106 matches
-
exemplu ce a readus în discuție ideea (in)toleranței religioase. Întrun ziar danez sunt publicate mai multe caricaturi ale profetului Mahomed. În mod previzibil, scandalul devine internațional. Profanării Profetului și maculării coranului i s-a răspuns prin satanizarea Occidentului și ironizarea Holocaustului. A rezultat un teribil scandal ce ilustrează, din punctul nostru de vedere, reciproca intoleranță existentă între creștini și musulmani. * Declarația Papei Benedict al XVI-lea cu privire la islam din aula universității din regensburg, pe 12 septembrie 2006, reprezintă un alt
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pe care insul o reprezintă. Desigur, tipurile umane pot fi și pozitive ("oameni de felul lui X sînt rari"; "unul ca Y apare o dată la 100 de ani"), dar valoarea de bază a generalizării este în multe tipuri de discurs ironizarea, condamnarea sarcastică, pentru care alde s-a specializat stilistic. Pentru desemnarea unei clase în baza unei proprietăți contextuale, construcția fără de este o excepție: Până la urmă pe alde Voronin i-a ales poporul (labordei.com). Exemple de acest tip, rare, s-
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
a înțeles că rezistența pacientei sale nu era o reacție de transfer în adevăratul sens al cuvântului. Interpretarea conținutului angoasei nu a dus la nici un rezultat, iar pacienta a continuat să utilizeze acest procedeu de apărare constând în ridiculizare și ironizare. Conținutul angoasei a putut deveni conștient abia atunci când modul de apărare împotriva afectelor prin depreciere ironică, ajungând inconștient, a devenit inoperant. Modul de apărare al tinerei paciente se explică printr-o identificare cu tatăl decedat, care dorise să-i inculce
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
elev, prin crearea unui flux de simpatie între profesor și elevi. Dimpotrivă, provocarea unei atmosfere de neîncredere și suspiciune are ca efect retragerea și resemnarea elevilor, apariția marginalilor, agresivitatea umană. Indiferent de specialitatea sa, un profesor care utilizează etichetarea și ironizarea elevilor ca metode didactice nu poate obține decât antipatie și refuzul participării la efortul comun. A educa, alături de a instrui, înseamnă, pentru profesor: folosirea unor metode care să formeze elevilor atenția pentru munca independentă, să dezvolte virtuți sociale, să întărească
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
numeroase în cei aproape trei luștri, desfășurate în toate domeniile și în toate anotimpurile. „Rezistența” mea s-a exprimat prin „comentarii laterale”, iritante prin faptul că se bazau pe o largă documentare, prin temperarea zelatorilor, prin distanțarea de oportuniști, prin ironizarea demagogilor, atitudini la fel de periculoase, dacă le mențineai „pînă în pînzele albe”, ca și refuzurile fățișe. Presat, am admis uneori să-mi nuanțez opiniile, dar n-am renunțat niciodată, integral, la vreuna din ele. Contrecoeur, sub apăsarea ordinelor, nimic nu-mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
crimă împotriva umanității, iar meritul acestor opere ale unor scriitori consacrați este de a o divulga în formele ei cele mai disconfortante, brutale, grotești chiar. De la ignorare la condamnare, de la sfidare la înțelegere, de la critică la apreciere, de la dramatizare la ironizare, acestea sunt, în mare, etapele cartografierii imaginare a Europei, unde Răsăritul, împreună cu România și întreg blocul sovietic, avea o existență fluctuantă și variabilă, așa cum le-am urmărit în lucrări academice, în literatura de călătorie sau ficțională a unor scriitori apuseni
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ca aceste tablouri să nu acapareze toată pânza. Alternarea momentelor de tensiune extremă și a celor de înduioșare ori a celor detensionate (glumele soldaților în timpul celor mai crâncene lupte, scene de bivuac, precum deparazitarea ostașilor ori „cheful de la Piscul Raței”, ironizarea jandarmilor, prezența câtorva figuri comice) asigură maximă veridicitate textului. O alegere bună a făcut M. și prin completarea jurnalului de front cu scrisorile mamei, ce servesc ca pandant și cutie de rezonanță propriului text, dar și cu episodul ce încheie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
cu fustiță și bluzică, flaneluță, cu băsmăluță curată, se împăca foarte bine cu colegele sale, o privire blândă și iertătoare, care nu ținea cont că de multe ori era ironizată, mă rog, de „doamne, sic”, cărora le plăcea mahalaua și ironizarea omului cuminte. Lucrase vreo 30 de ani la spălat sticle, cu mânuțele ei mici și slăbuțe, avea bănuțul ei, și era mulțumită. Avea un fiu mare inginer, cu o funcție mare, era director general, și venea la noi la Cămin
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cu mirare: „Doamne, boierule, după cât de bune bucate ai mâncat, eu cred că și căcatul dumitate este bun. Eu aș da doi căcați de-ai mei pe unul de-a dumitate, să-i mănânci”. Deși era atât de sarcastic în ironizările sale, tata era un om foarte muncitor și bun la suflet, milostiv. Toată vara noi nu-l vedeam nici seara că se culcă, nici dimineața să se scoală. Nu dormea niciodată mai mult de două sau trei ore pe noapte
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
omagiu grafic adus starurilor feminine de odinioară. O interesantă montură pentru acest gen de subiecte de film în film, o punere en abîme care permite speculații fel de fel. Reprezentînd tot atîtea modalități de idealizare sau edulcorare, de stigmatizare sau ironizare. Căi de inițiere, dar și de psihanalizare, de esențializare. Și - de ce nu - de purificare. Fiindcă laitmotivul sufletului-oglindă schițat de Platon și Plotin își dovedește perenitatea și astăzi prin intermediul unei arte anticipate de chiar jocul secund al reflectării...
