244 matches
-
despre trecut pe care istoriografia o sistematizează Într-o narațiune, o hartă, o taxonomie, un panopticum. Ovidiu Pecican: Nu mă deranjează deloc această viziune mai degrabă à la Curtius decât à la... eu plus ceilalți. Mă deranjează În schimb cuvântul „invariant”. Împotriva lui am protestat, sper, explicit. Totuși, acești invarianți variază ici și acolo, măcar la nivelul subiectivității. Ruxandra Cesereanu: În ceea ce privește observația lui Marius, mie mi s-a părut că istoria poate fi Înțeleasă și ca un carnaval, În măsura În care Ovidiu refuză
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
devină o istorie a polemicilor în zona literaturii; acestea dau pulsul și dinamica ideilor în contextul cultural în care se manifestă un scriitor sau altul”. Capitolul Paradigmele pamfletului este rezervat unei descrieri „decodificatoare” a pamfletului și unei „anatomii” date de invarianții modali (adică satira, parodia, ironia etc.). Pentru a-și susține demonstrația, autorul recurge la nume reputate, ca Roman Jakobson, Gérard Genette, Marc Angenot, Tzvetan Todorov ș.a. În căutarea valorii estetice și a literarității pamfletului se întreprinde un excurs prin toată
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
său, ca fiind anterioară volumelor editate. Sunt aici exerciții manieriste bazate pe succesiunea gradată a notelor din gamele muzicale, unde fiecare notă este prima silabă a primului cuvânt din cele opt versuri, fiecare vers fiind clădit pe un picior metric invariant ș.a.m.d. SCRIERI: Aide-mémoire, postfață Nicolae Manolescu, București, 1989; Scrisorile de acasă, Pitești, 1995; Titlul poemului este aforism, Botoșani, 1997; Mă chemau păsările, Timișoara, 1999; Cel mai mare roman al tuturor timpurilor, Brașov, 2002; Game, Brașov, 2002. Repere bibliografice
PISCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288826_a_290155]
-
a unei puteri absolute pot fi într-o măsură semnificativă expresia și a unor tendințe individuale. În fine, o ultimă problemă este necesar să fie examinată în privința relației dintre perspectiva holistă și cea metodologic-individualistă: este sau nu rezultatul analizei sociologice invariant în raport cu cele două abordări? Cu alte cuvinte, considerarea unei realități sociale ca sistem sau ca suprasistem duce, în ultimă instanță, la concluzii similare? Problema este reală, punându-se în practica explicativă. Un răspuns clar îl găsim la Georg W.F.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o structură secundară de interese: diferențele de interese sunt oare posterioare și derivate, în raport cu un anumit mod de organizare socială? Structura de interese este într-o oarecare măsură un dat anterior opțiunii pentru o alternativă sau alta de organizare socială, invariantă în raport cu aceasta, dar, într-o anumită măsură, și un rezultat, un produs al respectivei organizări sociale. Organizarea ierarhic autoritară a întreprinderii, indiferent de structura socială globală a societății, generează, local, o diferențiere între grupul celor care ocupă poziții de conducere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
analizată până acum se fundează pe o presupoziție fundamentală, de adecvarea căreia depinde justificarea tuturor concluziilor expuse mai înainte: constanța în timp a sistemului. Aceasta înseamnă că principiile fundamentale ale comportamentului sistemului nu sunt afectate de scurgerea timpului, ci sunt invariante. Invarianța în timp a structurii sistemelor este o garanție că ceea ce variază în timp este doar accidentalitatea împrejurărilor și, din această cauză, ea nu prezintă nici un interes științific. Presupoziția invarianței în timp a structurii face realmente istoria sistemului complet neinteresantă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de afirmare a „forțelor umane esențiale”, nevoia de control asupra mediului de viață, natural și social etc. Asupra acestei probleme se va reveni. Aici aș dori doar să subliniez faptul că este posibilă elaborarea unei liste cu nevoi umane universale, invariante (și, corespunzător acestora, a unui sistem de valori) care pot fi considerate drept termenul fundamental de raportare a oricărei transformări sociale pentru a determina dacă este, până la urmă, progresivă sau nu. Relativismul valorilor umane, afirmat fără nici o rezervă, este inacceptabil
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
5) Având în vedere transformarea (5.23) și procedând ca și în cazul relației (5.26), putem norma și indicele de concentrare modificat (5.24) sub forma următoare dacă este necesar ceea ce arată că indicele de concentrare Herfindahl-Hirschmann normat este invariant la transformarea de scală (sau de scară) valorică de măsurare definită de relația (5.23). 6) Într-o abordare concretă, în practică, IHH apare în mod opțional fie sub forma directă din definiție dată de relația (5.21), fie sub
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în general, știința teoretică în particular, constau în stabilirea de corelații, de raporturi. Dezvoltarea cunoașterii științifice pun în evidență mai clar că orice cunoaștere despre realitate are o natură strict relațională. Obiectul ei îl constituie nu realități substanțiale, ci relații invariante de un nivel mai scăzut sau mai înalt de generalitate. Helmholtz, un cercetător familiarizat cu filosofia teoretică a lui Kant, scria: Orice lege a naturii afirmă că din condiții care sunt într-o anumită privință identice decurg întotdeauna consecințe care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
