70 matches
-
să spună. Dar pentru marea majoritate a celor care își aminteau de acea întâmplare nu fusese vorba de voința lui Allah, ci de un absurd capriciu al destinului sau de o farsă cumplită a neastâmpăratelor duhuri ale nisipurilor, care deveniseră invidioase că un simplu muritor devenise protagonistul sutelor de istorii ce se povesteau la lumina focului. Peripețiile lui Gacel Sayah erau cunoscute și dincolo de granițe, făcuseră să curgă râuri de cerneală și fuseseră chiar motiv de inspirație pentru o carte, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
candid: - Dragă, ție ți-e foame, că eu n-am poftă deloc! Nicin-am gătit. Titi își schimba adânc și domol apele ochilor, dar nu zicea nimic. Ana pleca mereu în oraș, alergând neostenită nu se știe unde, avidă de petrecere, invidioasă de orice lux. Titi se închidea în casă, făcând picturi după cărți poștale ilustrate, înrămîndu-le singur și bătîndu-le cu exactitate în perete. Lucra, cu o frenezie casnică tăcută, la fel de fel de mărunțișuri. Făcu abajururi de tul pe care le zugrăvi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
este îndrăgostit de mine, eu de ce aș face asta?! Ce? Sunt proastă să mă dau de gol? Am să mă interesez dacă este adevărat ce se vorbește despre el..., dar cum să fac eu asta? Cine mă ajută? Colegele... sunt invidioase. Nici nu-l cunosc toate fetele și poate că este mai bine așa... Eu știu? Timpul mă va învăța ce să fac până la urmă”, se liniștea biata fată, singură, amăgindu-se cu speranța că nimic din cele rele nu se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
observă Harry. Luminițe mișcătoare Înăuntrul sferei... Pe ecran, Tina revenise În imagine: „Șerpii nu mă deranjează.“ „Ei bine, eu nu pot să-i suport. Niște vietăți așa de perfide, reci, dezgustătoare.“ — Vai, Beth, spuse Harry, cu ochii la monitor. Ești invidioasă pe șerpi? Pe ecran, Beth spunea: „Dac-aș fi un marțian ajuns pe Pământ și aș călca pe un șarpe - un tub Însuflețit, ciudat, rece, unduitor - n-aș ști ce să cred despre el. Dar probabilitatea de a călca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de Cecilia. O invidia că se înțelegea bine cu Matei și că se iubeau. Își dădea seama însă că nu Cecilia i-a despărțit, fiindcă relația cu Matei se răcise cu mult înainte de apariția Ceciliei. Cu toate acestea, tot era invidioasă pe frumusețea și caracterul ei și ca un fel de răzbunare nu pierdea ocazia s-o sâcâie. Hai, iubitule, vino lângă mine!îl invită Georgeta, numai pe el ca și când Cecilia n-ar fi existat. Sunt cu Cecilia, nu vezi? —Veniți
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Chloé. 6. Sunt punctuală. Mă scol în fiecare dimineață la 10.30, nici un minut mai devreme. 7. Sunt econoamă. Poți face economii chiar și atunci când ai gusturi costisitoare. Vă rog să nu spuneți nimănui, pentru că, știți, fetele sunt atât de invidioase, dar rareori plătesc pentru hainele mele. Vedeți voi, designerii newyorkezi adoră să dăruiască haine. Adesea mă întreb dacă nu cumva designerii, pe care, personal, îi consider geniali, sunt de fapt fraieri, așa cum zic unii oameni rău intenționați. Oare nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
o săptămână, trebuia să merg la Rectorat la Arhitectură, mi-am acoperit rana cu o funda albastră, să nu se vadă, nu știu de ce, îmi era rușine... La firmă, fetele mă admiraseră, tot frumoasă rămâi și rănită, tot frumoasă, ziceau invidioase... (Din momentul acesta, pe încheietura mâinii stângi va purta funda albastră, răsucită pe mână.) Anita era viața mea, victoria mea, normal, nu?... Dar fiică-mea a început să întârzie, nu ajungea la timp acasă, nu venea ea, că ne putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
simplu superb. De fiecare dată când mă uit la el, nu-mi vine să cred că e al meu. ― Deci e nepotolit? ― Absolut. Am ajuns să facem sex și pe masa lui de la birou. ― Of, suspină Geraldine. Sunt atât de invidioasă. ― De ce? Nu-mi spune că a mers totul prost cu tipul ăla pe care l-ai cunoscut la petrecerea de adio a lui Ben, cu Nick Maxwell. ― Nu, n-a mers deloc rău. De fapt, probabil că e mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
iubesc“ probabil că n-ar da prea bine. ― N-aș putea spune nimic, spun eu, ceea ce este adevărat. Aș fi mult prea stânjenită să mă apropii de el, dar mă gândesc la ce ar spune Geraldine! Sau la cât de invidioase vor fi Sophie și Lisa! ― Apropo de dragoste, spune Brad și-și pune jos cuțitul și furculița. Eu încep să tremur pentru că, oricât de neexperimentată sunt, tot știu ce urmează, și-o știu pentru că Brad capătă brusc o privire foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
sănătos. nouă în al patrulea loc: nunta este peste două luni și jumătate, nu te pripi, mai este foarte puțin de așteptat, prăvălește secundele mari cât china, una câte una, în abisul dintre cerul tău și cerul tuturor, nu fi invidioasă pe fiica împăratului de la miazănoapte, yi, care are nunta mâine, ea va cheli repede și i se vor lăsa sânii, pentru că este blestemată de ciguape, femeile rele cu pielea albastru închis, picioarele înapoi și părul până la pământ, din vestitele insule-de-dincolo-de-pământuri
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
