar fi anxietatea, depresia, acuzele somatice fără bază medicală cunoscută și izolarea socială” (Achenbach & Rescorla, 2001, p. 93). În urma unui studiu, Biederman și colegii săi (1995) au constatat că până la 70% dintre

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
ADHD se asociază adesea cu tulburarea hiperanxioasă și acuze somatice (de exemplu, dureri de cap sau de stomac). În plus, mulți dintre copiii cu ADHD adorm greu și se trezesc în somn. Atenție Diagnosticul diferențial între ADHD și tulburările de introversiune poate fi un proces complex deoarece trei dintre caracteristicile de bază ale ADHD (neatenția, hiperactivitatea și impulsivitatea) seamănă cu simptomele depresiei, tulburării bipolare și anxietății. În plus, cele trei afecțiuni sunt frecvent comorbidități. ADHD și tulburările de extroversiune. Gradul de

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
CSR-R și BASC ASEBA CSR-R BASC Scale bazate pe DSM Categorii de diagnostic DSM-IV Scale dimensionale Probleme afective ADHD de tip neatent Probleme de extroversiune: agresivitate, hiperactivitate și probleme de conduită Probleme de anxietate ADHD de tip hiperactiv-impulsiv Probleme de introversiune: depresie, anxietate, somatizare Probleme somatice ADHD total (de tip combinat) Probleme școlare: atenție, învățare Probleme de deficit de atenție și hiperactivitate Comportamente adaptative: abilități sociale, leadership, abilități de învățare Probleme de tip opozițional Alte comportamente: izolare, profil atipic Probleme de

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
astfel Anxietate/depresie Anxietate sau timiditate Izolare/depresie Perfecționism Acuze somatice Probleme sociale Probleme sociale Acuze psihosomatice Probleme de gândire Probleme de familie Probleme de atenție Probleme emoționale Comportament caracterizat prin încălcarea regulilor Probleme cognitive Comportament agresiv Probleme de conduită Introversiune totală Probleme de controlare a furiei Extroversiune totală Hiperactivitate Probleme totale Indice ADHD Notă: Pentru referințele complete ale tuturor instrumentelor, vezi Anexa B. Scalele ASEBA și CRS-S oferă informații despre ADHD și despre alte probleme atât din perspectivă dimensională

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
la ADHD consideră că această tulburare este cel mai probabil produsă de ereditate. mediu. o interacțiune complexă între factori biologici și ambientali. traumatismul lobului frontal. Răspunsuri: 1b; 2d; 3d; 4c; 5b; 6b; 7c; 8c. Capitolul 5 TULBURĂRILE ANXIOASE Tulburările de introversiune rezultă din comportamente supracontrolate, spre deosebire de comportamentele de exteriorizare sau subcontrolate (Achenbach, 1996; Cicchetti & Toth, 1991), și sunt „probleme legate de Eu”, cum ar fi anxietatea, depresia, acuzele somatice fără cauză medicală cunoscută și evitarea contactelor sociale” (Achenbach & Rescorla, 2001, p.

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
de Eu”, cum ar fi anxietatea, depresia, acuzele somatice fără cauză medicală cunoscută și evitarea contactelor sociale” (Achenbach & Rescorla, 2001, p. 93). Prin definiție, ele sunt mai discrete și, de multe ori, mai greu de detectat și evaluat. TULBURĂRILE DE INTROVERSIUNE Există mai multe motive practice care explică de ce anxietatea, depresia și problemele somatice sunt considerate tulburări de introversiune. Printre acestea se numără cazurile frecvente de comorbidități, afectivitatea negativă care le caracterizează, dificultățile de evaluare pe care le pun și anumite

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
Rescorla, 2001, p. 93). Prin definiție, ele sunt mai discrete și, de multe ori, mai greu de detectat și evaluat. TULBURĂRILE DE INTROVERSIUNE Există mai multe motive practice care explică de ce anxietatea, depresia și problemele somatice sunt considerate tulburări de introversiune. Printre acestea se numără cazurile frecvente de comorbidități, afectivitatea negativă care le caracterizează, dificultățile de evaluare pe care le pun și anumite caracteristici comune: izolarea socială, neglijarea persoanelor de acceași vârstă, eficiența redusă și stima de sine scăzută. De reținut

