94 matches
-
cei mai importanți se numără Emile Durkheim, Georges Dumezil și Mircea Eliade. Durkheim și Dumezil au crezut, contrar lui Lévi-Strauss și Eliade, că religia este heteronomă, respectiv că ea codifică relații de ordin social. Dimpotrivă, Eliade a subliniat autonomia și ireductibilitatea religiei și s-a străduit să-i delinieze structurile de adâncime. A făcut acest luciii repunând În circulație vechiul instrument al fenomenologiei religioase, inventat În jurul lui 1850 de către Învățații protestanți olandezi și germani și perfecționat de un maestru ambiguu: olandezul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
P., "Sens et non sens d'un Code Civil Europeen", în Revue Internationale de Droit Compare, 1996. Macovei, C., "Perspectiva unui drept european al contractelor", în Revista de drept comercial, nr. 7-8/2004. Man, A., Varo (Cozea) N. ,,Considerații cu privire la "ireductibilitatea clauzei penale", în Pandectele române, nr. 6/2004. Mureșan, M., Chirică, D., "Contribuții la studiul conceptului de sancțiune civilă" (I), în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Iurisprudentia, nr. 2/1988. Mureșan, M., Chirică, D., "Contribuții la studiul conceptului de sancțiune civilă" (II
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în Revista română de drept al afacerilor, nr. 2/2004, pp. 17 și urm. 176 I. Deleanu, S. Deleanu, "Considerații cu privire la clauza penală", în Pandectele române nr. 1/2003 Supliment, pp. 113, 135; A. Man, N. Varo (Cozea), "Considerații cu privire la "ireductibilitatea clauzei penale"", în Pandectele române, nr. 6/2004, pp. 251-254. 177 Termenul este utilizat de legiuitor în Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți si consumatori, publicată în M. Of., nr. 560 din 10 noiembrie
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Notă la hotarârea arbitrală nr. 83/2000 a Comisiei de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comert, Industrie și Agricultură Cluj", în Dreptul nr. 4/2003, p. 189 199 În sensul unei nulități absolute parțiale: A. Man, N. Varo (Cozea), "Considerații cu privire la ireductibilitatea clauzei penale", în Pandectele române, nr. 6/2004, p. 253; C. Bogdan, S. Olteanu, loc. cit., p. 68 care susține că, de lege lata, judecătorul poate chiar din oficiu să invoce caracterul abuziv al clauzei penale și să dispună în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de tip holist (care privește întregul în ansamblul său fără posibilitatea reducerii întregului la suma elementelor componente; holismul din grecescul holos întreg reprezintă o concepție metafizică idealistă de la începutul secolului al XXlea care susține principiul întregului asupra părților și al ireductibilității lui la suma elementelor componente) sau este o nulitate sui generis, alăturată nulității de drept comun. Autorul, abținându-se de la teoretizarea deplină a unei nulități holiste optează pentru o nulitate sui generis de drept societar, alăturat nulității de drept comun
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
a fi” și nu al lui „a avea”, cel care dă cu adevărat măsura vieții morale. Nu putem să nu fim decât Întru totul de acord, din acest punct de vedere, cu aprecierea după care „Ceea ce noi numim libertate este ireductibilitatea ordinii culturale la ordinea naturală.” Asumarea unui alt mod de a fi decât cel natural, prin cultură - prin care omul Își creează propria sa lume umană, lumea intersubiectivității și a valorilor - Înseamnă și dobândirea de către om, de grade, succesiv mai
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
viziunea lui Baudrillard, seducția se inserează peste tot în mod ascuns sau vizibil, fiind asemenea unei fantome holiste ori a unei prezențe de neocolit. Ea pare a se integra într-un efort al "reducerii la monade", în sensul operării cu ireductibilități sau al căutării a ceea ce, de exemplu, în obiect este ireductibil la subiect sau a ceea ce în subiect este ireductibil la el însuși. Dacă în limba latină paroxitonul înseamnă penultimul, iar paroxismul ar fi, plecând de aici, momentul penultim, premergător
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mod de gândire în care toate procesele, fie ele istorice, logice sau empirice, sunt atribuite unei dinamici generate de opoziții polare" (1984, p. 346). Abrams nu omite să adauge că, în interiorul acestei scheme intelectuale, principala caracteristică a discursului profetic este ireductibilitatea să etico-ontologică: "agenții sunt forțele opuse ale luminii și întunericului și nu există nicio cale de mijloc între binele absolut și răul absolut" (1984, p. 345)160. În fine, descrierea milenarismului, realizată cu acribie de Taylor, îmi permite să identific
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
