79 matches
-
ia forma (teatrală) a comediei. De fapt, toate bucățile din volum ilustrează un același gen de conflict (aparență versus esență), într-o gamă variată de situații și personaje-tip, pe fondul unei narațiuni cu deznodământ previzibil, care spulberă, pedagogic, "iluzia" (ipostaziată ca "minciună" sau "vis", dar și ca... "teatru" ori "melodramă"). De pildă, în "schița dialogată" Suflete de copii 143 autorul evidențiază din câteva linii procesul conturării identității sexuale și al comportamentului celor mici, anticipând deja reacțiile oamenilor maturi. Când bunicul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
afectivă a cărei forță de esență lirică vine din adâncurile ființei sensibile. În discursul antifeminist, spre exemplu, respingerea tendințelor de emancipare a femeii este acompaniată de susținerea unei imagini foarte personalizate, ușor de contextualizat biografic, a femeii-soție și mamă, adică ipostaziată ca ființă sacră în realitatea domestică. "Soția nu este numai o femeie; din ceasul în care a pus o viață nouă în bătaia soarelui și un prunc la țâță, ea intră în marile rosturi ale existenței, lângă germinația pământului, lângă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și iubirea față de El prin fapte. Doar despre credința simplă s-a spus: Și dracii cred și se cutremură (Iac. 2, 19)”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta întâi, cap. 39, în Filocalia..., vol. II, p. 58) „Credința cea ipostaziată este credința efectivă și lucrătoare, prin care Cuvântul lui Dumnezeu se arată în cei activi, întrupat în porunci. Iar prin acestea Cuvântul îi duce pe cei activi spre Tatăl, în care se află El după fire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
reprezentații a Nopții furtunoase, este apreciată de Vicu Mândra în Istoria literaturii dramatice românești datorită virtuților "precaragialiene"92 ale tipologiei de politicieni și ale "elementelor prevestitoare ale limbajului cațavencian"93. O intuiție caragialiană esențială combinația tipologică a politicianului demagog este ipostaziată diversificat, dar păstrând ingredientele de bază, în comediile lui Tudor Mușatescu și ale lui Liviu Rebreanu. Umorul și compasiunea, predominante în prima parte a piesei Titanic Vals, în care Spirache este "un Cănuță deprins a răbda toate mizeriile existenței mic-burgheze
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și spiritul românesc la volumele I. L. Caragiale, Opere, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, pp. XVI-XXIX. 88 Ibidem. 89 I. L. Caragiale, Momente, Schițe, Notițe critice, Editura Minerva, București, 1983, p. 418. 90 Ibidem. 91 Este de remarcat slăbiciunea declarată a autorului, ipostaziat sau nu în naratorul Nenea Iancu, pentru meniurile sofisticate, așa cum reiese și dintr-o confesiune mai puțin citată dintr-un subcapitol din Notițe risipite, în care reiterează ideea șantajului prin exploatarea acestei pasiuni: "Dar infamul mă știa că sunt o
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
națiunii proletare în detrimentul națiunii etnice. Noua concepție identitară promovată de autoritățile statale reclama o dublă loialitate din partea cetățenilor, atât față de idealul național, cât și față de cel socialist. În anii săi de maturitate politică, regimul comunist pretinde astfel o solidaritate duală, ipostaziată atât în identificarea cu aspirațiile naționale cât și în participarea la unitatea poporului muncitor. 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare Programul PCR adoptat pe 18 decembrie 1974 nu a trasat doar liniile pe care se va derula "făurirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și înlocuită în conștiința colectivă cu o altă memorie mai convenabilă compusă din tradiții inventate și de cea a memoriei ca litere gravate pe blocul de granit al trecutului aceasta fiind ideea care se degajă cu forță din paradigma conservatoristă ipostaziată, de exemplu, în teoria memoriei colective ca tradiție a amintirii (Shils, 1981) în care trecutul păstrat în conștiința publică prezintă o certă refractaritate la tentativele prezenteiste de revizuire. Concluzia generală pe care am formulat-o la sfârșitul demersului nostru de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În concertul internațional. 2.2. Al doilea argument adus În favoarea cercetărilor de imagologie comparată vine să completeze și să explice schema de până acum, În care, după ce, inițial, am pus accentul pe relația dintre un cadru referențial și imaginea sa ipostaziată Într-o anumită formă de cunoaștere, am insistat apoi pe ideea ca această imagine să fie proprie respectivului cadru referențial, să reprezinte o reflectare directă a acestuia, și nu una deformată de sistemul de referință al unui observator exterior. Plecând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