regulată în domeniul senzațiilor noastre 21. Orice cunoaștere despre realitate, care este posibilă doar prin experiență, va consta, așadar, în fixarea prin concepte și relații între concepte a unor raporturi constante, invariante în complexe de experiențe senzoriale repetabile. Numai relații invariante în raport cu anumite circumstanțe pot constitui un obiect al cunoașterii. Este o temă pe care o întâlnim și în Critica rațiunii pure. Kant caracterizează aici natura, ca obiect al cunoașterii, drept „ordinea și regularitatea fenomenelor”. Tot ceea ce putem cunoaște despre „obiectele
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ale psihologiei de atunci. Tot ce am scris până acum în psihologie se datorează faptului că NU am studiat psihologia tradițională. Horribile dictum! Citeam tot felul de studii de psihologia gândirii. Mă gândeam că dacă le suprapun găsesc o structură invariantă, pe care o formalizez logic prin calculul predicatelor multisortate (cum sună asta, dom’le, ca la aprozar!), și-am dat lovitura, îi pun pe toți pe spate! Nu mai mergeam aproape la nici un curs, înfulecam cărți, scriam, aveam febră. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Așa cum nota Sen în (1977a), „abordările alternative ale bunăstării sociale pot fi supuse analizei informaționale: examinarea fiecărei abordări în termenii tipurilor de informație pe care le admite și a celor pe care le exclude (în sensul de a face evaluarea invariantă la acele informații)” [Sen, 1977, p. 1539]. Pentru a da generalitate analizei, Sen (1970a), (1977a) propune categoria de „funcționali de bunăstare socială” (FBS). Următoarea definiție îi este datorată lui Sen (1970a), (1977a): un funcțional de bunăstare socială (FBS) este o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cadru binar arrowian nu dă întotdeauna rezultate tranzitive, acest lucru nefiind însă valabil decât pentru anumite profiluri de preferință individuală. footnote>, deși este nedictatorială, îndeplinește condiția independenței față de alternativele irelevante și este Pareto inclusivă. Tranzitivitatea face funcția de bunăstare socială invariantă la regulile de decizie care nu sunt aciclice pentru toate profilurile de preferință logic posibile. b) Independența față de alternativele irelevante a fost una dintre cele mai contestate condiții impuse de Arrow. În limbaj natural, ea spune că dacă ne aflăm
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de asemenea important, deoarece exclude concurentul clasic al regulii majorității. Această regulă este Pareto inclusivă și funcționează pentru toate profilurile logic posibile de preferințe individuale, fiind, de asemenea, nedictatorială și tranzitivă. Independența față de alternativele irelevante face funcția de bunăstare socială invariantă la informația provenită din alte perechi decât cele comparate. c) Condiția Pareto slabă este, alături de tranzitivitatea preferinței sociale, una dintre condițiile care par greu de respins. Pare intuitiv că, dacă într-un grup toți membrii acestuia preferă o alternativă x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aceasta din urmă, domeniul nerestricționat elimină regula majorității că FBSA acceptabilă (în sensul că regula majorității este intranzitivă doar pentru anumite profiluri). Ceea ce trebuie reținut însă, în acest punct al discuției, este că domeniul nerestricționat face funcția de bunăstare socială invariantă la profiluri individuale intranzitive și la orice reguli de decizie socială care admit doar anumite profiluri de preferință individuală. e) Condiția de nondictatură apelează la cea mai simplă pretenție atunci când avem în vedere democrația: să nu existe un singur individ
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cuantică conceptele de corpuscular și de ondulatoriu Își pierd caracterul absolut care le este propriu În teoria clasică; aceste noțiuni devin relative, ele sunt acum aspecte, laturi ale conceptului mult mai larg (decât cel clasic) de particulă, având anumite caracteristici invariante, concept care se aplică obiectelor atomice” . Acest principiu se extinde În toate fenomenele fizicii contemporane. Corpul fizic și corpul energetic sunt două manifestări complementare a organismului uman. Organismul uman viu nu poate exista decât prin Întrepătrunderea celor două aspecte de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
personal, dar să Înțeleagă și comportamentul altora În interacțiunea socială. Procesele afective sunt stări sau trăiri subiective care reflecta relațiile omului cu lumea Înconjurătoare, măsura În care necesitățile lui interne sunt sau nu satisfăcute. Programul psihicului un ansamblu de structuri invariante (constante) și stocul de informații aferent de care acesta dispune; ca sistem cibernetic, psihicul funcționează În multe din aspectele sale algoritmic, după un program Înscris În memoria speciei (instinct, reflex necondiționat etc.), sau „Învățat", dobândit (reflex condiționat, deprindere etc.) Psihic
