150 matches
-
conductului traheal. Fistulele traheale Fistula traheoarterială, practic nu e sechelă, ci o complicație (mortalitatea este de 94%), prin fisurarea traheei în trunchiul brahiocefalic, artera carotidă dreaptă sau aortă. Fistula traheoesofagiană rezultă din presiunea între tubul Levin esofagian și balonașul sondei IOT, ce duce la necroza pereților în contact (0,5%). Evoluția este progresivă, nu are tendință la cicatrizare (fig. 3.46). Abordul chirurgical variază de la caz la caz, în funcție de sediul fistulei (cervical sau intratoracic). Dacă defectul este sub 2 cm, se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
în perioada neonatală după management preoperator specific. Pentru forma neobstructivă se intervine la vârsta de 4-12 luni. - preoperator: stabilizare hemodinamică 1. Pentru forma neobstructivă măsuri anticongestive intensive (digitală, diuretic). 2. Pentru forma obstructivă - edem pulmonar acut precoce, hipoxemie, acidoză - oxigenoterapie, IOT, hiperventilație, ECMO), prostaglandine. Poate fi utilă septostomia atrială cu balon pentru lărgirea comunicării interatriale. - tratament chirurgical: corecție - conectarea/dirijarea/drenarea venele pulmonare spre atriul stâng, - eliminarea conexiunilor anormale, - corectarea anomaliilor asociate. Tehnic: - tip supracardiac - anastomoză largă cu fire resorbabile de
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
ele au fost depășite de cele realizate în scopul investigației pre- și postoperatorii, a monitorizării pacienților și a terapiei intensive a complicațiilor. Ventilația O a doua etapă de progres este reprezentată de introducerea ventilației pozitive pe sonda de intubație oro-traheală (IOT) și facilitarea acesteia de paralizia prin curarizare (perioada 1934-1942). Guedel este primul care conduce o anestezie cu ventilare manuală a plămânului pe sonda de intubație în 1934. Aceste manevre au permis rezolvarea „problemei pneumotoraxului” la deschiderea cavității toracice în poziția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
și în special de hipoxemie. Etapa care a marcat schimbarea tipurilor de intervenții toracice, de la cele care se adresau predominant peretelui toracic la cele predominent pulmonare (lobectomii și pneumonectomii), a fost introducerea separării ventilației celor doi plămâni, inițial cu sondă IOT introdusă într-o bronșie principală sau cu balonaș de blocare bronșică (tabelul 2.1). Prima sondă cu lumen dublu (SLD) pentru separarea ventilației celor doi plămâni a fost utilizată în clinică de E. Carlens [40] pentru intubația bronșiei stângi, inițial
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
clamparea bronșiei primitive se trage SLD de stânga în trahee și se ventilează ca o sondă obișnuită doar cu balonașul traheal umflat. Dacă acesta este la nivelul glotei se umflă doar balonașul bronșic și se ventilează tot ca o sondă IOT obișnuită, doar pe lumenul bronșic. Sunt situații când SLD de stânga nu poate fi folosită sau este contraindicată și atunci se utilizează cele de dreapta. Intubația selectivă pentru bronșia dreaptă (fig. 2.6 b) urmează aceleași etape ca și în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
mare. Alte avantaje oferite de aceștia sunt legate de posibilitatea de a realiza doar ocluzia unui lob (situații totuși excepționale) sau de faptul că, la sfârșitul intervenției, dacă este necesară ventilația artificială, se extrage blocantul bronșic, rămâne sonda obișnuită de IOT, fără a mai fi nevoie de reintubare. Tehnicile de blocare selectivă a ventilației pe plămânul operat au fost imaginate de mult, blocarea unei bronșii principale, realizându-se inițial cu baloane de cauciuc, sonde Foley sau chiar prin meșaj, și adesea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
