66 matches
-
Dunărei, amenință de a subplanta națiunea română, în loc de a se asimila cu dânsa, ceea ce constituie pentru noi un pericol de distrugere și ca stat, și ca națiune; Considerând că: în fața acestei tendințe [manifeste] de-a constitui ceva distinct și a invaziunii continue și uriașe la care suntem expuși din partea acestui neam, suntem, față cu dânsul, în cazul de legitimă apărare a neamului nostru, bazat pe dreptul ce-l are orice ființă individuală sau colectivă de a pune propria sa viață mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
răspunde (scrisoarea No. 52.289 din 7 decembrie 1916) că „Consiliul s-a unit în totul cu vederile exprimate, fiind de acord asupra nevoii de punere în siguranță a Tezaurului Băncii Naționale, care este averea sa privată, în contra unei eventuale invaziuni a inamicului" și roagă Guvernul să ia măsurile necesare în această privință. În urma acestei înțelegeri, Consiliul de Miniștri, prin jurnalul său No. 2.097 bis. din 12 decembrie 1916, încuviințează transferarea, iar legea votată de Cameră în aceeași zi și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
trebuia să nască mai târziu conștiința unităței morale și a comunităței de interese, de dorințe, de ambiții, de aspirații, spiritul colectiv deci, sufletul Iașului. Cu toate că istoria sa nu îmbrățișează decât o perioadă așa de scurtă, presărată de toate urgiile posibile, invaziuni și ocupațiuni străine, incendii, molime, Iașul atinge, pe la mijlocul secolului trecut, o strălucire care în circumstanță poate fi privită ca o adevărată minune. Încă pe la 1785, abatele conte d'Hauterive, fost secretar al prințului Alexandru Mavrocordat și care a lăsat multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
un negustor ambulant evreu : „Străin, [...] Încungiurat de vro douăzeci de câni, care vroiau numaidecât să afle ce gust are carnea de franțez” (V. Alecsandri, Balta Albă, 1847 ; <endnote id="cf. 444, p. 207"/>). La fel pățesc și soldații muscali În timpul „invaziunii rusești din 1828” : „[Câinele-lup] Bercea nu s-a putut Împăca nicidecum cu muscalii ; sărea la ei când Îi vedea trecând pe la poartă” <endnote id=" (824, p. 255)"/>. În schimb, faptul că un om nu e lătrat de câinii satului este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vă temeți că un străin Îndată ce va intra În școalele noastre, are să amenințe societatea română?.... și ce nu s-a putut face atunci când atâtea popoare treceau pe acest pământ, ceea ce nu s-a putut face când turcii și tătarii făceau invaziune În țară, credeți ca un străin venit În școală, astăzi are să deznaționalizeze un popor despre care vorbiți cu mândrie. Ei! La mine mândria nu este În gura, este În inima. Eu sunt convins că putem deschide școlile străinilor și că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
făăă! Ptiuuuu! trăsni-i-ar Cel-de-sus și nu i-ar mai ținea Dumnezeu pe pămînt". Rătăcirea din Stoborăni, lungă nuvelă în care se povestește un aspect al răscoalelor țărănești din 1907, anticipează și probabil informează romanul Răscoala de Liviu Rebreanu. Invaziunea duhului de răzmeriță este tratată prin mici nemulțumiri personale care așteaptă numai un prilej de expresie colectivă. În lipsa unei noțiuni limpezi de viață statală, răscoala pornește prin contagiune și prin factorul mistic al unei presupuse îngăduințe regale simbolizate prin călăreți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cea mai bună propagandă ce ar putea face apărătorii israeliților în favoarea coreligionarilor lor din România ar fi să civilizeze pre acești din urmă, să-i pună în nivelul exigențelor moderne și să ia astfel românilor dreptul de a reclama în contra invaziunii unei rase străine. Ar fi mai bine, credem, a procede astfel decât a mai înăspri spiritele prin niște [încriminări vane, bazate pre niște] pretinse persecuțiuni religioase și prin necontenitul apel la intervențiunea străină, totdeauna dezagreabilă, dacă nu periculoasă în niște
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai complicat decât își amintește aici autorul Bucureștilor de altădată. III Germanismul amenință pe față țările Dunării. Presa va combate cu tărie orice încercare directă sau indirectă de colonizare a țării cu nemți. De asemenea va lupta cu energie în contra invaziunii sistematice și crescânde a jidovimii, această adevărată antegardă a germanismului. Presa va cere aplicarea cu rigoare a legilor existente și luarea de noi și eficace măsuri în interesul ordinei publice și al moralei, contra exploatării ce fac jidovii în România
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