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
care le pun și anumite caracteristici comune: izolarea socială, neglijarea persoanelor de acceași vârstă, eficiența redusă și stima de sine scăzută. De reținut Tulburările anxioase, de dispoziție (tulburările depresive și tulburarea bipolară) și somatoforme au în comun anumite simptome de introversiune: stări de deprimare, reacții anxioase, inhibiție, tendința de exprimare a suferinței emoționale prin disconfort fizic. Analiza factorială a scalelor de sindrom ASEBA (Achenbach & Rescorla, 2001) a pus în evidență o categorie de tulburări de introversiune care cuprinde trei scale de

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
în comun anumite simptome de introversiune: stări de deprimare, reacții anxioase, inhibiție, tendința de exprimare a suferinței emoționale prin disconfort fizic. Analiza factorială a scalelor de sindrom ASEBA (Achenbach & Rescorla, 2001) a pus în evidență o categorie de tulburări de introversiune care cuprinde trei scale de sindrom: anxietate/depresie, izolare/depresie și acuze somatice. Prevalența tulburărilor de introversiune Deși la băieții și fetele mai mici, prevalența tulburărilor de introversiune este similară (7-9%), la adolescenți (12-16 ani), probabilitatea apariției lor este cam

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
emoționale prin disconfort fizic. Analiza factorială a scalelor de sindrom ASEBA (Achenbach & Rescorla, 2001) a pus în evidență o categorie de tulburări de introversiune care cuprinde trei scale de sindrom: anxietate/depresie, izolare/depresie și acuze somatice. Prevalența tulburărilor de introversiune Deși la băieții și fetele mai mici, prevalența tulburărilor de introversiune este similară (7-9%), la adolescenți (12-16 ani), probabilitatea apariției lor este cam de patru ori mai mare la fete (15,7%) decât la băieți (3,9%; Offord, Boyle & Szatmari

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
Achenbach & Rescorla, 2001) a pus în evidență o categorie de tulburări de introversiune care cuprinde trei scale de sindrom: anxietate/depresie, izolare/depresie și acuze somatice. Prevalența tulburărilor de introversiune Deși la băieții și fetele mai mici, prevalența tulburărilor de introversiune este similară (7-9%), la adolescenți (12-16 ani), probabilitatea apariției lor este cam de patru ori mai mare la fete (15,7%) decât la băieți (3,9%; Offord, Boyle & Szatmari, 1989). De asemenea, s-au identificat următoarele tipare de prevalență: În

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
DSM-IV (Anxiety Disorders Interview Schedule for DSM-IV: Child and Parent Versions, ADIS for DSM-IV: C/P; Silverman &Albano, 1996; Silverman și colab., 2001). În analiza pe care o fac scalelor de evaluare, aceeași autori recomandă scalele Achenbach pentru tulburările de introversiune cum sunt anxietatea și tulburările de dispoziție. Secțiunea „Pe scurt 5.3” prezintă o listă cu cele mai uzuale metode de evaluare a anxietății la copilului și adolescentului. Nu este o listă exhaustivă, dar ea reia instrumentele ce pot fi

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
STRES ACUT Deși face parte din categoria tulburărilor anxioase, tulburarea de stres posttraumatic va fi discutată în Capitolul 13. Verificați-vă cunoștințele Care din următoarele categorii de tulburări nu este considerată una dintre cele trei categorii principale de tulburări de introversiune? Tulburările anxioase Tulburările de somatizare Tulburările de alimentație Tulburările depresive Ce tulburare anxioasă apare în DSM-IV-TR la categoria tulburărilor cu debut în copilărie? anxietatea generalizată fobia specifică mutismul selectiv anxietatea de separare Un terapeut elaborează o ierarhie a fricii și

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
exoși macrosistem asupra evoluției depresiei. În cadrul unui asemenea model, spun autorii, intervențiile pot fi concepute în funcție de nevoile specifice stadiului de dezvoltare și de influențele familiale și socio-contextuale. Evaluare Despre folosirea programelor de interviuri structurate și semistructurate în evaluarea tulburărilor de introversiune am discutat deja în Capitolul 3. La cele spuse mai sus, se mai poate adăuga că multe dintre scalele de evaluare a comportamentului și scalele de personalitate individuale includ și instrumente de măsurare a depresiei, câteva dintre cele mai frecvent

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
de autoevaluare care folosește un format grafic adaptat copiilor (cinci fețe cu mimică diferită: de la tristă la veselă). Oferă un scor pentru depresia totală. Notă: Pentru referințele tuturor instrumentelor, vezi Anexa B. Atenție Trebuie reținut că, fiind o tulburare de introversiune, depresia poate fi mai greu de evaluat pe baza rapoartelor și a măsurătorilor făcute prin observație. De asemenea, copiii și adolescenți nu își dau întodeauna seama că ceea ce simt e o depresie sau nu reușesc să își exprime bine sentimentele

