138 matches
-
lui. Rolul de învățător al lui Zamolxis pentru neamul său este recunoscut de Herodot care spune: „tracii duceau o viață de să răcie și erau lipsiți de învățătură”, rol care se datorează cunoașterii de către viitorul zeu a felului de viață ionian cu moravuri mai alese decât cele din Tracia, ca unul care trăise printre eleni și mai ales alături de înțeleptul Elladei, Pythagoras . În ce privește cine pe cine a inspirat, se cuvine să amintim părerea lui Vasile Pârvan: „Cât privește dependența
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în timp ce alianța ruso-turcă a fost reînnoită la 23 septembrie același an, îmbogățită cu noi prevederi în avantajul Rusiei: flotei rusești de război i se permitea să treacă prin Strâmtori, cele două Puteri angajându-se să coopereze militar pentru apărarea Insulelor Ioniene. După cum se știe, Napoleon nu a stat cu brațele încrucișate. Armatele sale le-au înfrânt pe cele habsburgice la Ulm și Austerlitz, scoțând Austria din coaliție și anihilând consecințele dezastrului naval de la Trafalgar. Aceasta din urmă a trebuit să cedeze
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de lire. Conform lui N. Iorga, Fleischhackl ar fi fost ajutat în activitatea sa de Domenic Choch, fratele fostului agent diplomatic la Salonic și cumnat al fostului dragoman al ambasadei britanice la Constantinopol, Bertho Pisani. în toată această perioadă, comunitatea ioniană din țările române, constituită din peste 60 de negustori, a adresat numeroase memorii, rămase fără rezultat, în care protesta față de reprezentarea intereselor britanice de către “mercenari străini”. în absența unor canale oficiale de informații, ambasadorii britanici de la Constantinopol sau Viena au
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
mijloacele pentru îndeplinirea misiunilor cu care erau însărcinați. Dupa expresia lui Hugot, contele Pahlen nu vede, nu judecă, „nu aude și nu poruncește decât prin ei”. încă din vara anului 1829, Blutte a început să protesteze față de violarea drepturilor negustorilor ionieni. Un asemenea comerciant a fost arestat la Galați, nu de miliția locală, ci de către administrația militară rusă, sub acuzația că ar fi contrafăcut mărfuri. Blutte a redactat imediat o scrisoare adresată Divanului Moldovei, în care sublinia următoarele: „Fără a contesta
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
acestei „cârmuiri regulate”, la numeroase provocări din partea autorităților locale sau a cazacilor, care înveninau regulat relațiile, și așa încordate, între Blutte și autoritățile rusești. Este cunoscut episodul de la Galați, unde de la o dispută între un consilier local și un supus ionian, izbucnise o confruntare între localnici și ionieni, soldată cu arestări în rândul acestora din urmă, cu manifestări de vandalism în fața consulatului englez și cu articole în presă defăimătoare la adresa Angliei. Provocările se întețesc: soldații ruși intrau cu forța în casele
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
blănuri, fier din Rusia, lânuri, alimente, vin din Turcia. Moldova exporta spre Austria păr de porc, miere, vite, spre Turcia - grâne, fructe, vin, brânză, pastramă, spre Rusia - lemne, sare, fructe. în ciuda piedicilor puse în calea comerțului, pe parcursul anului 1833, corăbiile ioniene sub pavilion britanic achiziționaseră de la Galați grâne în valoare de 20000 de lire sterline, ceea ce reprezenta un record. în contextul intrării în vigoare a Regulamentelor Organice, Blutte descria nemulțumirea majorității boierimii față de stipulațiile care reglementau raporturile dintre proprietari și țărani
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
speculații fără acoperire, a antrenat, la 25 noiembrie / 7 decembrie 1836, demisia viceconsului din Brăila, Hutchinson, care era acționar al acestei companii. Consecințele au fost grave în planul relațiilor comerciale româno-britanice, afectând pentru o vreme încrederea în comercianții englezi sau ionieni, și furnizând Rusiei argumente pentru noi controale, după cum o recunoaște însuși Colquhoun. Cei doi domnitori s-au plâns, cu această ocazie, ambasadorului englez din Constantinopol, de modul cum a generat afacerea consulul său generalul din București, care eliberase pașapoarte principalilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a împiedica prin forța armelor transferul prizonierilor în Turcia, intervenind chiar pe lângă ayanul de Măcin pentru a nu-i primi. într-o depeșă către Gardner, Cuningham se disculpa, arătând că nu a atacat convoiul și că nu a mobilizat supuși ionieni în acest scop. El arată că, în după-amiaza zilei de 12 aprilie 1848 a fost vizitat de fostul guvernator al Galațiului, George Ghica, care i-a cerut să facă uz de influența sa pe lângă guvernatorul în exercițiu al orașului, Mavrogheni
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
