130 matches
-
loc o frământare Între elementele existente. Pentru a avea loc această țâșnire a ideii sintezei noi, este necesar să existe o bogăție de elemente sufletești și să fie trăite În același timp cu o deosebită intensitate afectivă. Unul din caracterele invențiunii este de a fi precedată și Însoțită de fenomene afective, mai mult sau mai puțin vii, Încât sentimentul e una din condițiile ordinare ale ideii creatoare. Prin noul pe care-l aduce inventatorul, el pare un neadaptat la condițiile sociale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
20 Piese op. 314 Dvorak, Antonin (1841 W04) Compozitor cehLegende op. 59 (1881) - Ze Sumavy - (din Pădurea boemiană) op. 68 (1884) Ermirio, Frederico (n. 1950) Compozitor, dirijor și pedagog italian - Unda (1991) Fellegara, Vittorio (n. 1927) Compozitor și pedagog italian - Invențiune (1950) Fenigstein, Victor (n. 1924) Pianist și compozitor elvețian - Spiele (1971) - Memento et Épitaphe (1981) Ferroud, Pierre Octave (1900 -1936) Pianist și compozitor francez - Sérénade (1927) - 1. Berceuse, 2. Pavane, 3. Spiritual - Marș din L'Évantail de Jeanne (1927) Fibich
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
45 (1909) Bozzetti dal vero, op. 71 - 6 piese (1918) Tessier, Roger (n. 1939) Dirijor, compozitor și pedagog francez - Duel (1973) Thielman, Johannes (1906-1073) Compozitor și pedagog german - Kleine Musick für 3 und 4 Händen op. 36/2 (1946) - 5 Invențiuni (1949) Torbosch, Louis (n. 1916) Organist, dirijor, pedagog și compozitor olandez - Pasticcio di Rofena op. 105 (1973) Tutino, Marco (n. 1954) Compozitor și pedagog italian - Nelle voliera (1982) Urspruch, Anton (1850-1907) Pianist, compozitor și pedagog german - 3 Marșuri op. 18
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
să ajungă „o revistă care să se ocupe cu toate chestiunile: literare, științifice, economice etc., care să poată fi citită în orice familie, care să aducă un folos general”; cititorii vor fi puși la curent cu „ultimele descoperiri științifice, cu invențiunile folositoare întregii omeniri”. Prima pagină conține fotografii ale unor personalități din diverse domenii, atât din țară, cât și de peste hotare, foarte multe imagini fiind consacrate scriitorilor români, iar ilustrațiile fiind însoțite de o scurtă prezentare biografică. Predomină prezența în sumar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290264_a_291593]
-
Cronica teatrală” este susținută de Victor Anestin, care mai semnează și eseurile Crăciunul. Cum era odinioară, Un nou curent în poezia noastră. Alți colaboratori: Otilia Ghibu, Stelian Ionescu, I. Hefter, Elie G. Iliescu, Ionel Nedelescu, Petre Petrescu. Alte rubrici: „Fapte - Invențiuni”, „Știri din străinătate”, „Cărți noi”, „Cronica științifică”, „Cronica economică”. L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290264_a_291593]
-
emană din intervențiile lui în materie de literatură. Cu toată tenta lor paternală, opiniile sunt intolerante în fond. Aderând, pe urmele lui T. Maiorescu, la principiul artei pentru artă, scriitorul se dovedește un tradiționalist, speriat de excese și mefient față de „invențiuni”. Și în recenzii el își dezvăluie felul de a gândi literatura. Exercițiul critic, la B., este o cale dibuitoare spre sine. Versurile lui sunt nesemnificative, palide rimări pe tema incongruenței dintre „realitatea vieții” și „visul tinereții” - temă centrală și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
3 Din opera lui Mircea Eliade este comentat doar romanul Nuntă în cer, găsindu-i-se similitudini cu romanele lui Camil Petrescu: „Căci este un timbru pasional, în ultima carte literară a dlui Mircea Eliade, care, dincolo de ceea ce se numește invențiune, învăluiește pe cititor și îl pătrunde cu puterea lui de fapt autentic, de experiență sufletească probabilă, înlesnind lectura până la a o face captivantă, ca în romanele d-lui Camil Petrescu.”4 Valoarea lui I. Al. Brătescu-Voinești ne pare ușor supralicitată
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
În 10 aprilie, Paulescu depune Brevetul de Invenție 6255 intitulat „Pancreina și procedura fabricației sale”. După expunerea metodică și detaliată a bazei experimentale (publicată în august 1921), precum și a procedeului aseptic de preparare a extractului, la capitolul Revendicări spune: „Revendic invențiunea produsului organic Pancreină, care, injectată în sânge, produce o diminuare sau chiar o supresie a simptomelor diabetului.” 1922 - În 30 mai este semnat un acord de colaborare între Universitatea din Toronto și firma Eli Lilly, în vederea producerii extractului pancreatic utilizabil
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
