81 matches
-
comportamentul său și atitudinea sa judecății lui Dumnezeu și a Bisericii, care se materializează prin persoana confesorului. Penitentul poate fi condiționat în mărturisirea sa și de anumite limite sau carențe ce îi caracterizează personalitatea, așa cum sunt: timiditatea, superficialitatea, sensibilitatea excesivă, introversiunea, lipsa motivațiilor adevărate, stimă de sine scăzută sau construită greșit, așteptări deformate cu privire la confesor, etc. La rândul său, confesorul poate obstacula formarea unui dialog corect cu penitentul, prin greșelile pe care el însuși este susceptibil să le facă: - graba nejustificată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fost descoperiți cinci factori esențiali: 1. extraversiunea sau entuziasmul, 2. natura agreabilă, 3. conștiinciozitatea, 4. stabilitatea emoțională și 5. deschiderea spirituală. La extrema cealaltă, a factorilor negativi, aceștia desemnează caracterul invers; de exemplu, nevrozismul în opoziție cu stabilitatea emoțională, iar introversiunea cu extraversiunea. Iată exemple de adjective din vocabularul curent ce corespund acestor factori: „Jocul celor șapte familii” ale personalității: cei cinci factori esențiali ai personalității și principalele adjective care le corespund (sinteză după John, 1990, apud Huteau, 2006) (Johnson, 1994
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cu risc ridicat pentru un comportament antisocial, delicvența juvenilă, consumul de droguri, stupefiante; d) Cauze relaționale: dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare); tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare, evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată; dificultăți de integrare în grup (respingerea de către membrii grupului, marginalizarea, izolarea); Principiul interactiv al acțiunii educațional terapeutice obligă ca activitățile educative să fie valorificate sub toate aspectele terapeutice ca urmare a faptului că aceste categorii terapeutice nu pot fi
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
Însușirilor liderului, atât sub aspect biologic (sex, vârstă, talie, aparențe cât și sub aspectul psihologic. 1.Inteligența este necesară liderului, dar nu și suficientă (Haroux și Praet, iar când aceasta depășește media grupului, afirmarea unui lider este anevoioasă (Terman. 2.Introversiunea / extroversiunea poate fi rampă de lansare sau obstacol În afirmarea unui lider. Există autori (Haroux și Praet, Cecil Gilb care susțin că extrovertiții sunt predispuși mai mult să fie lideri, iar alții (Caldwell și Wellman, În 1926, Thuston, În 1944
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
un alt domeniu de activitate. Existența acestor două situații extreme ne obligă, prin urmare, să luăm în considerație, în înțelegerea corectă a problematicii sentimentului de inferioritate, pe lângă condiționările negative exterioare, și importanța unor particularități psihologice și nervoase individuale, de tipul: introversiunea exagerată; impresionabilitate și, implicit, sugestibilitate crescute: timiditate / neîncredere în sine; greutate în a stabili contacte psiho-sociale; trăirea îndelungată a propriilor impresii sau amintiri defavorabile cu privire la sine etc. Sunt, de exemplu, destul persoane care se introspectează exagerat și repetat. Acest exces
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cauza care determină, la rândul lor, alte efecte, opuse celor normal (celor așteptate). Acest excesiv spirit de autoanaliză este întâlnit frecvent numai la timizi, dar și la adolescenți: nevoia acestora de a se cunoaște și autodefini cât mai bine stimulează introversiunea, exprimată printr-o atitudine de rezervă față de cei din jur, de întreținere a unor lungi și intime momente de confesiune și dialog cu sine însuși. Desigur, o anumită doză de introversiune este absolut necesară pentru formarea unei judecăți proprii / independente
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a se cunoaște și autodefini cât mai bine stimulează introversiunea, exprimată printr-o atitudine de rezervă față de cei din jur, de întreținere a unor lungi și intime momente de confesiune și dialog cu sine însuși. Desigur, o anumită doză de introversiune este absolut necesară pentru formarea unei judecăți proprii / independente asupra realității, dar dacă nu se veghează pentru ca această introspecție să nu devină exagerată, personalitatea adolescentului ajunge să se îndepărteze de realitate, să trăiască într-o lume ireală a ideilor fanteziste
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ajunge să se îndepărteze de realitate, să trăiască într-o lume ireală a ideilor fanteziste, a construcțiilor subiectiviste, fapt ce va împieta asupra realizării facile a unor contacte sociale și afective sănătoase cu cei din jur. În aceste situații, de introversiune exagerată, ideile „nu mai primesc — spune Karl Leonhard — corecția necesară prin ceea ce a dat în mod nemijlocit, ele dezvoltându-se, în schimb, pe propria lor bază și dobândind, astfel, o realitate subiectivă, căreia îi lipsește un fond obiectiv”. Altfel spus
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