singura vrăjitoare care nu este oarbă, care de când a părăsit-o cavalerul midir este foarte geloasă, acum ea realizează cât de aproape ești de unirea cu perechea suflețelului tău curat, cu shangdi di liwu, darul lui dumnezeu, devine nemaivăzut de invidioasă, mai cu seamă că ultima dată i-a scăpat printre degete cutezătorul tău prinț. nouă în al patrulea loc: înțelegi că ai greșit, în graba ta mare de a fi fericită, te-ai expus prea mult, ești și în plin
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
acestei presupuneri nonșalante mă surprinse. - M-am gândit că ar putea să vină - să stăpânesc din nou o mașină s-ar putea să fie mai obositor decât îmi închipui. - Mă uimește că te lasă să conduci aici. - Doar nu ești invidioasă? - Poate că sunt puțin. Voind să evit orice posibilă alianță locală dintre cele două femei, mi-am luat rămas-bun de la Catherine. Am petrecut următoarea oră în birourile de producție, discutând cu Paul Waring dificultățile contractuale care țineau în loc reclama pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
albul parcă numai pentru noi. Însă eram atât de neimportanți și trecători. Naturii nu-i păsa de noi. Și acest sentiment al zădărniciei îți arată cât ești de norocos să fii prezent și cât de sfântă este amintirea. Eram puțin invidioasă pe acea frumusețe care îi cunoștea o parte sensibilă a tatălui meu și care mie nu-mi rămânea decât să mi-o imaginez. Vântul bătea la înălțimea la care eram, la ultimul nivel al hotelului. Angi era frumos, înalt, suplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
apare mereu În Paris Match. Cel mai bun prieten al familiei de Monaco. Cred că are relații și În guvern. Nu umblă ea după Hunter. Are o presă proastă din cauza picioarelor suuu-per pe care le posedă. Toată lumea e atât de invidioasă pe ea... Chiar nu ai de ce să fii Îngrijorată. M-am simțit mai liniștită. Milton avea dreptate. Picioarele incredibile nu sunt un motiv de Îngrijorare. 8tc "8" Gașca de paranoicetc "Gașca de paranoice" —Ai toate motivele să te Îngrijorezi, țipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Ia uită-te la mine. Discretă, discretă? - zâmbește abia, abia Iozefina destul de amar. Vrei să-ți demonstrez? Ei află că și eu am fost îndrăgostită de domnul Gerard, dar nu i-am arătat-o. Eu ar trebui să fiu cea invidioasă pe voi și să vă încurc apele, nu? Ei bine, domnului Gerard i-a plăcut de tine și nu de mine sau de altcineva. Iar eu cred că am fost suficient de capabilă să pricep numaidecât acest lucru. Obrazul trebuie
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Bacovia ele au o anume grandoare și solemnitate, la ceilalți apar ca ridicole, antipatice, penibile. „Fetele bătrîne (fecioarele întîrziate) care n-au avut contact cu bărbații, din cauza abstinenței impuse, fie de prejudițiile sociale, fie din cauza vreunui defect organic, devin isterice, invidioase, intrigante, cîrtitoare”, le încondeiază, „științificește”, un naturalist ieșean, prof. dr. Nicolae Leon, pornind de la cîteva cazuri de „anonimografe”. Concluziile sale despre ele par, pur și simplu, ale unui om aproape speriat și ostil: „Femeile isterice și fetele bătrîne cu cît
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sacru se convertește regretabil într-un loc măcinat de vicii și de ipocrizie, toate femeile se dovedesc niște donne demonicate, dar în viziunea naratorului au grade diferite de vinovăție: tânăra este neajutorată în fața acuzelor aduse, celelalte călugărițe sunt mai mult invidioase, decât preocupate de eradicarea păcatului, iar stareța ni se dezvăluie prefăcută și coruptă. Un alt exemplu de decădere totală a monahiilor îl întâlnim în prima povestire a zilei a treia, unde un tânăr angajat drept grădinar al mânăstirii, după ce se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai mult sau mai puțin profundă, activă, persistentă, tot astfel există o relație între invidie și gelozie. Într-o anumită măsură/până la un anumit punct, gelozia seamănă cu invidia, dar ea gelozia implică întotdeauna trei persoane. De asemenea, suntem invidioși/ invidioase pe fericirea, pe reușitele sau pe bunurile altora, dar suntem geloși pe ceea ce dorim să păstrăm. Prin urmare, dacă invidia este centrată pe ceea ce a realizat/obținut celălalt, gelozia este centrată pe riscul de a pierde (mai ales în dragoste
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
n. tr.). 37 Zoilus (cca. 400-320 î.Hr.) a fost un filozof cinic, gramatician și critic literar grec, unul dintre primii glosatori ai operei lui Homer. Numele său a devenit, încă din epoca antică, asociat cu critica plină de zel și invidioasă (n. tr.). 38 Pierre-Joseph Proudhon (15 ianuarie 1809 19 ianuarie 1865), jurnalist, politician și teoretician social, fondator al unui curent anarho-socialist numit mutualism. Este extrem de activ pe plan publicistic în timpul Revoluției din 1848 și devine, mai apoi, membru al Adunării
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să credem că nația profundă n-a murit și că, în ființa ei ancestrală, n-a uitat cine este. În ciuda și în disperarea formațiunilor comuniste și neocomuniste care se succed după plecarea regelui. Slugile au fost, de cînd se știu, invidioase pe stăpîni. Iașii, prin edificiile lui monumentale, care-i asigurau marca de neconfundat, au fost produsul acelor oameni prosperi, puternici, demni și eleganți ai Regatului României. Comuniștii, cînd n-au demolat, au pus alături de palatele Regatului mastodonții din beton, care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]