nimănui, dar nici nu unește. Ceea ce nu-i divizează pe oameni nici nu-i pasionează prea mult, iar ceea ce-i pasionează îi divizează cu pasiune. Aici este îngropat umanismul planetar, dimpreună cu pioasele noastre aspirații de unitate a popoarelor: în ireductibilitatea valorilor la adevăruri. Unitatea speciei omenești este un postulat al rațiunii, imperativ categoric întemeiat pe genom și geometrie. Dar nu pe o comunitate de semnificații. Însumarea biologiei cu progresul științific nu este suficientă pentru a anula greutatea istoriilor. Amară pilulă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a imaginarului său și realizarea concretă, oferită de spectacol. "Adevărul scenei" nu constă deci în a arăta lucrurile, după părerea lui Diderot, "cum sunt în natură". Actorul nu reproduce niciodată o realitate brută. Pentru a marca în mod clar această ireductibilitate dintre real și reprezentarea sa, Diderot opune constant, în Paradox, salonul și scena, confundate în mod voit în Fiul nelegitim. Dacă salonul este un spațiu real în care cineva povestește, o singură dată, o întâmplare, sub influența emoției, scena este
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
demonice."169 Pe scurt, pentru Cassirer mitologia este un proces inconștient de "obiectivare a simțurilor", deși gândirea mitică nu operează o distincție între real și ireal, între obiect și imaginea acestuia.170 O poziție extremă de interpretare, care îngroașă ideea ireductibilității mitului, considerându-l expresia inspirației divine, neputând fi analizat obiectiv, din exterior, fără a-i mutila sensul, doar cel care trăiește efectiv mitul fiind apt să-l perceapă la adevărata amploare, este cea a abordării ezoterice. Astfel, Vasile Lovinescu, urmând
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în opoziție cu ceea ce reprezintă; după cuvântul sfântului Paul ea oferă chipul lui Cristos, care este chipul Dumnezeului nevăzut, primul născut din toată creația. Limbajul imaginii arată distanța care există între divin și chipul său: distanța care unește în însăși ireductibilitatea ei, constituie fundamentul icoanei. Ca atare, distanța care nu trebuie abolită dar recunoscută, devine motivul viziunii în dubla semnificație de motivație și temă figurativă. Imaginea este limbajul credinței pentru a exprima ceea ce reprezintă, adică pe Dumnezeu și ea face să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pot aci să susțin sau cineva n-are cum să justifice teza că valorile științifice sunt mai valori decât valorile etice sau valorile estetice mai valori decât valorile morale. Aici există un pluralism în care trebuie să admitem autonomia și ireductibilitatea, autonomia și ireductibilitatea câmpului valoric și a tipurilor valorice într-o dinamică specifică, în care se conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s-a realizat după
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
susțin sau cineva n-are cum să justifice teza că valorile științifice sunt mai valori decât valorile etice sau valorile estetice mai valori decât valorile morale. Aici există un pluralism în care trebuie să admitem autonomia și ireductibilitatea, autonomia și ireductibilitatea câmpului valoric și a tipurilor valorice într-o dinamică specifică, în care se conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s-a realizat după preferințele societății, preferința
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
pot aci să susțin sau cineva n-are cum să justifice teza că valorile științifice sunt mai valori decât valorile etice sau valorile estetice mai valori decât valorile morale. Aici există un pluralism în care trebuie să admitem autonomia și ireductibilitatea, autonomia și ireductibilitatea câmpului valoric și a tipurilor valorice într-o dinamică specifică, în care se conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s-a realizat după
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
susțin sau cineva n-are cum să justifice teza că valorile științifice sunt mai valori decât valorile etice sau valorile estetice mai valori decât valorile morale. Aici există un pluralism în care trebuie să admitem autonomia și ireductibilitatea, autonomia și ireductibilitatea câmpului valoric și a tipurilor valorice într-o dinamică specifică, în care se conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s-a realizat după preferințele societății, preferința
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
a interiorității corpului, identitatea corpului care se dezvăluie, devenind vizibilă. Acesta este și motivul pentru care Aristotel distinge limitația (to peperanthai) de contact (to haptesthai), arătând că prima reprezintă o repliere a corpului asupra lui însuși, păstrându-l în puritatea ireductibilității sale, în timp ce contactul îl menține în relativ și exterioritate. Limita desemnează, într-adevăr, punctul (linia, suprafața) extrem, dincolo de care corpul încetează să fie ceea ce el este. Ea este echivalată cu sfârșitul, dar un sfârșit resimțit ca împlinire a unui lucru