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
adoptat sau vitreg, dar ea poate fi și diferențiată în mod preferențial, orientată fie către fiu, fie către fiică; e) ura paternă; sentimentul patern este mult mai instabil decât cel matern; ura paternă se manifestă prin ostilitate, tiranie, răceală, dominanță, ironizare, impresia că dragostea soției sale pentru el este reorientată către copii, invidia; f) ura filială reprezintă clasica rivalitate „fiu/tată”, așa cum apare ea în motivele mitologice „Zeus-Saturn” și mai cu seamă „Laios-Oedip”; este de fapt vorba de conflictul statutelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru altul, poate sugera altora o idee nouă, interesantă și utilă; d) În cadrul discuției, subiecții sunt Încurajați permanent, indiferent de valoarea intervenției lor; nici o idee, nici o soluție, oricât de imposibilă sau deaberantă ar părea ea, nu trebuie să fie Înlăturată. Ironizarea neștiinței sau a greșelilor, cuvântul „ridicol” sunt necunoscute În brainstorming, Întrucât ele se dovedesc nefavorabile unui proces de creație; e) evaluarea și selecția ideilor emise și a soluțiilor propuse sunt lăsate pe mai târziu (peste o zi, peste două zile
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
formal (dispare marcarea grafică - prin versificare - a genului), de tematic (nu apar în structura textelor elemente prefabricate, din al căror puzzle să fie reconstituită silogistic metafizica textelor) și de stilistic (stilul înalt „poetic” este cel mult obiectul unei operații de ironizare prin înglobarea sa în structuri kitsch care funcționează antifrastic; în cazul stilurilor folosite - oral, infantil, naiv -, acestea se desfășoară sub mâna moale, nestridentă a autorului, care își asumă una sau alta dintre vocile narative). Convenția acestui „realism” este laxă, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
mine și v-aș găsi slujbă și ați vedea că nu sunteți mai rău plătiți decât toți cetățenii francezi care lucrează"130. Intervievatul dovedește foarte mult curaj, conștient fiind de riscurile mesajului său: regulamentul postului de radio Europa Liberă interzice ironizarea șefilor de stat. Dramaturgul scapă de sancțiune, datorită intervenției redactorilor, dar, în scurt timp, Ceaușescu depune plângere la ambasada americană. Singurul lucru care îl sperie este un vis povestit de Monica Lovinescu: "Suna cineva. Se ducea să deschidă. Erau cei
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nedorit că ar toca de pomană banii murdari ai tatălui ei. Prozatorul ceh construiește de la bun început o satiră inteligentă, în care, în ciuda aparențelor, miza nu cade pe acțiune, pe relația dintre personaje (care devine, previzibil, una amoroasă), ci pe ironizarea sistemului educațional din Cehia anilor ’90. Respectul elevilor față de profesori lipsește, breasla profesorilor include tot soiul de indivizi ciudați, inadaptați care au ajuns să fie dascăli pentru simplul motiv că sistemul nu i-a primit în altă parte etc. Sarcasmul
Îmblânzirea scorpiei din Praga by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4039_a_5364]
-
America. Sunt personaje caraghioase, clovnești, cu mișcări dezordonate, cu gesturi neașteptate descrise subliniat. Ele amintesc de prezența clownului în arta epocii, la mai toți marii pictori. La Kafka, substanța simbolică este și mai puternică, atingând intensități dramatice, paradoxal, tocmai prin ironizarea situațiilor. Un spațiu scenografic esențial, camera, ia în Castelul aspecte vizual agresive. Cazat în sat, K. locuiește într-un soi de cârciumă în care funcționează și școala. Încăperea este în acelaș timp sală de gimnastică, astfel că "singura decorațiune mobilieră
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
tipologia negativă pe care insul o reprezintă. Desigur, tipurile umane pot fi și pozitive (,oameni de felul lui X sînt rari"; ,unul ca Y apare o dată la 100 de ani"), dar valoarea de bază a generalizării este în acest domeniu ironizarea, condamnarea sarcastică, pentru care alde s-a specializat stilistic. Doar rar alde poate pierde nota depreciativă; se păstrează însă, chiar în acest caz, o intenție și o dispoziție ludic-umoristică: , Cred că nici alde Spengler sau Heidegger nu s-ar fi
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