sonde Foley sau chiar prin meșaj, și adesea prin tehnici „oarbe”. Epoca modernă a blocanților bronșici este deschisă de Ginsberg în 1981 care a folosit pentru ocluzia bronșică un cateter cu balonaș de tip Fogarty trecut printr-o sondă de IOT obișnuită. Poziționarea blocanților bronșici se face sub ghidaj bronhoscopic. Poziția corectă este la 4-5 mm dincolo de carină în bronșia principală care trebuie blocată (fig. 2.8 b). Au o serie de avantaje printre care acela că pot fi introduși și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
se face sub ghidaj bronhoscopic. Poziția corectă este la 4-5 mm dincolo de carină în bronșia principală care trebuie blocată (fig. 2.8 b). Au o serie de avantaje printre care acela că pot fi introduși și pe sonda nazo-traheală când IOT nu se poate realiza, poate realiza OLV și pe traheostomă și este extrem de utilă la copii (tabelul 2.23). Dezavantajele sunt legate de faptul că unii blocanți bronșici nu au un canal central nu se poate practica aspirația și insuflația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
central nu se poate practica aspirația și insuflația de oxigen pe partea respectivă [29]. Metoda este ceva mai laborioasă și necesită timp și dotare specială. Sonda Univent a fost imaginată de Inoue în 1982 [101], are aspectul unei sonde de IOT obișnuite, este din silicon și are un canal lateral prin care culisează blocantul bronșic cu un balonaș cu o capacitate de 2-8 ml de aer. Poate realiza atât blocarea bronșiei primitive cât și al unei bronșii lobare. Poziționarea se realizează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
lumene. Printr-unul din lumen trece un fir flexibil care la capăt are o ansă ce poate fi cuplată la bronhoscop care îi ghidează poziția. Prin celălalt lumen se insuflă aerul în balonaș. Cateterul se introduce printr-o sondă de IOT obișnuită, astfel, încât la sfârșitul operației, după ce se retrage, pacientul poate fi eventual ventilat mecanic fără a mai schimba sonda IOT. A fost folosit cu succes la pacienții în stare critică care necesită inducție cu secvență rapidă, în situații de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
care îi ghidează poziția. Prin celălalt lumen se insuflă aerul în balonaș. Cateterul se introduce printr-o sondă de IOT obișnuită, astfel, încât la sfârșitul operației, după ce se retrage, pacientul poate fi eventual ventilat mecanic fără a mai schimba sonda IOT. A fost folosit cu succes la pacienții în stare critică care necesită inducție cu secvență rapidă, în situații de intubații dificile, în toracoscopiile pe plămân unic. În concluzie, deși sunt tehnici de separare pulmonară mai puțin folosite, cele care utilizează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
respirator (fig. 2.9 a, b, c). Aceste informații influențează tehnica de inducție și cea de ventilație intraanestezică [30]. Studiile de imagistică dau relații prețioase asupra gradului și întinderii stenozei, dacă se poate folosi intubația oro-traheală, ce tip de sonda IOT este indicată și până la ce nivel poate fi introdusă. Radiografia clasică, tomografia computerizata (CT), inclusiv cea cu reconstrucție 3D (fig. 2.10), rezonanța magnetică (IRM) și cinetraheobron-hografia cu contrast sunt utile doar atunci când nu este la îndemână realizarea bronhoscopiei virtuale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
stângă cu „margine de siguranță” mai mare. Simptomatologia apare la un diametru al traheei de 5-6 mm. Dilatațiile bronhoscopice preoperatorii sunt o indicație obișnuită în stenozele mai strânse de 6 mm. Dacă stenoza nu este foarte strânsă se poate practica IOT cu o sondă flexometalică lungă. După incizia traheei sonda este împinsă, cu ajutorul chirurgului dincolo de marginea inferioară a rezecției traheale, iar sutura termino-terminală a traheei se practică de jur-împrejurul sondei care, fiind flexibilă, poate fi manevrată relativ ușor. Dacă tranșa posterioară a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