își păstreze sau să își regăsească starea primordială de puritate, curățenia originară. Dar albul este cel mai expus și mai vulnerabil. Cel mai neînsemnat lucru îi poate înlătura strălucirea puritatea. Albastru Polaritatea albastrului este yin, feminină și pasivă. Calitățile de introversiune și de reflecție se datorează profunzimii și imaterialității sale. Este culoarea mării și a cerului, adică a elementele infinite. Privirea se pierde în această masă nesfârșită. Când marea este de un albastru profund și luăm apă în mâini, își pierde
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
sub forma generică a corectitudinii politice. Consider că aceste corespondențe se pot regăsi în tabelul următor: MODERNITATE SETURI AXIOLOGICE PARADIGMATICE Modernitate timpurie Elemente paradigmtice ale contractualismului clasic Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele sociale legate de apariția internetului, în principal comunicaționale dar și generatoare de structurări și de fenomene conexe, ar trebui cercetate prin
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cu risc ridicat pentru un comportament antisocial, delicvența juvenilă, consumul de droguri, stupefiante; d) Cauze relaționale: dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat din cauza lipsei de stimulare); tulburări de articulație, ritm, fluență, voce, tulburări de relatare, evocare, lipsă de sociabilitate, introversiune accentuată; dificultăți de integrare în grup (respingerea de către membrii grupului, marginalizarea, izolarea); Principiul interactiv al acțiunii educațional terapeutice obligă ca activitățile educative să fie valorificate sub toate aspectele terapeutice ca urmare a faptului că aceste categorii terapeutice nu pot fi
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
active, cea mai frecventă opinie este aceea conform căreia vârsta adultă mijlocie nu generează modificări semnificative în sfera trăsăturilor de personalitate. Referitor la raportul intro/extraversiune, concluziile nu s-au decantat încă tranșant, așa că unii autori semnalează un ascendent al introversiunii, iar alții, pe baza unor studii mai temeinic instrumentate metodologic (deci mai credibile), constată o relativă stabilitate a acestui raport de-a lungul maturității mijlocii. Cât privește locul controlului, solidari cu o serie de cercetări mai recente, vom preciza că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
active, cea mai frecventă opinie este aceea conform căreia vârsta adultă mijlocie nu generează modificări semnificative în sfera trăsăturilor de personalitate. Referitor la raportul intro/extraversiune, concluziile nu s-au decantat încă tranșant, așa că unii autori semnalează un ascendent al introversiunii, iar alții, pe baza unor studii mai temeinic instrumentate metodologic (deci mai credibile), constată o relativă stabilitate a acestui raport de-a lungul maturității mijlocii. Cât privește locul controlului, solidari cu o serie de cercetări mai recente, vom preciza că
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și, în grupul de apartenență, accentuează valorile interdependente. Extrovertitul, dimpotrivă, este expansiv relațional, se bucură să întîlnească oameni necunoscuți și promovează valorile independente. Asemenea descrieri realizate în urma validării chestionarului specific creează condițiile pentru testarea viitoare a unei relații subliniate deja: introversiunea corelează pozitiv cu interdependența (la nivel interindividual) și cu colectivismul (la nivel social), după cum extraversia corelează pozitiv cu independența și individualismul. O altă structură sintetică a personalității a fost testată intercultural de către R. McCrae și P. Costa (1987, 1996) în cadrul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
creative ale indivizilor. Individul creator, indiferent de nivel, domeniu si tip se caracterizează prin următoarele trăsături de personalitate: forța eu-lui, preferința spre complexitate, sensibilitate estetică și flexibilitatea gândirii (J.A. Chambers). Pentru modul superior al creației sunt caracteristice inițiativa, dominarea, introversiunea, independența, perseverența și năzuința spre perfecțiune. Prin cercetări s-a scos În evidență faptul că persoanele creative dovedesc un nivel ridicat de inteligență (verbală sau nonverbală), au discernământ și spirit de observație, capacitate de a se concentra sau comuta atenția
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
109 Știința și magia Renașterii / 114 Secretele mesianice și misterele mântuirii / 117 Mitul creației ca element dogmatic / 120 LIBERA PRACTICĂ A SACRULUI ÎN RITUALUL DOGMATIC 11. Studii de interpretare mnemoclastică a dezvoltării umane / 125 Dorință și sinapsă / 125 Solaris, o introversiune sinaptică / 126 Pădure, verde pădure mesaj mnemoclastic / 128 Pădure, verde pădure mesaj volitiv al creierului / 129 Sinapsa, magia din noi / 131 Starea de trecere, dorință și sinapsă / 133 Visul și viața depozitul mnemic al lumii / 134 Alecsandri: contextul tranzitiv și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al Universului nu s-a pierdut. De ce libertatea gândirii? Pentru că noi înșine, parte din spiritul cosmic am primit puterea să accedem prin inițiere și meditație în grădina din care Adam și Eva au gustat prima oară din Adevăr. Solaris, o introversiune sinaptică 366 Se făcea că, în împrejurări nedeslușite, am eșuat în spații lipsite de cer, de pământ, de dușumele, de tavane sau de pereți, pomenindu-mă ca întemnițat într-o substanță străină mie, de parcă întregul trup mi se plantase într-