literare rămâne textul literar - chiar cel de bună calitate artistică -, tocmai acesta conținând, de obicei, imagini ale celuilalt complete, nuanțate și, În același timp, puternic reprezentative social. Dar dacă vrem să depășim simpla Înregistrare a unei imagini naționale, așa cum apare ipostaziată Într-un roman de mare succes, dacă vrem să răspundem la Întrebări de genul: cum a apărut această imagine, care sunt canalele ei de difuzare, cine o Împărtășește și În ce măsură, pe diferite paliere sociale - ca să nu mai vorbim de efectele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rudă, pe linie maternă, cu viceprefectul Boieriu, așa că e foarte posibil ca ea să fi participat la aceste evenimente. De aici putea să se nască și povestea salvării românilor (la limită, chiar a șefului acestora) de către localnicii maghiari din Abrud, ipostaziați, pentru un plus de credibilitate și de tensiune emoțională, Într-o postură feminină. De fapt, toate aceste relatări ne dezvăluie, În primul rând, care erau adevăratele raporturi dintre locuitorii români și maghiari ai orășelelor din Munți Înainte de revoluție, existența sentimentelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
orbilor, statuia Victoriei din Samotrache sunt creații existente), iar ekphraza una "noțională"17. Ekphrasis-ul se centrează aici pe ideea de verosimil, pe challenge-ul reprezentării vizualului prin cuvânt, anexând problematica ekphrasis-ului problematicii mai extinse a reprezentării verosimile în romanul realist 18, ipostaziat aici prin romanul cu temă politică. De altfel, celălalt caz studiat al ekphrazei, ekphrasis-ului inventat (Mircea Horia Simionescu) nu se construiește într-un roman scris în cheie realistă, ci într-o scriitură parodică de metaroman. Ekphrasis și invenția colecției muzeale
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Keyserling, Olga Froebe-Kapteyn l-a invitat pe Jung în august 1933 la prima conferință Eranos cu tema "Yoga și Meditația în Occident și Orient". Invitații de onoare erau așezați în jurul unei imense Mese Rotunde de culoare verde, o adevărată mandală ipostaziată arhitectonic. Ea funcționa aici asemenea unei roți generatoare de creație, după cum își notase peste timp amfitrioana Eranos-ului. N-aș vrea să trec cu vederea nici prezența specială, cu totul privilegiată, la Ascona a lui Mircea Eliade. În Memorii, dar și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
legat căpăstrul propriilor vieți" (p. 123). Însă scriitorului metarmofozat într-un "orășean cumpărat" i-a rămas "doar umbra uscată a timpului și vântul de care să-și lege închipuirile" (p. 123). Mai exact, amintirile. Trist și deprimant. Destin frânt, superb ipostaziat scriptic de pana lui Aurel Brumă. La fel de bine este redată și epifania Îngerului cu "ochi de albastru intens" (p. 132) de sub malul Lutăriei de pe apa Moldovei. Aici, în această secvență mitologică, dealul camuflează prezența Îngerului. Din preexistența sa htonică, cosmică
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lui Alexandru Lăpușneanu sau al lui Mihnea-vodă în episodul uciderii boierilor la petrecere, pe fundalul relațiilor încordate dintre instituțiile pe care aceștia le reprezentau (Pippidi 164-84)]. Sala Tronului este prin excelență spațiul politic în care se desfășoară ceremonialul primirii solilor (ipostaziat și în pictură: curtea lui Țepeș), dar și al judecății și al milosteniei domnești, puse sub semnul dreptei-credințe. Câmpul de luptă reprezintă topos-ul cel mai puternic conotat, dramatizat atât în imaginarul cărturăresc, cât și în cel colectiv (la fel
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
britanice consideră că antropologia culturală, acordând o mai mică importanță situării În timp, nu poate descrie o societate decât Într-o manieră statică, prin operele și modelele sale simplificate de structuri comportamentale individuale sau colective (patterns, În terminologia lui Benedict) ipostaziate, și nu În acțiunile ei concrete și În funcționarea sa reală. Deși tezele culturalismului, care au reînnoit practica etnografică printr-o regândire a disciplinei, au făcut obiectul unor critici dure (inclusiv Înainte de 1960, din partea structuraliștilor, cu excepția lui Claude Lévi-Strauss) și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
națiunii proletare în detrimentul națiunii etnice. Noua concepție identitară promovată de autoritățile statale reclama o dublă loialitate din partea cetățenilor, atât față de idealul național, cât și față de cel socialist. În anii săi de maturitate politică, regimul comunist pretinde astfel o solidaritate duală, ipostaziată atât în identificarea cu aspirațiile naționale cât și în participarea la unitatea poporului muncitor. 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare Programul PCR adoptat pe 18 decembrie 1974 nu a trasat doar liniile pe care se va derula "făurirea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și înlocuită în conștiința colectivă cu o altă memorie mai convenabilă compusă din tradiții inventate - și de cea a memoriei ca litere gravate pe blocul de granit al trecutului - aceasta fiind ideea care se degajă cu forță din paradigma conservatoristă ipostaziată, de exemplu, în teoria memoriei colective ca tradiție a amintirii (Shils, 1981) în care trecutul păstrat în conștiința publică prezintă o certă refractaritate la tentativele prezenteiste de revizuire. Concluzia generală pe care am formulat-o la sfârșitul demersului nostru de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acestuia nu mai este suficientă pentru a-l lăsa să se ivească în ceea-ce-este el însuși. 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale ale enunțului Pe baza celor câteva observații formulate mai sus, privind actul-de-principiu ipostaziat ca "scoatere la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență", am formulat deja consecința după care nu dobândim suficiente dovezi pentru a susține că Heidegger și-a croit analitica existențială în acord cu toate convențiile impuse de cele două