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în afara condiției mele de om? Nu pot înțelege decât în termeni umani. Nu înțeleg derât ceea ce ating, ceea ce îmi rezistă. Și mai știu că nu pot pune de acord aceste două certitudini: setea mea de absolut și de unitate și ireductibilitatea acestei lumi la un principiu rațional și rezonabil. Ce alt adevăr mai pot recunoaște fără să mint, fără să fac apel la o speranță pe care nu o am și care nu înseamnă nimic în limitele condiției mele? Dacă aș
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
a posibilităților de comuniune Într-o universalitate de teme, de emoții sau de abordări estetice. Însă, de obicei, nu se prea depășește simpla aliniere concurențială a unor producții ce au pretenția de a exprima identități care, deși nu-și proclamă ireductibilitățile radicale, Își apără totuși micile domenii particulare. Mixofilie și mixofobie Condițiile create de postmodernitate favorizează această concepție asupra metisajului (Baumann, 1995, p. 221): „În opoziție cu era modernă, cu ambiția sa de omogenizare, diferențele nu mai sunt privite ca o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
încetat a avea o dimensiune de echivalență deși au descris aspecte diferite: ouoia și unooxaoiq. Ipostasul este tot ceea ce este ouoia, el primește toate atributele, sau toate negațiile, care pot fi afirmate în privința „supraesenței”, dar rămâne ireductibil față de ouoia. Această ireductibilitate nu poate să fie exprimată sau înțeleasă decât din perspectiva relației celor Trei Ipostase, care mai corect este să fie numite nu Trei, ci Triunitate. Așa cum precizează Vladimir Lossky, a vorbi despre trei ipostase înseamnă până la urmă să se facă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pot aci să susțin sau cineva n-are cum să justifice teza că valorile științifice sunt mai valori decât valorile etice sau valorile estetice mai valori decât valorile morale. Aici există un pluralism în care trebuie să admitem autonomia și ireductibilitatea, autonomia și ireductibilitatea câmpului valoric și a tipurilor valorice într-o dinamică specifică, în care se conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s a realizat după
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
susțin sau cineva n-are cum să justifice teza că valorile științifice sunt mai valori decât valorile etice sau valorile estetice mai valori decât valorile morale. Aici există un pluralism în care trebuie să admitem autonomia și ireductibilitatea, autonomia și ireductibilitatea câmpului valoric și a tipurilor valorice într-o dinamică specifică, în care se conturează sau își află expresia în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s a realizat după preferințele societății, preferința
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ceea ce reprezintă; după cuvântul sfân‑ tului Paul ea oferă chipul lui Cristos, care este chipul Dumnezeului nevăzut, primul născut din toată creația 27. Limbajul imaginii arată distanța care există între divin și chipul său: dis‑ tanța care unește în însăși ireductibilitatea ei, constituie fundamentul icoa‑ nei. Ca atare, distanța care nu trebuie abolită dar recunoscută, devine motivul viziunii în dubla semnificație de motivație și temă figurativă. Imaginea este limbajul credinței pentru a exprima ceea ce reprezintă, adică pe Dumnezeu și ea face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ceea ce reprezintă; după cuvântul sfân‑ tului Paul ea oferă chipul lui Cristos, care este chipul Dumnezeului nevăzut, primul născut din toată creația 27. Limbajul imaginii arată distanța care există între divin și chipul său: dis‑ tanța care unește în însăși ireductibilitatea ei, constituie fundamentul icoa‑ nei. Ca atare, distanța care nu trebuie abolită dar recunoscută, devine motivul viziunii în dubla semnificație de motivație și temă figurativă. Imaginea este limbajul credinței pentru a exprima ceea ce reprezintă, adică pe Dumnezeu și ea face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
naționalistă, conducătorii politici se străduiesc să o folosească, mai ales cînd o pot justifica în numele apărării. În plus, lucrurile nu se opresc la aceste mici cazuri ce relevă spiritul de parodie. Și mai demnă de subliniat este prejudecata superiorității sau ireductibilității naționale care se conservă destul de bine. În Franța mai ales, aceasta se exprimă printr-o rivalitate persistentă față de anglo-saxoni, de exemplu, atunci cînd vreun fost responsabil al celulei africane a președinției Republicii observă că "Franța este mai romantică decît Anglia
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]