278 matches
-
se contopesc cu populația locală celto-romană. În secolul al V-lea, invazia boilor (un alt trib celtic care a dat numele Boemiei de astăzi) aduce o perioada de conflicte continue pentru dominarea acestor teritorii cu germanicii și cu alte triburi invadatoare. În secolele al V-lea și al VI-lea, tribul germanic al bavarilor se stabilesc în partea de vest a teritoriului, invazie urmată de cea a alemanilor. Tot în aceeași perioadă, în Carintia, teritoriu din sudul teritoriului Austriei de azi
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
va numi Gwydion și care va ajunge cunoscut sub numele de Mordred. După moartea lui Uther, Arthur se urcă pe tron. Morgaine și Viviane îi înmânează sabia magică Excalibur și, cu ajutorul forțelor combinate ale Avalonului și Camelotului, Arthur respinge armata invadatoare a saxonilor. Soția lui, Gwenhwyfar, este incapabilă să dea naștere unui moștenitor, ceea ce ea o va considera o pedeapsă divină cauzată în primul rând de prezența elementelor păgâne (vizând-o pe Morgaine) și, în al doilea rând, de iubirea interzisă
Negurile (roman) () [Corola-website/Science/328541_a_329870]
-
000 de oameni, imediat, și 300.000, în total), în general, oameni cu o înaltă calificare tehnică, cărora țările vestice le-au permis șederea și unde s-au integrat fără probleme. În noaptea invaziei 'Prezidiumul Cehoslovac' a declarat că trupele invadatoare au intrat în țară fără cunoștința Cehoslovaciei. Imediat după intervenție, a fost convocat în secret al 14-lea congres de partid și aici s-a subliniat faptul că nimeni nu a cerut intervenția. Cu toate acestea ziarele centrale sovietice au
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
pe Radu cel Frumos în toamna anului următor. Campania militară începe pe 8 noiembrie 1473 prin trecerea Milcovului de către armatele unite ale lui Ștefan cel Mare și corpurile de mercenari angajate de Laiotă. Radul cel Frumos iese în întâmpinarea armatei invadatoare probabil undeva pe lângă Gherghița în Prahova unde, între 18 și 20 noiembrie, are loc așa numita "bătălie de la Cursul Apei". Voievodul muntean este înfrânt și obligat să se refugieze în cetatea Bucureștiului unde pe 21 noiembrie începe un scurt, dar
Basarab Laiotă cel Bătrân () [Corola-website/Science/302055_a_303384]
-
și o biserică. La "Cărăbuș", Tănase lansează carierele a numeroși artiști, mai ales Maria Tănase și Horia Șerbănescu. Tănase a murit în București pe 29 august 1945. Au existat zvonuri conform cărora actorul ar fi fost ucis de către Armata Roșie invadatoare. Potrivit acestei versiuni, Tănase încă mai juca în București, un an după sosirea rușilor, și a fost ucis din cauza satirei la adresa soldaților ruși care aveau obiceiul să "rechiziționeze" toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le
Constantin Tănase () [Corola-website/Science/298692_a_300021]
-
construiesc numeroase orașe în apropriere de numite tumuli, movile așezate peste camerele mortuare, unde se găseau sarcofagele suveranilor. Cel mai cunoscut rege al Frigiei a fost Midas, acest a cerut sprijin împăratului asirian, Sargon al II-lea împotriva triburilor cimeriene invadatoare. Strabon ne relatează că în timpul asedierii Gordiumului de către cimerieni, Midas se sinucide înghițind sânge de taur. Incediul ce a devastat orasul Gordium, după primele interpretări a avut loc in circa 700 î.Hr. Cu ajutorul datării cu carbon-14 și a dendrocronologiei s-
Gordium () [Corola-website/Science/326929_a_328258]
-
este ucisă de trupele aliate în Bătălia pentru Normandia, Oskar se întoarce la familia sa din Danzig, devenind liderul unei bande de tineri infractori (asemănătoare cu Pirații Edelweiss). Armata sovietică capturează curând orașul Danzig, iar Alfred este împușcat de către trupele invadatoare după ce a făcut o criză atunci când și-a înghițit insigna sa de partid pentru a nu se descoperi că era nazist. După război, Oskar, mama sa vitregă și fiul lor trebuie să părăsească orașul Danzig (devenit parte a Poloniei) și
Toba de tinichea (roman) () [Corola-website/Science/333177_a_334506]
-
care în perioada anterioară concura pe plan politic domnia țării. În 1761 reședința permanentă a banilor este mutată de domn la București. Revenirea la normalitate se petrece în 1770-1771, când Craiova devine capitala Țării Românești. Bucureștiul era disputat între armatele invadatoare rusești și cele turcești; iar capitala Țării Românești este mutată la Craiova, domnul Emanuel Giani-Ruset urmărind de aici desfășurarea ostilităților. Economia regiunii și prosperitatea Craiovei au avut de suferit din nou la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