figură parcă desprinsă de pe litografiile pașoptiste. Brunetă, cu ochi scânteietori și un semn distinctiv, o pată de moar în obraz, amintind de Ionuț Jder, eroul sadovenian. Acest "talisman" i-a adus repede supranumele de "jderoaica", ceea ce nu era chiar o invențiune fără acoperire, ci consona cu vioiciunea minții și mlădierea grațioasă a trupului. Elvira Sorohan, căci despre ea era vorba, se deosebea de profesor prin elementele distinctive ale generației din care făcea parte, acea falangă de tineri(Mihai Drăgan, Ion Constantinescu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ziare străine - declarăm, ceea ce nu poate nega nimeni, că trăim în România în cea mai bună armonie cu românii, fără a ni se cauza nici cel mai mic rău, după cum insinuează acele ziare străine prin esorbitantele și meschinele 2 lor invențiuni. Rugăm, prin urmare, pe zisele ziare a nu mai produce așa neadevăruri cari scandalizează lumea, pentru că sunt vădite calomnii date la lumină de niște oameni ce, pe lângă reaua lor voință, nu au cel puțin nici cea mai mică idee despre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Comentariul cuprinde intuiții admirabile, iar traducerea impresionează, sub raport artistic, prin atingerea înălțimii stilistice a originalului. Respectându-i vigoarea și plasticitatea, păzindu-i înțelesurile, C. reușește să redea suflarea dantescă a Divinei Comedii. În comparație cu numărul limitat de motive, față de cvasiabsența invențiunii epice, tehnica versificației este copleșitoare. Bogăția ritmurilor, raritatea, felurimea și perfecțiunea lor fac din Coșbuc un poet unic la noi [...] Cu George Coșbuc, din acest punct de vedere, ne aflăm în vremea prozodiilor glorioase după care un Horațiu împerechea iambii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
căutat să dea expunerii limpezime și a preferat să integreze explicația tehnică într-o narațiune - Romanul cerului (1912), Povestea științei (1916) - sau într-o biografie - Giordano Bruno (1911), Newton și atracția universală (1911), Viața anecdotică a învățaților iluștri, Viața și invențiunile lui Edison (1915), Eroii științei (1916) etc. Depășite, firesc, ca informație, aceste lucrări pot oferi încă o lectură agreabilă. Deși a subscris la teoria care susținea apropiata moarte a artei, A. a avut și preocupări pur literare. Cronicar la reviste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
un fantast, un egotist nutrit cu iluzii plutind pe suprafața realităților amintea de plăsmuirile navigatorilor greci întorși din lungi călătorii; mințind „în povestirile lor despre oameni și locuri”, inventivitatea acelor navigatori a făcut să apară Odiseea. În relațiile sociale obișnuite „invențiunea e minciună, pe când în artă devine o funcție estetică”. A defini valoarea celor „revizuiți” e totuna cu a stabili prin reducere la unitate gradul lor de obiectivitate sau, cum ar fi spus Ibrăileanu, sunetul unic (de caracterul „unic” exprimând valoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
și faptul că nimeni nu spune cine și când au fost autorii limbilor, lucru care merită mult să fie spus” (p. 183); „Atâtea feluri de idiomuri și de limbi, diferențele și proprietățile frazei nu sunt născocirile șireteniei omenești, ba nici invențiunea artei sau nevoii (de comunicare), ci în realitate au fost opera divinei atotputernicii” (p. 183 urm.); „Cunoaștem începutul și originile unora din limbi, spune, Cantemir, ca fiind o corupție din altele, dar, în afară de ceea ce ne învață istoria sacră, cine au
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acești proști, dar unde n-o bănuiește nimeni. Când vor ști cei de acolo, ei vor comunica amicilor din Occident și veți vedea ce scandal!“ N-a răspuns nimic, s-a uitat mirat la mine și am plecat încântată de invențiunea mea așa de spontanee. Am aflat mai târziu că prin dânsul mama a fost scăpată și că tot dânsul a eliberat mai târziu pe Costache. Ne așteptam ceasul închiderii, dar în fiecare zi treceam pe trotuarul din fața Hotelului Imperial, ca să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
criminală plecă de la Mitropolie chiar, Chemarea mitropolitului 153, care trebuia să fie aruncată din aeroplane când trupele germane victorioase aveau să intre în Moldova. Această monstruozitate ni se părea atât de inadmisibilă, încât nu ne venea s-o credem. Bănuiam invențiunea vrăjmașului ca să ademenească populația moldoveană. Părintele Moșoaia, care era bine cu toți prelații, confirmă. Chemarea, cum am aflat mai târziu, a fost făcută de Mariu Theodorian și de ceilalți arhierei și preoți ai Mitropoliei: Teofil Ploeșteanu, Valerian Râmniceanu, Iosif Arhi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îngrămădea într un buzunar. Era, mai ales, un articol în care revenea asupra părerii lui de altădată, când califica pe germani de blânzi, practici și sentimentali după ce citise în cărțile lor. Acum, după ce luase contact cu realitatea, constata că din invențiuni sportive, ca aeroplanele și submarinele, făcuseră instrumente de moarte, fără a mai vorbi de gazele asfi xiante. [Rezuma deziluzia generală.]( Ediția I, 1937, p. 272.) În dimineața Crăciunului am fost la biserica din Batiște. Pre otul Negulescu făcu, ca de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
