136 matches
-
Definirea fonemului În lingvistică drept „invariant” datează de la N.S. Trubețkoi (1939) și a fost Îmbunătățită ulterior de către alt lingvist, Roman Jakobson, care a introdus conceptul de „trăsături distinctive” sau componente atomice - elementele de construcție din care este alcătuit fonemul, ca invariant. Cel dintîi care a aplicat cu asiduitate la mit perspectiva lui Jakobson, deși nu În Întregime corect, a fost Claude Lévi-Strauss, la sfîrșitul anilor patruzeci 27. Cu toate că mai tîrziu Lévi-Strauss a dezvoltat conceptul de „transformare” care nu mai conține asemănări
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fonologia, În mod destul de surprinzător, tezele sale timpurii au fost urmate În mare măsură de cercetătorii gnosticismului; aceștia au Încercat să stabilească un set de „trăsături dinstinctive”, În raport cu care gnosticismul, creștinismul, platonismul, iudaismul și alte religii s-ar situa drept „invarianți” de tipul fonemului. Hans Jonas a recunoscut că gnosticismul este dualist și, prin urmare, diferit de orientările non-dualiste; a mai stabilit, de asemenea, că este anticosmic și nu procosmic și că se Înfățișează În două variante: una moderată și alta
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și divinitatea transcendentă. Principiul antropic este astfel negat: oamenii nu aparțin acestei lumi și nici nu se conformează ci. Cu toate că au mai fost stabilite, de către Învățați precum Carsten Colpe și Ugo Bianchi, și alte cîteva trăsături distinctive, definiția gnosticismului ca invariant este deja completă atunci cînd se afirmă că „gnosticismul este o religie dualistă, caracterizată printr-un dualism anticosmic (fie moderat, fie radical; dacă e unul moderat, atunci include un sistem vertical devoluționar) și prin ideea de consubstanțialitate a omenirii cu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Intelectul lor, și fiind astfel consubstanțiali cu divinitatea. Atunci care mai e folosul „trăsăturilor distinctive”, din moment ce ele nu pot face diferența dintre gnosticism, platonism și creștinism? După cum s-a arătat mai sus, astfel de tentative de a defini gnosticismul ca invariant nu au fost complet lipsite de rezultate, Întrucît ne-au dat posibilitatea să stabilim, pînă la urmă, un sistem simplu de opoziții care permit o trecere În revistă rapidă a diferențelor dintre iudaism, platonism și creștinism, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Mythologic, and South American Religion”, În F.E. Reynolds and R.L. Moore (ed.), Anthropology and the Study of Religion, CSSR, Chicago, 1984, pp. 147-176. 28. Pentru o bibliografie completă a scrierilor lui Hans Jonas și o evaluare a analizei sale prin invarianți, vezi cartea mea Gnosticismo, passim. 29. Numită de el „misteriosofie”; vezi referințe complete În cartea mea Gnosticismo, passim. 30. Franz Cumont, Lux perpetua, Paris, 1949, pp. 143 sq; vezi cartea mea Psychanodia I, pp. 29-30. 31. Lista, așa aproximativă cum
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pe care Îl face spiritul pornit În căutarea adevărului este unul afirmativ. În ciuda constatării că se poate Îndoi de absolut toate lucrurile lumii, cugetul realizează că totuși ceva rămâne constant și rezistă Îndoielii căreia i-a fost supusă cunoașterea. Acest invariant este Însuși faptul cogitării, care devine astfel cunoștința cea mai sigură dintre toate cele pe care spiritul le-a Întâlnit În procesul de negare și respingere a cunoștințelor sale, așa cum l-a stabilit chiar Descartes: „...pentru că nu putem accepta să
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
scenariu. Mitul literar poate fi un mit literarizat (preluat de literatură din mitologie) sau mit literar propriu-zis (creat printr-o operă literară: un exemplu, Don Juan Tirso de Molina, 1630)4. Adrian Marino (1998, pp. 68, 75) realizează taxinomia invarianților (invariant = "un element universal al literaturii și al gândirii literare"), în care identificăm atât mitul, cât și mitul literar: o invarianți antropologici [mituri]; o invarianți teoretico-ideologici: aparțin acestei categorii toate "adevărurile" de ordin uni versal, marile "locuri comune" ale gândirii ("totul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
operă literară: un exemplu, Don Juan Tirso de Molina, 1630)4. Adrian Marino (1998, pp. 68, 75) realizează taxinomia invarianților (invariant = "un element universal al literaturii și al gândirii literare"), în care identificăm atât mitul, cât și mitul literar: o invarianți antropologici [mituri]; o invarianți teoretico-ideologici: aparțin acestei categorii toate "adevărurile" de ordin uni versal, marile "locuri comune" ale gândirii ("totul curge", "nu e nimic nou sub soare"); o invarianții teoretico-literari: vizează "totali tatea, manifestată sub toate formele (expli cite sau