a fost un eveniment important din istoria medievală a Moldovei. Bătălia a avut loc lângă Războieni sau "Valea Albă" (județul Neamț), la data de 26 iulie 1476, între o mică armată moldovenească sub comanda lui Ștefan cel Mare și armata invadatoare a Imperiului Otoman, condusă de însuși sultanul Mehmed al II-lea. Turcilor li se alăturase și o oaste a voievodului Țării Românești, Basarab al III-lea cel Bătrân Laiotă. Oastea lui Ștefan cel Mare era compusă din Oastea mică, denumită
Bătălia de la Valea Albă () [Corola-website/Science/306667_a_307996]
-
lui, Napoléon Louis a devenit prinț regal al regatului Olandei. În 1809 Napoleon îl numește Mare Duce de Berg, statut pe care îl păstrează până în 1813. Timp de cinci zile între abdicarea tatălui său și căderea Olandei în fața armatei franceze invadatoare în 1810, Louis Napoléon a domnit ca "Lodewijk II", rege al Olandei. Când Napoleon a fost detronat în 1815 după Bătălia de la Waterloo, Casa de Bourbon a fost restaurată la tronul Franței. Napoléon Louis a fugit în exil însă familia
Napoleon Louis Bonaparte () [Corola-website/Science/323183_a_324512]
-
ar fi aflat în minoritate. Recensămintele oficiale otomane ale vremii demonstrează că populația orașului era majoritar musulmană și turcă. Majoritatea grecilor din oraș a întâmpinant cu entuziasm trupele elene, considerate eliberatoare, în vreme ce turcii au socotit că este vorba de forțe invadatoare, ceea ce a făcut să renască sentimentele conflictuale generată de o istorie de sute de ani de antagonisme. Debarcările grecilor s-au desfășurat fără să întâmpine o opoziție majoră, existând doar câteva lupte sporadice cu milițiile turce Cea mai mare parte
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
elene, dar și a localnicilor de etnie elenă. Toynbee avea să scrie că imediat după debarcare, militarii greci au început să-i atace pe localnicii de etnie turcă, care au fost forțați să se refugieze în afara zonei controlate de trupele invadatoare. Istoricul Taner Akcam nota declarația unui ofițer britanic conform căreia milițiile turce au fost organizate special pentru lupta împotriva grecilor. Ofițerul britanic considera că turcii ar fi fost pașnici, dacă trupele de ocupație ar fi fost ale altei puteri. Grecii
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
calitate a lucrărilor defensive era dată de poziționarea lor în locații greu accesibile, ceea ce făcea apărarea mai ușoară. Terenul muntos al Greciei favoriza apărarea, lanțurile muntoase Rodopi, Pind și Olimp oferind numeroase posibilități de organizare a unei defensive eficiente. Forțele invadatoare care acționau din Albania au putut fi oprite cu forțe relativ reduse din punct de vedere numeric, poziționate în regiunile înalte ale Pindului, în schimb zona din nord-est a Greciei era mai greu de apărat. Ca urmare a conferinței de la
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
musulmanii au întrecut în număr creștinii pe teritoriile care au rămas sub conducere islamică. Comunitatea musulmană din Peninsula Iberică a fost ea însăși diversă și caracterizată de tensiuni sociale. Berberii din Africa de Nord, care au fost un component esențial al armatelor invadatoare, au intrat în conflict cu conducerea arabă din Orientul Mijlociu. Cu timpul, grupuri mari de mauri s-au instalat în valea râului Guadalquivir, pe coastele valenciene și (spre sfârșitul acestei perioade) în regiunea muntoasă a Granadei. Córdoba, capitala califatului a fost
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
prin Înaltă trădare a Partidului Muncitoresc Român, În frunte cu Gheorghiu-Dej și leahta să de politruci-tortionari școliți la Moscova. Ceea ce nu reușise un conflict mondial, au izbutit câteva zeci de comuniști, având ca „zid de apărare” tancurile și trupele sovietice invadatoare: suspendarea manifestărilor neaservite și terorizarea scriitorilor. Faptă culturală s-a transformat În sfidare și nimicire. Scrierile proletcultiste, de sorginte bolșevica, au luat locul adevăratei literaturi. Spațiul de refugiu al Etei Boeriu din fața urgiei staliniste l-a constituit literatura italiană. Capodoperele
Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
se baricadaseră înăuntru. O reacție conservativa a adus puterea înapoi Senatului, insă proastă administrare a Războiului iugurtin în 112 - 105 î.Hr. deasupra unui al doilea război al sclavilor în Sicilia a condus la câteva înfrângeri militare severe în fața triburilor germanice invadatoare precum în Bătălia de la Arausio în 105 î.Hr.. Aceste triburi amenințau să invadeze însăși Italia, insă Romă a și-a găsit salvarea în persoana lui Gaius Marius un „novus homo“ ("om nou": un om bogat, ai cărui străbuni nu s-
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Romă a fost forțată să acționeze. Lucius Cornelius Sulla s-a ridicat după Războiul social că un nou om puternic de factură conservanta în Senat, servind sub Marius atât în Războiul iugurtin, cât și în campania sa împotriva triburilor germanice invadatoare, fiind singurul om dinăuntrul Romei ce l-ar fi putut provoca pe Marius însuși. Sulla a fost determinat să conducă noul război împotriva lui Mithridates și să iasă în sfârșit din umbră lui Marius. Marius, desi îmbătrânit, voia, de asemenea