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
de stomac) pot fi simptome de debut sau simptome asociate ale depresiei și anxietății. De reținut Literatura de specialitate a făcut asocierea între simptomele de anxietate și depresie și acuzele somatice, deoarece simptomele acestor sindroame sunt toate specifice problemelor de introversiune (Achenbach & Rescorla, 2001). DSM-IV-TR descrie afecțiunile somatoforme ca fiind tulburări cu simptome fizice sau somatice fără cauză medicală, organică sau neurologică cunoscută. În multe cazuri, simptomele sunt precipitate de factorii de stres ambientali. La copiii care trec prin situații stresante

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
Studiile privind temperamentul permit o mai bună înțelegere a motivelor pentru care copiii inhibați (timizi sau neîncrezători) fac uneori mai puțin bine față cerințelor mediului. Aceștia sunt uneori mai sensibili din punct de vedere emoțional și predispuși la tulburări de introversiune din cauză că sunt foarte nesiguri și au mecanisme de coping precare. Perspectiva psihodinamică Teoreticienii modelului psihodinamic vorbesc despre isterie în termeni de beneficii primare și secundare. Privite din această perspectivă, acuzele somatice pot reprezenta conflicte inconștiente, durerea fizică ascunzând de fapt

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
a nu mai trebui să își expună profilul. Foarte probabil, Rory suferă de tulburare de conversie. tulburare algică. sindrom dismorfic corporal. public imaginar. Răspunsuri: 1d; 2c; 3a; 4c; 5c; 6b; 7c; 8c. Capitolul 8 PROBLEMELE DE COMPORTAMENT În vreme ce tulburările de introversiune sunt, de multe ori, greu de diagnosticat și de evaluat tocmai datorită naturii lor interne și discrete, problemele de extroversiune sunt intruzive, disruptive și, frecvent, presupun reacții agresive de intimidare fizică și verbală. Până când părinții sau educatorii cer ajutorul specialiștilor

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
de mecanisme de învățare prin observație și imitație (părinți și copii de aceeași vârstă) în sfera întăririi sociale, a autoeficienței și a dezvoltării de sisteme de credințe asociate. Studiile efectuate de Liddle și Hogue (2001) au arătat că problemele de introversiune și de extroversiune și consumul de droguri s-au atenuat la tinerii care au urmat terapii cognitiv-comportamentale individuale sau de grup. Liddle și Hogue (2001) și Waldron și Kern-Jones (2004) au constatat că, în programele cognitiv-comportamentale destinate exclusiv tinerilor, există

[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430

noi structuri de personalitate. Altfel spus, este vorba de acele drumuri interioare pe care omul merge În perioadele sale de solitudine, deliberat alese pentru a-și urmări dezvoltarea psihică și eliberarea din determinismul său biologic, Îngust și egoist. Desigur, această introversiune, respectiv retragere temporară a tuturor energiilor psihice spre viața interioară, nu trebuie să Însemne ruperea (sau renunțarea) de lumea exterioară: crearea unui nou eu, superior mai ales sub raport moral, trebuie făcută nu numai cu scopul de a se obține

[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466

un alt domeniu de activitate. Existența acestor două situații extreme ne obligă, prin urmare, să luăm în considerație, în înțelegerea corectă a problematicii sentimentului de inferioritate, pe lângă condiționările negative exterioare, și importanța unor particularități psihologice și nervoase individuale, de tipul: introversiunea exagerată; impresionabilitate și, implicit, sugestibilitate crescute: timiditate / neîncredere în sine; greutate în a stabili contacte psiho-sociale; trăirea îndelungată a propriilor impresii sau amintiri defavorabile cu privire la sine etc. Sunt, de exemplu, destul persoane care se introspectează exagerat și repetat. Acest exces

[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
cauza care determină, la rândul lor, alte efecte, opuse celor normal (celor așteptate). Acest excesiv spirit de autoanaliză este întâlnit frecvent numai la timizi, dar și la adolescenți: nevoia acestora de a se cunoaște și autodefini cât mai bine stimulează introversiunea, exprimată printr-o atitudine de rezervă față de cei din jur, de întreținere a unor lungi și intime momente de confesiune și dialog cu sine însuși. Desigur, o anumită doză de introversiune este absolut necesară pentru formarea unei judecăți proprii / independente

[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]