impozite se cere impozitul proporțional și pe venit și desființarea impozitelor indirecte. Programul recunoaște că armatele permanente sunt vătămătoare și ruinătoare, totuși cere ca armata să fie menținută, iar elementele teritoriale dezvoltate. Ajungând la partea economică, programul cere proteguirea contra invaziunilor și încălcărilor economice străine, care au ajuns în unele părți ale țării a pune în pericol chiar naționalitatea. Programul este foarte naționalist și protecționist. Programul termină spunând: „Angajamentul Statului ca mare consumator a nu se pune în relațiuni decât cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Vichy și nu vine decât la 15 septembrie...“; avea și un post-scriptum: „Nu uitați Englitera și Italia“. În a doua scrisoare, lecțiunea penultimului alineat era deosebită: „Cu presa am început lucrările“ și nu: „În guvern am început lucrările“. armele invaziunii rusești. Dar ce putea face România cu mica ei oștire de 40 000 oameni? Pe de altă parte, Turcia, cunoscând pericolul, se adresează guvernului român întrebându-l care i va fi atitudinea în caz de război și dacă este hotărât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
manifest: „[București, 12 aprilie 1877] [Consiliul Miniștrilor] În dimineața de 11 aprilie, guvernul a primit de la marele vizir al Imperiului otoman invitațiunea ca să se înțeleagă cu comandantul armatelor turcești de la Dunăre, Excelența-sa Abdul-Kerim-pașa, spre a apăra teritoriul român de invaziunea armatelor imperiale ruse care se arată a fi iminentă. În cursul aceleiași zile și în dimineața de astăzi, prefecții limitrofi cu Basarabia rusească au încunoștiințat pe guvern că armata imperială rusă a început a-și opera intrarea în România prin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în conformitate cu ordinul Domnului Mareșal Ion Antonescu, transmis acestui Departament cu adresa Președinției Consiliului de Miniștri Nr. 928.300/9421129, s'a hotărât evacuarea în Transnistria a: a. Evreilor comuniști identificați și aflați liberi, pe teritoriul Țării. b. Evreilor cari după invaziunea Basarabiei și Bucovinei din Iunie 1940, de către trupele bolșevice, au cerut repatrierea în Rusia Sovietică. c. Evreilor aflați în lagărul Târgul Jiu sub suspiciunea de activitate, sau simpatizanți comuniști. Urmare situațiunei Dvs. trimisă acestui Minister, referitoare la evreii menționați la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de literatură populară se numără P. G. Wodehouse și Agatha Christie. John Fowles și Julian Barnes sunt reprezentanți ai literaturii engleze postmoderne. Literatura anglo-saxonă include literatura scrisă în dialectele limbii engleze vechi începînd cu secolul al V-lea pînă la invaziunea normană din 1066. Ea include poeme epice, lirică, hagiografie (viețile șfinților), predici, parafrazări biblice, lucrări gnomice, cronici și altele. S-au păstrat peste 400 de manuscrise din această perioadă, care includ corpusul cel mai valoros al literaturii anglo-saxone. Cel mai
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
of Fâțe" ("Forță și Magie IX: Scrisoarea destinului") și este de obicei așa zis prin admiratorii seriei. Povestea jocului are locul după distrugerea lumilor Erathia și Enroth, arătată în "Heroes of Might and Magic IV" și s-a îndeletnicit cu invaziune viitoară dirijata de Tamur Leng pe continentul Chedian.
Might and Magic IX () [Corola-website/Science/310198_a_311527]
-
40.000 de trupe austriece în bătălia din 4 noiembrie de la Genola, de lângă Fossano, unde a învins trupele franceze conduse de generalul Jean-Étienne Championnet, și a ocupat orașul Cuneo. În 1800 înaintează până la râul Var, unde se pregătește pentru o invaziune a regiunii Provence, când îi cade Napoleon Bonaparte în spate, venit peste Alpi, și îi taie legăturile de comunicație cu Austria. La 14 iunie, Melas încearcă la Marengo, regiunea Piemont, să rupă frontul, are succes la început, dar părăsește câmpul
Michael von Melas () [Corola-website/Science/313242_a_314571]
-
feline...). Oamenii supravețuiau din vînatoare, pescuit și culesul pomușoarelor. Diferiți invadatori celtici sunt împlântați în regiune și dezvolta comerțul cu Insulele Britanice. Apoi , în urma războaielor galice, românii au ocupat Galia de aproape 300 ani. Boulogne este inclus în Galia Belgiană. Invaziunile barbare disctug Boulogne în sec III. Orașul este reconstruit în sec IV, economia locală renaște.La începutul sec.V, germanii invadează Galia. În 481, Clovis devine regele francilor și unifica teritoriile ( Nordul Franței și Belgia, apoi și o mare parte
Wimereux () [Corola-website/Science/326974_a_328303]