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Don Juan Tirso de Molina, 1630)4. Adrian Marino (1998, pp. 68, 75) realizează taxinomia invarianților (invariant = "un element universal al literaturii și al gândirii literare"), în care identificăm atât mitul, cât și mitul literar: o invarianți antropologici [mituri]; o invarianți teoretico-ideologici: aparțin acestei categorii toate "adevărurile" de ordin uni versal, marile "locuri comune" ale gândirii ("totul curge", "nu e nimic nou sub soare"); o invarianții teoretico-literari: vizează "totali tatea, manifestată sub toate formele (expli cite sau latente), a reflecției teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în lumină dimensiunea transpersonală a intertextului. Sensul și structura operei literare nu pot fi sesizate decât prin raportare la arhetipuri consideră Laurent Jenny (Poétique: 1976, 257) ele însele abstractizate de lungile serii de texte cărora le sunt, într-un fel, invarianți. Aceste arhetipuri disimulează coduri necesare utilizării limbajului secundar care este literatura. Ca modalitate de raportare la modelele arhetipice, opera literară poate opta pentru realizare, transformare sau transgresiune. În afara acestui sistem de modele (pe care are dreptul să le și nege
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
distinge două mari genuri de cercetare sau două tipuri de științe ale naturii: cele care au drept obiect materia, substanța; și cele care se interesează de structuri, de organizarea sistemelor materiale. În cazul primului gen, obiectivul urmărit este descoperirea unor invarianți exprimați prin legi. Ipotezele formulate în aceste discipline privesc relații de ordine, de simetrie; ele sunt formulate și testate prin cercetări experimentale. Țelul cercetării este descoperirea unor legi de un nivel tot mai înalt de generalitate. De obicei, sunt descoperite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de știință ilustrează bine contrastul dintre o cercetare orientată spre ordine și simetrie, pe de o parte, spre organizare și adaptare, pe de altă parte. În cercetările centrate asupra organizării și adaptării, spre deosebire de cele care urmăresc descoperirea de legi, de invarianți, întrebarea fundamentală este: „De ce așa și nu altfel?“ Problema care se ridică în mod tipic în fața cercetătorului este de ce în anumite condiții ale ambianței organismele s au structurat într-un anumit mod, unul din acele moduri care permite realizarea unor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
serii Fourier și integrala Fourier. Ei bine, există o teoremă în teoria integralelor Fourier care spune că variabilitatea funcției multiplicate cu variabilitatea transformării sale depășește o constantă fixă, notată 1/2 pi. Asta-mi spune că, în orice sistem liniar, invariant de timp, trebuie să găsești un principiu de incertitudine. Mărimea constantei lui Planck este o chestiune de identificare în detaliu a variabilelor cu integrale, dar inegalitatea trebuie să aibă loc. Ca un alt exemplu a ceea ce a fost adesea considerat
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
stabilirea unor relații; calcularea unor rezultate parțiale; clasificări de date; reprezentarea unor date; sortarea-discriminarea ; investigarea, explorarea; experimentarea. 3. Algoritmizarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaționale: reducerea la o schemă sau model; anticiparea unor rezultate; reprezentarea datelor; remarcarea unor invarianți; rezolvarea de probleme prin modelare și algoritmizare. 4. Exprimarea, care poate fi concretizata prin următoarele concepte operaționale: descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene; generarea de idei, concepte, soluții; argumentarea unor enunțuri; demonstrarea. 5. Prelucrarea secundara (a rezultatelor), care poate fi
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
dispărut, ci, paradoxal, și-au demonstrat capacitatea de adaptare și supraviețuire. Teoria fractalică 194 enunțată și folosită de Ioan Petru Culianu în scrierile sale arată că atât cunoașterea magică, cât și cea științifică funcționează pe baza jocului combinatoric al unor invarianți. Versiunile cognitive au existat ca potență în toate timpurile și epocile. Prezența uneia nu o exclude pe cealaltă. Totuși, anumite condiții de generare ce țin ce contexte social-politice concrete fac ca ele să primească anumite interpretări și să survină în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ne vom opri în această secțiune la etapele concrete ale jocului combinatoric. Vom avea în atenție doar acele forme care implică semnul și simbolul ca factori-cheie ai întregii opere divinatorii. Astfel, oricărei probleme i se pot descoperi cel puțin doi invarianți. De exemplu, cu toții suntem de acord că există bine și rău, adevăr și minciună, dreptate și nedreptate, sănătate și boală, succes și insucces etc. De asemenea, totul (întâmplările și evenimentele care interesează și chiar divinația în sine) se derulează în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un efect facil asupra publicului". 194 Modelul matematic de tip fractalic aplicat în științele umaniste dă cele mai spectaculoase rezultate. Ioan Petru Culianu a demonstrat acest fapt atunci când a analizat gnozele dualiste ale Occidentului. Metoda se bazează pe descoperirea unor invarianți, a unui set de reguli și a unui mecanism de generare. Autorul demonstreză că la fel s-a întâmplat și în cazul celor două paradigme de cunoaștere: magică și științifică. 195 Alexandra David-Neel, Inițiații Tibetului, ed. cit., pp. 25-26. 196