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al judecății Primul element al aspectului alethic al judicativului, "este" (verbul), constituie însuși temeiul considerațiilor asupra timpului relativ la problema judicativului; semn că el este cu totul semnificativ pentru raportul timpului cu judicativul, cu judecata, cu cele două aspecte ale judicativului ipostaziate în judecată. Aristotel preciza, cu putere, că verbul este luat de fiecare dată după (în funcție de) timp; el nu are sens în sine, în judecată, ci numai împreună cu timpul.203 Să privim însă îndeaproape această chestiune a timpului ca ființarea însăși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
oile mele, nu pe acestea sau pe acelea...”. Scopurile de legitimare ale acestui enunț se pot deduce fără mare dificultate. Analogia dintre Biserică și corp avea, Întâi de toate, rostul de a evoca organizarea ierarhică a instituției sub egida „capului”, ipostaziat, În conformitate cu tradiția pe care tocmai am amintit-o, În ordine, de Hristos, de vicarul acestuia, Petru, și de urmașul lui Petru, Suveranul Pontif. În al doilea rând - și poate că aceasta este conotația cea mai semnificativă a metaforei - comparația Bisericii
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
intensiv de animare a nivelului de tempo - Toujours animé (Mereu animat). Expusă într-un discurs sonor substanțial rarefiat, afirmația celui de-al patrulea material tematic desfășoară o configurație pentatonică inedită do# re# mi# sol# si. La nivel interpretativ, natura texturii ipostaziate impune stabilirea unei tehnici abile de utilizare a pedalei de rezonanță, care să permită receptarea unui echilibru perfect între claritate și efectul acesteia. Astfel, sugestia sunetelor de gong din planul inferior al discursului necesită un tip de amplificare sonoră limitată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nivelul organizației școlare este nu doar riscantă, ci și aproape imposibilă. În calitatea sa de instanță culturală, considerăm că școala nu-și poate propune promovarea valorilor haosului cu atât mai mult, cu cât la nivelul școlii resursa umană este dublu ipostaziată: ca subiect și obiect al educației. A forma obiectul educației (elevii) în spiritul haosului ar fi echivalent cu anularea rolului școlii, ar reflecta o atitudine de iresponsabilitate cu consecințe fatale. Promovarea schimbării în educație nu exclude un anumit grad de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
gazetarului în campanii de presă, în polemici virulente cu ceilalți colegi de breaslă. În ce privește receptarea, publicistica eminesciană construiește, în mod explicit, imaginea a două tipuri de cititori: cititorii părtinitori, care citesc în articolele jurnalistului ceea ce vor să vadă, aceștia fiind ipostaziați în principal de colegii de breaslă de la publicațiile adverse, și cititorii ideali, care reușesc să decodeze mesajele jurnalistului potrivit cu sensurile cu care le înzestrează acesta. Și unora și altora Eminescu li se adresează cu obstinație, realizând adevărate paralele între tipurile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
respingerea conceptului poesc de poezie, al cărui domeniu ar fi Sufletul total, ca "idealista", reia, de fapt, critică bergsoniana 12, din "L'évolution créatrice", a conceptului kantian de unitate a cunoașterii și naturii, - căruia Poe îi datorează atât de mult - ipostaziată, în ceea ce filozoful francez numește "un Dumnezeu formal, ceva care nu este încă divin la Kant, dar care tinde să devină"13. Nu numai persistentă nealterata a datului sensibil în poezie, dar și conceptul, mai mult psihologic, care o încadrează
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
coleare,/ Colea-n vârfu munțiloru,/ Sub poalele braziloru” (PetreniDeva - Hunedoara). Coordonatele tărâmului aflat la înălțime implică traiectoria ascensională a eroului, precum și o situare sub Arborele Cosmic, căci leul „ilustrează paradigma asocierii monstrului de la baza Creației cu Centrul și Axa lumii ipostaziată ca Pom Cosmic”. În colinda citată, bradul constituie simbolul autohton al lui axis mundi, în cele mai multe texte leul se află sub un element vegetal, ceea ce transmite ideea originii duale a lumii: „Subt un spin mândru-nflorit” (Almaș-Săliște-IliaHunedoara), „Sub o tufă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]