deschisă. Menținerea anesteziei se realizează pe cale intravenoasă sau cel mai frecvent mixtă, inhalatorie și intravenoasă. B. Al doilea timp anestezico-chirurgical După secționarea substenotică a traheei ventilația poate fi asigurată în mai multe moduri. Modalitatea preferată de noi este retragerea sondei IOT inițiale deasupra stenozei și intubația cu o sonda nouă, tot flexo-metalică, prin plaga operatorie („cross-field”) (fig. 2.11) cu un circuit nou și steril, sonda având diametrul corespunzător lumenului traheei normale, fiind poziționată de chirurg deasupra bifurcației trahei. Circuitul conectat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
menținerea anesteziei în același mod ca și la primul timp. Sonda flexo-metalică poate fi rabatată în orice sens pentru a se putea desfășura fără dificultate timpii operatori din această etapă. O altă modalitate ar fi păstrarea pe loc a sondei IOT inițiale, fiind relativ subțire, timpii chirurgicali se pot efectua în jurul ei, permițând, după necesități, cudarea laterală prin depărtătoare. Suturile se desfășoară totuși în condiții mai incomode. În sfârșit, se poate folosi Ventilația cu jet cu frecvență înaltă („High Frequency Jet
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
menținută pe cale intravenoasă. Metoda este simplă și eficientă, dar presupune o dotare specială, sângele și secrețiile se pot acumula în plămâni și, dacă intervenția este prelungită, hipercapnia poate fi importantă. Totuși în stenozele foarte strânse (5-6 mm) în care sonda IOT inițială se oprește deasupra stenozei, trecerea prin aceasta a sondei de HFJV reprezintă o soluție eficientă care evită traheostomia preoperatorie. Timpii anestezici au o serie de particularități, cei operatori sunt asemănători cu cei prezentați anterior, cu mențiune asupra sincronizării dintre
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
de stenoză. După secționarea traheei distal de zona de stenoză, ventilația se poate asigura în două moduri; prin introducerea unei sonde flexo-metalice în bronșia stângă, cu circuit separat („cross-field”), cu ventilație pe un singur plămân, sau prin introducerea prin sonda IOT inițială, în plămânul stâng, a unei sonde de HFJV. Aceasta din urmă variantă este preferată fiindcă asigură un câmp chirurgical mai puțin aglomerat. Se realizează anastomoza prin sutură cu fir continuu pe partea membranoasă și cea cartilaginoasă dinspre stânga spre
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
atitudinea anestezico-chirurgicală trebuie să fie nuanțată; dacă este vorba doar de o biopsie și pacientul are semne de obstrucție a căilor respiratorii, intervenția se poate realiza sub anestezie locală sau eventual cu anestezia generală pe mască larigiană pentru a evita IOT. Unele tumori pot beneficia de radio și chimioterapie preoperatorie. În situația în care simptomatologia este frustă, după efectuarea probelor respiratorii, inclusiv a curbelor flux-volum pentru aprecierea gradului de obstrucție a căilor respiratorii superioare, se poate decide tehnica anestezică cea mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
-se ușor în parenchim. Orificiile fistulare sunt împinse în profunzimea plămânului, evitându-se fuga aeriană imediată și recidiva fistulei bronșice, pentru că separă spațiul pleural de fosta cavitate a abcesului pulmonar. Întreg procedeul se execută în pleură liberă, în anestezie generală IOT selectivă, utilizând o toracotomie posterolaterală standard prin spațiul VI intercostal. Postoperator se asociază drenajul postural corespunzător teritoriului operat, fluidifiantele. În primele 4 zile postoperator se folosește o aspirație foarte blândă pentru a permite amorsarea procesului de vindecare a suturilor plicaturii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Iași, aduși de către serviciul mobil de terapie intensivă (SMURDĂ din județele de Nord-est. Toate cazurile internate în secția de Terapie Intensivă au reprezentat cazuri severe de boală, dintre care 41,9% (13 cazuri) au necesitat tratament suportiv (în special respirator - IOT și VM) înainte de admisia în terapie intensivă și 58,1% (18 cazuriă au primit acest tratament alături de terapie specifică după admisia în secție. Vârstă a fost între 16 - 78 ani, respectiv: 54,8% (17 cazuri) > 45 ani, 41,9% (13