VI-lea înainte de Hristos, pe fondul disputelor dintre școlile filosofice grecești cu privire la problema raportului dintre substanța lumii și dinamica ei, dintre persistență și schimbare, dintre unu și multiplu. În special două școli se angajau atunci în dezbaterea de idei: Școala ioniană, al cărei mare reprezentant era Heraclit din Efes, și Școala eleată, prin celebrul Parmenide 243. În timp ce Heraclit afirma schimbarea, devenirea, multiplul, Parmenide trecea de partea persistenței, a ființei, a unului. Diferența dintre cele două școli vine din anumite asumpții inițiale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vs filoz. teoria generală a sistemelor. Același tip de opoziții realizeză termenii Școală/ Școli, care cunosc numeroase reorganizări semantice. Specializarea termenului "Școală" este posibilă numai în combinație cu noțiuni referitoare la istoria filozofiei, la doctrine: Școala eleată, Școala epicuriană, Școala ioniană, Școala sceptică, Școala peripatetică, Școala din Milet, Școala din Baden etc. Un anumit grad de echivoc pare să creeze pluralul generic Școli în sintagme de tipul Școli socratice. Dezambiguizarea sensurilor se realizează la nivelul definiției de dicționar, printr-o cunoaștere
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a statului. Realizările acestei epoci aveau să rămînă o amintire unică și strălucită pentru poporul grec și să joace un rol esențial în renașterea lor națională. Pentru istoria Balcanilor în general, colonizarea grecească a fost deosebit de importantă. În special grecii ionieni din Asia Mică erau extrem de activi în ceea ce privește întemeierea de cetăți de-a lungul coastelor peninsulei. Exemple de așezări grecești sînt Istros (Histria), Tomis (Constanța), Callatis (Mangalia), Odessos (Varna) și Mesembria (Nesebur) pe țărmul Mării Negre și Trogurium (Trogir), Epetion (în apropiere
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Alexandria a fost ocupată de forțele expediționare britanice în 1801, iar trupele franceze s-au predat aproape imediat. Deși flotele rusă și otomană nu au participat la această acțiune, ele au lansat în schimb o operație comună pentru cucerirea Insulelor Ioniene. Acestea au fost ocupate în 1799, iar ulterior organizate sub titulatura de Republica Septinsulară, al cărei guvern a luat drept model guvernul Dubrovnikului. Insulele se aflau sub suveranitatea Imperiului Otoman, dar sub protecția Rusiei. Țarul era însă extrem de nemulțumit de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ofensivă de mare anvergură. Imperiul Otoman trecea printr-o altă criză internă și atît negocierile cît și luptele o prelungeau. Marea Britanie a făcut pace cu Imperiul Otoman în 1809, cele două puteri navale cooperînd într-o operație pentru cucerirea Insulelor Ioniene aflate sub ocupație franceză. În acest timp, relațiile dintre Rusia și Franța se răciseră, astfel că guvernul rus avea neapărată nevoie să pună capăt conflictului din Balcani. Principalul obstacol în calea păcii era chestiunea cedării de către otomani a Moldovei și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
puternic și influent. Candidatul ideal era, desigur, Ioannis Capodistrias, care la vremea respectivă împărțea postul de ministru de externe cu Karl Nesselrode. Capodistrias se născuse în insula Corfu. În timpul războaielor napoleoniene, el a făcut parte din administrația rusă a Insulelor Ioniene. În 1809 a intrat în slujba Rusiei, ulterior urcînd rapid treptele ierarhice ale aparatului birocratic. El a fost abordat în 1817 de Nikolaos Galatis, un membru al Eteriei trimis la Sankt Petersburg ca să încerce să-i obțină sprijinul. Ministrul de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
isce acte de violență contra evreilor” <endnote id="(321, p. 49)"/>. Cu doar câteva luni Înainte (În septembrie 1839), doi misionari scoțieni În trecere prin Galați notau faptul că acest obicei era practicat, cu toate că fusese interzis de autoritățile Moldovei : „Grecii ionieni ard, de asemenea, efigia unui evreu În fiecare an, de Paște, deși Guvernul [Moldovei] a interzis acest lucru În cele din urmă” <endnote id="(382, p. 375)"/>. În fine, iată cum descrie un fenomen similar, petrecut tot la Galați, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Oare ea nu este decât un vis? O amintire? Există ea măcar (și știm cât de mult călătorii moderni sunt niște Ulise fără Itaca)? Și dacă ea există, unde se găsește? Itaca este fără îndoială o insula greacă, o insula ioniană, dar în aceeași măsură un spațiu imaginar. Și ea este cu atât mai mult astfel cu cât este înrădăcinată în peisajul grec descris cu mai multe sau mai puține precizări datorită elementelor sale celor mai simbolice, deși - de-a lungul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