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
succesiune cronologică se resoarbe într-o structură matricială atemporală" (1960: 29) și A.J. Greimas: "interpretarea paradigmatică și acronică a relațiilor dintre funcții (...) permite sesizarea structurii elementare a semnificației (1966: 204). Examinînd structura elementară a semnificației narative, Greimas consideră ca invarianți actanții, predicatele și circumstanțele. Modelul actanțial oferă o nouă viziune asupra personajului, care departe de a fi asimilat unei ființe psihologice sau metafizice aparține sistemului global al acțiunii prin forma actant (a structurii narative profunde) și actor (a structurii superficiale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
constantele parodice ale romanului din epocile în care ele au cunoscut un grad maxim de dezvoltare (aflându-se în atenția publicului larg și a teoreticienilor/ criticilor etc. atât cantitativ, cât și calitativ), iar pe de altă parte am evidențiat, sincronic, invariantele care fac dintr-o parodie romanescă o creație validă, păstrând nuanța parodistică fără a mai aminti opera de care s-a slujit drept model. Am constatat că fenomenul considerat, am spune cu prea mare ușurință, de mulți secundar a jucat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un subdomeniu al analizelor socialului reintrat în atenția cercetătorilor europeni la mijlocul acestui secol. Moscovici este cel care a readus în actualitate teoria lui Durkheim referitoare la reprezentările colective. Însă în timp ce acestea din urmă au fost privite ca fenomene psiho-sociale statice, invariante, în care sunt incluse toate modurile de cunoaștere (cunoștințe, mituri, ideologii), reprezentările sociale în viziune recentă sunt concepute ca imagini concrete ale realului, mundanului, și totodată ca semnificații ale acestor imagini. Reprezentările sociale înțelese ca imagini asupra realității cotidiene împărtășite
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
însuși autorului susținător și experimentator al construirii bijuteriilor care se cheamă cvadropoeme sau chiar pentapoeme, hexapoeme, decapoeme: permutată din textul de bază, poezia rămâne invariantivă în sensul că toate poemele-variantă create de cititor rămân subsumate temei matrice, care constituie esența invariantă a poemului de bază. Ca să fie mai clar față de orice receptor, autorul simte nevoia să explice și esența termenului Cvadropoem, propus neologism în limba română: „Termenul desemnea ză î n acest tip de poezie numai textul matrice (alcătuit din patru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
planuri, surprinzând evoluția unui număr mare de personaje prinse în angrenajul unor conflicte puternice. Deși romanul secolului XX a cunoscut metamorfoze spectaculoase (în construcția personajelor, la nivelul formulelor narative, al reprezentărilor spațiotemporale și al discursului diegetic), el „nu șia trădat invarianții săi originari: povestire, personaj, aven tură, istorii captivante, reprezentări ale unor lumi po si bile, cre dibile sub semnul Istoriei și al destinului ființei“ (Ion Vlad, Aventura formelor). Aceste constante ale speciei pot fi identificate și în Ion, romanul prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care satisfac o serie de cerințe: sunt esențiale, definitorii pentru om, sunt coerente cu toate celelalte, sunt asocaite cu o valoare morală, sunt specifice și unice deoarece trec prin istoria vieții individului. În opinia lui Z. Mielu (1994) atitudinea este invariantul pe baza căriua individul se orientează seelctiv, se atuoreglează preferențial, se adaptează evoluând. Din studiul realizat, publicațiile pedagogice tratează problema atitudinală ca o componentă importantă în realizarea actului educațional cu multiple influențe ale acesteia asupra eficienței procesului de învățământ (G.
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
4) Deci, în loc de a fi la echilibru, piețele pot fi înțelese ca sisteme critice autoorganizate. Aceasta este o construcție teoretică care poate fi aplicată cu succes la piețele reale. Ea conduce la concluzia că în starea staționară, piețele sunt aproximativ invariante în raport cu scala. Aceasta implică o predicție asupra cantităților care vor fi distribuite în economie, ce include avuția, venitul, mărimea firmelor, populația, valoarea totală a banilor. Predicția este aceea că aceste cantități au distribuții de tip legi ale puterii și nu
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
societate, cum ar fi redistribuirea sau proprietatea, ca și dinspre puterea politică și gestiunea ei, cum ar fi regimul libertăților de mișcare a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor, ca și dinspre sistemele societale, cum ar fi instituțiile. Economia nu rămâne invariantul fiziologiei intersubiectivității, ci se reconstruiește ca temei de raționalitate pentru reperele ce definesc contextele în care se procesează relația nevoi-resurse pentru a legitima intersubiectivitatea. Nu încape îndoială că este vorba despre o reașezare a semnificațiilor Economiei dinspre fizicalitate spre antropicitate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]