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
bătălia de la Poitiers, (în arabă بلاط الشهداء Balâ al-Shuhadâ’) "Curtea Martirilor" a avut loc lângă orașul Tours, aproape de granița dintre teritoriul Franc și regiunea independentă Aquitania. Combatanții au fost francii și burgunzii sub conducerea lui Charles Martel împotriva unei armate invadatoare a califatului Umayyad, în frunte cu Abdul Rahman Al Ghafiqi, governatorul general al provinciei al-Andalus. Francii au fost victorioși, Abdul Rahman Al Ghafiqi a fost ucis, iar Martel și-a extins influența înspre sud. Detalii legate de bătălie, inclusiv locul
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
scărițe, prin urmare nu avea cavalerie grea. Trupele erau formate aproape în întregime din infanterie. Cavaleria grea umayyadă a penetrat infanteria creștină în primul atac, după care a măcelărit francii în timp ce aceștia încercau să fugă de pe câmpul de luptă. Armata invadatoare a continuat să devasteze sudul Galiei, având ca destinație posibilă bogățiile Mănăstirii lui Saint Martin din Tours, cea mai sfântă și prestigioasă destinație religioasă din vestul Europei la acea vreme. La aflarea acestor vești, Charles Martel și-a adunat armata
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
o formație phalanx, a fost vital pentru el să aleagă terenul de luptă. Planul său - să găsească un deal împădurit, să-și formeze oamenii și să-i atragă pe dușmani la pozițiile proprii - depindea de elementul surpriză. Conform cronicilor, forțele invadatoare au fost total surprinse să găsească o armată mare, bine așezată și gata de luptă, având amplasament favorabil în teren, opunându-se atacului asupra cetății Tours. Charles obținuse efectul surpriză dorit. El a decis să înceapă lupta printr-o formație
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
defecte din naștere, rasa folosește ameliorarea cibernetică forțată ca un mijloc de realizare a ceea ce ei consideră a fi perfecțiunea. Rasa Borg constituie amenințarea principală în filmul "" și joacă, de asemenea, un rol major în serialele "" și "", ca o forță invadatoare ce amenință Federația Unită a Planetelor și, respectiv, ca o soluție de a se întoarce în Cuadrantul Alfa pentru "Voyager", nava Federației izolată în cealaltă parte a galaxiei. Rasa Borg a devenit un simbol în cultura populară pentru orice forță
Borg () [Corola-website/Science/322841_a_324170]
-
tipul "deus ex machina" în punctul culminant al fiecăruia dintre cele trei romane: copaci care explodează la sfârșitul "Primăverii" și permit eroilor să scape unui atac al phagorilor, peștele migrator de la sfârșitul "Verii" care permite eroului să scape de armata invadatoare și phagorii fefuitori de la sfărșitul "Iernii" care îi permit lui Luterin să scape din captivitate. Helliconia este populată cu două rase inteligente, oamenii și phagorii. Oamenii nu sunt la fel cu cei de pe Pământ, dar sunt o specie foarte asemănătoare
Helliconia () [Corola-website/Science/320755_a_322084]
-
La 3 decembrie 1828, armata a bombardat Palatul Național; rezultatele alegerilor au fost anulate și Guerrero s-a instalat în fotoliul de președinte. În 1829, Spania a făcut o ultimă încercare de a recuceri Mexicul la Tampico cu o forță invadatoare de 2.600 de soldați. Santa Anna a luptat împotriva expediției Barradas cu o forță mult mai mică și i-a invins pe spanioli, dintre care mulți sufereau de febră galbenă. Înfrângerea armatei spaniole nu doar că i-a sporit
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
referire la ea. Guvernul sovietic a format o alianță cu naționaliștii turci și a început să le trimită aur și arme. Acest lucru s-a dovedit dezastruos pentru armeni, și în cele din urmă Armenia de Vest a cedat forțelor invadatoare. În Armenia comuniștii au acces la putere la sfarsitul anului 1920. Invazie a 11-a sovietică Red Armatei din primul Republicii Armenia a început pe 29 noiembrie 1920. Transferul efectiv de putere a avut loc la 2 decembrie în Erevan
Republica Armeniei Montane () [Corola-website/Science/326602_a_327931]
-
554). Teritoriul vandal care a ocupat fosta provincie romană Africa de Nord a fost recâștigat, în special pe teritoriul centrat în jurul orașului Cartagina. Un an mai târziu, Sicilia, Sardinia, Corsica, Dalmația, precum și Insulele Baleare au fost ușor de capturat de către legiunile romane invadatoare. Campania în cele din urmă s-a mutat în Italia și bizantinii au recucerit-o complet. Teritorii minore au fost capturate în vest precum coasta de sud a Peninsulei Iberice. Dar deja în 568, la trei ani după ce Iustinian a
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]