părăsiți de puteri, se lansează în filosofii fără adîncime, cioburile unei estetici printre rînduri. Bunăoară, acest elogiu întîietății hotărîte de hazard: "ce poate un om pot toți ceilalți. Aceasta este lozinca vremurilor noi. Ea se aplică perfect și descoperirilor și invențiunilor cu care ne pomenim în fiecare zi. Ce poate un om pot toți ceilalți, iar dacă se întâmplă ca Unul să descopere ceva, nu este grație calităților lui deosebite, ci norocului care l-a ajutat. Să-ți dau un exemplu
Condotierul fantezie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7417_a_8742]
-
și cu acele dinăuntru. El observă că, la repetatele interpelări din parlament, guvernul a refuzat să răspundă. Poetul parafrazează astfel "arguția" presei oficiale: "Calomnii de ale conservatorilor, ca să discrediteze guvernul, scorniri ca să amăgească opinia publică. Cai verzi pe păreți și invențiuni cari pun la îndoială loialitatea înaltului nostru aliat, fum care se va risipi la cea dintâi rază de soare." (15 februarie 1878). Iar când "raza de soare" a venit prin generalul Ignatiev, guvernatorii înșiși au putut afla că, pentru aliat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cuvânt, pentru că acest general n-a susținut niciodată de a fi eliberat Moldova de sub tătari, ci din contra el a dat Moldovei, pe lângă proprietatea și posesiunea liniștită a Basarabiei și a Hotinului), acei tătari n-au trecere, ci sunt pure invențiuni pentru a arunca praf în ochii Europei, neștiutoare de lucrurile noastre de la Dunăre. / Acest petic de pământ pe care "Le Nord" ar voi să-l sacrificăm prieteniei noastre cu Rusia nu are pentru noi nici un echivalent în lume. El însemnează
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
p. 67); (b) faptul de a fi subliniat strânsă legătură dintre analiza fiziologica a sunetelor și crearea alfabetului, a scrierii de tip fonetic (ba chiar și a celei de tip silabic): "Studiul fisiologic al sonului e tot atât de vechi că și invențiunea scrisorii alfabetice, nu numai pentru că această scrisoare implică analiza quantitativă a complexului fonic al unui cuvânt, adecă descompunerea elementară a lui arc în a, r, c, sau fie măcar descompunerea lui săgeată în să, gea, ta, dar mai ales pentru că
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
specială." Din opera lui Mircea Eliade este comentat doar romanul Nuntă în cer, găsindu-i-se similitudini cu romanele lui Camil Petrescu: "Căci este un timbru pasional, în ultima carte literară a dlui Mircea Eliade, care, dincolo de ceea ce se numește invențiune, învăluiește pe cititor și îl pătrunde cu puterea lui de fapt autentic, de experiență sufletească probabilă, înlesnind lectura până la a o face captivantă, ca în romanele d-lui Camil Petrescu." Valoarea lui I. Al. Brătescu-Voinești ne pare ușor supralicitată - fenomen
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Constantin Țoiu Agresivitatea, ca fruct al reprimării dorințelor, constituind arheologia omului: stratificarea experiențelor de tot felul și la diverse adâncimi, supusă cercetărilor psihologice, invențiunilor romanești... Eroul X, handicapat, împingând lucrurile până la limita lor umană. Deci, o sursă neîntreruptă de devieri care de care mai ascunse, mai spectaculoase ca sens, redus la auto-denunțătoare a insului spre final, care se alienează, se smintește. Se vede după
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
parc eolian, centrală sau turbină eoliană. Dicționarul limbii române (DLR, Tomul I, Litera E, 2009) cuprinde câteva citate interesante, de la mijlocul secolului al XX-lea: în Marea Enciclopedie Agricolă (vol. IV, 1942) se vorbea deja de motor eolian; în Enciclopedia Invențiunilor tehnice (I, 1939) se afirma că „o mașină inutilă... este turbina eoliană", iar un manual de fizică din 1956 (Al. Cișman, Fizica generală, I) arăta că „turbinele eoliene sunt foarte răspândite în Europa apuseană". Între timp, turbinele au ajuns și
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
că a luat cîteva mii pentru a scăpa de pedeapsă pe un ocnaș, că și-a terfelit căsnicia și și-a vîndut copiii, sau că a falșificat moneda statutului, - totul va fi crezut, atît de înrădăcinată e convingerea că nici o invențiune nu poate întrece marginile "îndrăznelei" sale... și nu le poate întrece! E în adevăr uimitor să vezi cum un șef real al partidului ce reprezintă tradițiile feodale și ideile de loialitate vasalică, cu o lipsă de jenă a unui gamin
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]