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Caragiale! / 9 Capitolul I. INTRODUCERE / 17 1.1. Argument / 17 1.2. Semnul lui Caragiale"/ 21 Capitolul II. COMICUL O ENIGMĂ? / 29 2.1. Scurt istoric al contribuțiilor teoretice / 29 2.2. Genul proxim și diferența specifică / 33 2.3. Invariant și variante (Tipologia comicului) / 37 2.4. Simțul comicului ca instinct fundamental / 41 Capitolul III. COMICUL CARAGIALIAN ȘI POSTCARAGIALIAN / 51 3.1. Modul satiric / 52 3.2. "A fi sau a nu fi" satiric / 53 3.3. La vremuri noi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
astfel de formulări, pe cât de generoase în conținut, pe atât de concise și nesofisticate ca formă, putem spera că ne apropiem de dezideratul definirii adecvate și operaționale a unui fenomen care rămâne totuși obiect de speculații filosofice controversate. 2.3. Invariant și variante (Tipologia comicului) Ca atribut exclusiv uman și social 37, devenit obiect de studiu pentru aproape toate disciplinele spiritului, comicul fascinează, derutează și menține atenția cercetătorilor tocmai pentru că asemenea unui fenomen viu, proteic, este nedisecabil, scapă printre degete, se
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în elemente inteligibile, ci prin repetarea mitului însuși, ca "formă redundantă a imaginarului" ce funcționează prin impregnare și înțelegere globală, nu prin descompunere și explicare progresivă, iar în al doilea rând simbioza inextricabilă între nucleul intrinsec și activatorii de sens, invarianți, arhetipuri cu rolul lor generator de forme simbolice.204 Povestirile mitice aparțin unui spațiu-timp figurativ extramaterial, unei lumi imaginale, topica culturală a imaginației mitice bazându-se în profunzime pe schema tripartită a facultăților noastre de reprezentare, cu sufletul plasat între
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
forme singulare și efemere. Astfel, Detoienne sau Veyne nu consideră mitul un gen literar, sau un tip specific de povestire, ci doar "un pește solubil în apele mitologiei", cu o formă intruvabilă, nedefinibilă: "mitul nu este un element transistoric, un invariant; genurile pe care le practică gândirea mitică sunt la fel de numeroase, variabile, și e greu de surprins într-o formulă ca și celelalte genuri literare din literaturile tuturor popoarelor și ale tuturor secolelor. Mitul nu este o esență."221 O poziție
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
față de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul vine În contact” (idem). După 0. Klinneberg, atitudinile sunt predispoziții ale unei persoane de a reacționa Într-un anumit mod, independent de situații (apud Popescu Neveanu, 1978). Atitudinea este un invariant vectorial al conduitei individuale, exercitând o funcție direcțională și evaluativă. Din punct de vedere sociologic, conceptul de atitudine desemnează o „orientare personală sau de grup, rezultată din combinarea de elemente afective, cognitive și conative, care exercită influențe de direcționare, motivare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
satellite image registration using robust complex wavelet feature representations, Pattern Recognit Lett, 31, pp. 1160-1167, 2010 footnote>, caracteristici extrase pe baza momentului invariant <footnote Dai, X., Khorram, S., A feature-based image registration algorithm using improved chain- code representation combined with invariant moments, IEEE Trans Geosci Remote Sens, 37 (5), pp. 2351-2362, 1999 footnote>, caracteristici extrase prin intermediul Transformatei Fourier <footnote Pan, W., Qin, K., Chen, Y., An adaptable-multilayer fractional fourier transform approach for image registration, IEEE Trans Pattern Anal Mach Intell, 31
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
footnote>, caracteristici extrase prin intermediul Transformatei Fourier <footnote Pan, W., Qin, K., Chen, Y., An adaptable-multilayer fractional fourier transform approach for image registration, IEEE Trans Pattern Anal Mach Intell, 31 (3), pp. 400-413, 2009 footnote>, caracteristici bazate pe SIFT-uri (Scale Invariant Feature Transform), sau pe variante îmbunătățite ale acestuia <footnote Zhu Yingxuan, Cheng Samuel, Stanković Vladimir, Stanković Lina, Image registration using BP-SIFT, Journal of Visual Communication and Image Representation, Volume 24, Issue 4, Pages 448-457, 2013 footnote> și caracteristici interpretate cu ajutorul
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
satellite image registration using robust complex wavelet feature representations, Pattern Recognit Lett, 31, pp. 1160-1167, 2010 footnote>, caracteristici extrase pe baza momentului invariant <footnote Dai, X., Khorram, S., A feature-based image registration algorithm using improved chain- code representation combined with invariant moments, IEEE Trans Geosci Remote Sens, 37 (5), pp. 2351-2362, 1999 footnote>, caracteristici extrase prin intermediul Transformatei Fourier <footnote Pan, W., Qin, K., Chen, Y., An adaptable-multilayer fractional fourier transform approach for image registration, IEEE Trans Pattern Anal Mach Intell, 31
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]