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a ne reaminti ceea ce am citit. Dacă dimpotrivă citim un articol care ne atinge în mod personal, suntem siguri că ni-l vom reaminti, deoarece atunci facem o asociere între subiectul articolului și noi înșine. Cei ce au tendința către introversiune și se retrag în propria lor personalitate, în problemele lor personale, în turnul de fideș, diminuă sfera preeocupărilor și atunci memoria se limitează fără a crea conexiuni. Degetele se crispaseră, țineau loc de memorie, Au trebuit descleștate tristele forțe paznice
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
indiferent de nivel, domeniu și tip: forță eu-lui, preferință spre complexitate, sensibilitate estetică, flexibilitatea gândirii (J.A.Chambers, cît. în M.Gârboveanu, V.Negoiescu, G. Nicola, et al 1981, p. 15). Pentru modelul superior al creației sunt caracteristice: inițiativa, dominarea, introversiunea, independentă, perseverența și năzuința spre perfecțiune. Subiecții creativi realizează, produc forme noi, îmbinând elemente discordante, acționând în direcții noi , dând soluții neobișnuite, abținându se de la comportamentul obișnuit, fără teama de nou. Un model componențial al creativității care descrie factorii importanți
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
există și în prezent. În mod cert, așa cum consideră și Hu Lu Fei Xiong et al. (2010), diferențele dintre personalitatea deficientului de auz și cea a persoanelor normale se regăsesc, încă din perioada copilăriei, la nivelul unor trăsături precum psihotismul, introversiune/ extraversiune, dar și dezirabilitatea socială. Având în vedere faptul că printre cele mai des raportate caracteristici ale personalității deficientului de auz se numără impulsivitatea, hiperactivitatea, rigiditatea și suspiciunea, Stella Chess și Paulina Fernandez(2009) au inițiat un studiu comparativ longitudinal
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
pentru reacțiile de renunțare la inserția lor socială și chiar pentru tentativele lor de suicid (prin manipularea dozelor de insulină la adolescentele labile aflate în conflict cu familia, mai ales cu mama). La ambele sexe se relevă tendințe crescute la introversiune, la derealizare și la repliere în sine, în încercarea lor de a construi un pod între viața sa anterioară și condiția lor diabetică. Astfel, foarte eficiente pentru readaptarea lor psihologică și crearea unui suport psihologic pentru adolescenții recent descoperiți sunt
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
există și în prezent. În mod cert, așa cum consideră și Hu Lu Fei Xiong et al. (2010), diferențele dintre personalitatea deficientului de auz și cea a persoanelor normale se regăsesc, încă din perioada copilăriei, la nivelul unor trăsături precum psihotismul, introversiune/ extraversiune, dar și dezirabilitatea socială. Având în vedere faptul că printre cele mai des raportate caracteristici ale personalității deficientului de auz se numără impulsivitatea, hiperactivitatea, rigiditatea și suspiciunea, Stella Chess<footnote medic psihiatru pentru copii footnote> și Paulina Fernandez<footnote
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
a ieși sau a se întoarce acasă, dar în care nimeni nu rămâne să doarmă, să gătească sau să facă pe fantele. Două intensități urbane fără raport una cu cealaltă. Înaltă și joasă presiune demografică, bacteriană, afectivă. Extraversiune, exuberanță versus introversiune, suspiciune. Densitatea în partea evreiască, ocupând o treime din suprafața orașului vechi, este de două mii cinci sute de locuitori pe km²; ea este de șaizeci de mii la arabi și de numai o mie două sute în cartierul armenesc. Nici în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
37]</ref>. <ref>A.D. Moore, Invenție, descoperire, creativitate, București, EER, 1975</ref> * Cercetând 600 de persoane creatoare D. MacKinnon constată că indivizii creativi prezintă următoarele însușiri: a) Nu corespund trăsăturilor ce li se atribuie în general de opinia publică (excentricitate, introversiune până la nevroză, izolare față de societate, unilateralitate în preocupări, instabilitate emoțională). b) Au o medie a inteligenței superioară persoanelor necreatoare, dar această constatare încetează să fie valabilă când este vorba de analiza capacității intelectuale pe diversele ei laturi (verbală, spațială, logică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fiecare, în alte șase fațete de către Costa și McCrae, care au elaborat și un interviu pentru identificarea acestora (NEO-PI-RĂ. Tabelul 2.1. Fațetele NEO-PI-R (Costa și McCrae, 1992Ă Cele Cinci Mari Trăsături Fațetă (și epitetul trăsăturii corelateă E Extroversiune versus Introversiune Gregaritate (sociabilă Asertivitate (presantă Activitate (energică Caută excitația (aventurosă Emoții pozitive (entuziastă Căldură (deschisă A Agreabilitate versus Antagonism Încredere (iertătoră Directivitate (ne-insistentă Altruism (căldurosă Complianță (ne-încăpățânată Modestie (ne-vanitosă Empatie (simpatizantă C Conștiinciozitate versus Lipsă de direcție Competență (eficientă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]