C. Caragiali O repetiție moldovenească, are sistematic dificultăți cu conjunctivul (vorbind în genere foarte prost românește): "eu facem să vede", "vrei să me mănîncă peru?". Chestiunea mai prezintă un aspect semnificativ: conjunctivul aberant e folosit în ultima vreme și pentru ironizarea vorbirii țiganilor; în textul unei melodii parodice (}iganii și internetul) apare de pildă formularea " Nu știe nici să vorbește, dar să-i vezi cum chatuiește, poate-o să le folosește...". Din păcate, nu am suficiente date - ar fi necesare investigații
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
de limbaj și de situație, deseori creat prin contrast de către câinele Bob. Care e singurul personaj liber și are - față de problemele serioase ale lui Ivan și ale celorlalți - probleme secundare: dormitul pe burta gorilei după o escapadă în lumea largă, ironizarea („încetează să te comporți ca un cimpanzeu!”), autoîncurajarea („Casa mea e peste tot. Sunt o fiară sălbatică: neînfricat și neîmblânzit!”). Când Ivan o pictează pe Ruby cu două trompe, îi explică elefăntiței că asta „se cheamă licență artistică”. Menirea lui
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
dreptul: „ca două bomboane în pantaloni de velur albăstrui și în ciorapi de mătase / înșurubând pe asfalt îmbrățișări fără rost, apos-veninoase / ca yin și yang chinuind un flipper bubos într-un șantan din fanar”. Și s-a vorbit îndeosebi de ironizarea poeticului dublată de valorificarea lirică a prozaicului, a banalului cotidian, iar acest tablou complet de sonete nu slujește altceva. Fie și numai versurile de deschidere a câtorva poeme, așezate unul după altul, pot fi definitiv relevante în acest sens: „am
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
și exemple de formulări cu adevărat stîngace, neglijente, involuntar comice. Pe fundalul monoton al stilului juridico-politic, plin de formule prestabilite, apar unele izbucniri pitorești de spontaneitate orală, care însă riscă să producă și unele improprietăți și anacoluturi. Cu toate tentațiile ironizării, trebuie să admitem că acestea sînt, ca procent, în limitele normalității; suspect ar fi să lipsească cu totul. Cum se repartizează gafele în funcție de persoane și partide e o altă problemă, care desigur nu ne interesează aici. Cele mai evidente sînt
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
în Croația. Nu am început din întîmplare cu acel fragment cvasi-istoric, în stilul unui roman de secol XIX, trecînd apoi prin Cioran și ajungînd la doi leproși nebuni care aruncă cu pantofi unul după celălalt. E o într-adevăr o ironizare a acestei abordări istorice. În fosta Iugoslavie - dar bănuiesc că a fost la fel și în România -, după căderea comunismului istoricii au devenit figuricheie ale opiniei publice și au încercat să rescrie istoria națională care fusese interzisă în comunism. Sînt
Ognjen Spahić: „Romanul meu a ajuns acasă“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5964_a_7289]
-
singura afacere privată. Hitler. Citat scos din L'Express, 12-18 noiembrie 1973. Pentru un dictator, așa trebuie să fie. Ziaristica tembela. Exemple de stil neghiob în presă, ocolirea faptului nud, real, totul stropit cu un fel de sos ironic. Semi-doctia... Ironizarea accidentelor... gen "așa că i-a pierit pofta să mai depășească, - veșnică pomenire!" Bran, 13 Oct. 1975, din Scînteia, Faptul divers, deși se scrie și azi cu același sadism inept: Gîștele din Frumusita. "Dacă odinioară gîștele au salvat Capitoliul,"... așa și
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
și exemplar de mediere culturală, dovada că succesul la public se poate asocia cu temele intelectuale de calitate. Sunt convinsă că formula sa de educație lingvistică e cea mai bună cu putință: efectele de durată se obțin mai ales prin ironizare și ridiculizare; umorul fixează în memorie o greșeală mai bine decât zece lecții docte. Din păcate, nu oricine poate aplica o formulă care se bazează pe asocierea rară de talent scriitoricesc, cultură, aptitudini actoricești, plăcere a jocului. Emisiunea sa era
Doar o vorbă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8606_a_9931]
-
că salvarea din acest marasm l-ar reprezenta arta, substitut al credinței abhorate, „religia mea” ce „mă îndrumă prin sute de adevăruri”. Dar nu e decît o propoziție intenabilă. Căci întreg efortul literar al lui M. H. Simionescu îl reprezintă ironizarea, demontarea, parodierea creației literare, răsturnarea ei în simulacre burlești, în negativități provocatoare. Nimic genuin, constructiv, serios nu se menține în pagina prozei sale cu miză formală, care atinge virtuozitățile unui iluzionist. Scriitorul nu pare stimulat de conceptul de literatură, ci
Cu toate cărțile pe masă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5305_a_6630]