4.2. Divizia oceanică de sud-vest MAREA NEAGRĂ ȘI MEDITERANĂ (Zona principală de pescuit 37) 37.1.1. Divizia Baleară 37.1.2. Divizia Golful Leilor 37. 1.3. Divizia Sardinia 37.2.1. Divizia Adriatică 37.2.2. Divizia Ioniană 37.3.1. Divizia Egee 37.3.2. Divizia Levant 37.4.1. Divizia Marea Marmara 37.4.2. Divizia Marea Neagră 37.4.3. Divizia Marea Azov PARTEA DE SUD-VEST A ATLANTICULUI (Zona principală de pescuit 41) 41.1.1
jrc2876as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88031_a_88818]
-
Marea Adriatică (Divizia 37.2.1) Apele Mării Adriatice la nord de o linie care merge de la frontiera dintre Albania și fosta Republică Iugoslavia, pe coasta de est a Mării Adriatice, spre vest către Capul Gargană pe coasta Italiei. (b) Marea Ioniană (Divizia 37.2.2) Apele Mării Mediterane centrale și apele adiacente, limitate de o linie care începe la 25ș00' longitudine estică pe coasta Africii de nord, îndreptându-se spre nord până la 34ș00' latitudine nordică; din acel punct, spre vest până la
jrc2876as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88031_a_88818]
-
dure. Astfel, Ionia a fost integrată cu Lidia într-o singură provincie ("satrapie") cu sediul la Sardes, iar în locul unor contribuții neregulate s-au instituit tributuri anuale fixe, ceea ce a stârnit mari nemulțumiri. Între anii 499 și 493 î.Hr., polisurile ioniene s-au răsculat împotriva Imperiului Persan. Revolta lor a fost însă zdrobită de către imensele armate ale lui Darius. Ionienii s-au adresat atunci celorlalte polisuri grecești pentru ajutor armat, dar singurele cetăți care au răspuns pozitiv au fost doar Atena
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
să se retragă și să se reîmbarce în mare grabă. Lăsați singuri, și incapabili să se înțeleagă între ei, ionienii au fost învinși decisiv în bătălia de la insula Lade (494 î.Hr.). Miletul, cel mai dezvoltat și bogat oraș al confederației ioniene a fost luat cu asalt și distrus din temelii. Astfel, perșii au pus din nou stăpânire pe Ionia, asupra căreia au instituit o stăpânire bazată pe un regim de teroare. Acesta a fost pretextul războaielor medice, terminate în final cu
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
(greacă: "Αναξαγόρας", ""stăpânul adunării"") (c. 500 î.Hr.- 428 î.Hr.) sau s a fost filozof grec presocratic. A fost membru a ceea ce astăzi numim Școala Ioniană de filozofie. Originar din Ionia, Anaxagora s-a stabilit în 460 î.Hr. la Atena. Aici a studiat filozofia, remarcându-se prin cunoștințele sale enciclopedice (matematică, astronomie, științele naturii) și profunzimea spiritului, ceea ce îi va asigura un loc de frunte în
Anaxagora () [Corola-website/Science/300785_a_302114]
-
437 î.Hr., pe când se afla în exil, Anaxagora a scris o lucrare despre cuadratura cercului, dar care nu a supraviețuit timpului. A mai scris o lucrare despre filozofia naturală, de mare importanță în istoria antichității. Învățătura sa, care îmbină filosofia ioniană cu ontologia lui Parmenide, a fost expusă în lucrarea "Despre natură" ("Peri physeos"). Scrierile lui Anaxagora, din care s-au păstrat câteva fragmente, au cunoscut o largă circulație în sec. 5-4 î.Hr., influențând filosofia lui Platon și a lui Aristotel
Anaxagora () [Corola-website/Science/300785_a_302114]
-
moderne, împărtășind, astfel, destinul tuturor presocraticilor. Se pierd multe, dar se păstrează ”elementologia”. Kant spune în "Logica" că cel "care introduce aplicarea rațiunii speculative și de la care pornesc primii pași ai intelectului uman către cultura științifică este Thales, întemeietorul școlii ioniene El a fost supranumit "fizician", așa cum, în genere, matematica precede întotdeauna filosofia". Hegel în "Prelegeri de istorie a filosofiei" atribuie lui Thales câteva pagini. Apoi, în secolul XIX, apar multe istorii ale filosofiei în care Thales împreună cu alți presocratici ocupă
Thales din Milet () [Corola-website/Science/298546_a_299875]
-
se retragă și să se reîmbarce în mare grabă. Lăsați singuri, și incapabili de altfel să se înțeleagă între ei, ionienii au fost învinși decisiv în bătălia de la Lade (494 î.Hr.). Miletul, cel mai dezvoltat și bogat oraș al confederației ioniene a fost luat cu asalt și distrus din temelii. Astfel, perșii au pus din nou stăpânire pe Ionia, asupra căreia au instituit un regim de teroare. "Polisurile" (orașele-stat) Atena și Eretria, care sprijiniseră revolta ioniană eșuată împotriva Imperiului Persan între
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
și bogat oraș al confederației ioniene a fost luat cu asalt și distrus din temelii. Astfel, perșii au pus din nou stăpânire pe Ionia, asupra căreia au instituit un regim de teroare. "Polisurile" (orașele-stat) Atena și Eretria, care sprijiniseră revolta ioniană eșuată împotriva Imperiului Persan între 499 și 493 î.Hr., deveniseră acum ținta prioritară a lui Darius I. Darius era mânat atât de dorința de răzbunare, cât și de planul strategic, mai ambițios, de a supune întrega Grecie, pentru a împiedica
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]