RASPUNSUL MEDICAL DE URGENTA ÎN GRIPA AH1N1. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by D.Cimpoeşu, M. Dumea, O. Popa, P.Nedelea () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1087]
-
fără asociere cu alta patologie (61,3%), iar la 12,9% cazuri s-a asociat prezenta sarcinii. Rata deceselor înregistrate în lotul studiat a fost de 45,2% (14 cazuri). S-au observat corelații semnificative între severitatea cazurilor din prespital (IOT în prespital, SpO2 < 85%) și rata deceselor, precum și între vârstă pacientului și rata de intubație orotraheală înainte de admisia în secția de terapie intensivă. Concluzii: Virusul AH1N1 a determinat apariția formelor severe de boală, în special la persoanele de varsta tânără
RASPUNSUL MEDICAL DE URGENTA ÎN GRIPA AH1N1. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by D.Cimpoeşu, M. Dumea, O. Popa, P.Nedelea () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1087]
-
difuză. Cu diagnosticul comă de etiologie neprecizată pacientul este adus de ambulanță în Unitatea Primire Urgențe a Sp. Sf. Spiridon prezentând GCS=6, polipnee, FR=30/min, SaO2=99%, TA=180/100mmHg., T=37,1 grade Celsius; s-a practicat IOT și s-a monitorizat pacientul clinic, hemodinamic, s-au recoltat probe biologice și toxicologice în urgență. Se deceleză hipernatremie, Na=185mEq/L, hipercloremie (Cl=165mEq/LĂ. Echipa din urgență se afla în fața unui pacient comatos, cu dezechilibru hidroelectrolitic sever. S-
HIPERNATREMIE DE CAUZA RARA-INTOXICATIA ACUTA EXOGENA CU SARE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Iulia-Cristina Roca, Marcela Burlaş, Diana Carmen Cimpoeşu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1099]
-
S-au efectuat: monitorizare cardio-respiratorie, abord venos periferic, recoltare de probe biologice (cu evidențierea acidozei metabolice severeă și probe toxicologice din sânge, urină și lichid gastric. Rezultate. S-a interpretat cazul ca intoxicație cu etilen glicol. S-a inițiat: oxigenoterapie, IOT de protecție cu inducție (diazepam și propofolă, VM în regim P-SIMV, sedare continuă cu midazolam și fentanyl; sondă urinară, sondă nazo-gastrică. Decontaminare: evacuarea conținutului gastric, lavaj, administrare de carbune activat. Eliminarea toxicului: PEV și diureză forțată (furosemidă. Alte măsuri
INTOXICATIA CU ETILENGLICOL LA COPIL PREZENTARE DE CAZ. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Dan Curta, Mihai Bucur, Daniela Mitrofan, Daniel Nour, Cristina Mării () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1093]
-
cazul loturilor mai mici de 50 tone, numărul probelor elementare trebuie să fie cuprins între 10 și 100, în funcție de masa lotului (Tabelul 3 de la pct. 5.3.1.); - masa probei elementare trebui să fie de aproximativ 100 g. În cazul ioturilor în ambalaje destinate vânzării cu amănuntul, masa probei depinde de masa ambalajului pentru vânzarea cu amănuntul; - masa probei globale = 1-10 kg amestecate suficient. 5.5.2.2. Numărul probelor de prelevat: - numărul probelor globale de prelevat depinde de masa lotului
NORMĂ SANITAR VETERINARĂ din 23 decembrie 2004 şi pentru siguranţa alimentelor privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165513_a_166842]
-
și etichetarea probelor Fiecare probă prelevată în scopul controlului oficial de laborator va fi sigilată la locul prelevării și identificată în conformitate cu reglementările în vigoare respective. Trebuie întocmit un proces verbal pentru fiecare prelevare, permițând astfel identificarea fără dubiu a fiecărui iot indicând data și locul prelevării probelor precum și orice informație suplimentară care ar putea fi util chimistului analist. 4. Planul de prelevare a probelor Metoda de prelevare aplicată trebuie să asigure faptul că proba globală este reprezentativă pentru lotul controlat. Numărul
NORMĂ SANITAR VETERINARĂ din 23 decembrie 2004 şi pentru siguranţa alimentelor privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165513_a_166842]