119 matches
-
contaminarea lor (imperfect vroiam etc.)" (p. XCVIII). Totuși, vroiam nu pare a fi considerat de vorbitori o greșeală descalificantă, ci mai curînd una tolerabilă; probabil că de multe ori nici măcar nu e perceput. În vreme ce unele abateri sînt imediat semnalate și ironizate, vroia apare constant în paginile ziarelor. Frecvența sa poate fi cu ușurință ilustrată prin citate recente din mai multe cotidiene: "microbuzul pe care vroia să-l depășească s-a răsturnat" (Evenimentul zilei = EZ 10.07.2006); "le-a spus anchetatorilor
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
prozatorului, aflat în căutarea unei infrarealități, în aceeași măsură în care H. Bonciu se afla în căutarea unei suprarealități. Amândoi înlocuiau un realism tradițional, refuzat categoric, cu un psihologism halucinatoriu, a cărui unică lege e fantezia dictatorială. Lumea, disprețuită, deformată, ironizată, se află la dispoziția bunului plac al nevrozei: "Vreau să arăt că totul depinde de nervi, că deci mi-e îngăduit să-mi bat joc de orice. Nu gândesc nimic serios" (p. 172). Și totuși alteori gândește serios, are "o
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru oltenii înșiși - singurii români care utilizează corect (și instinctiv) verbele la perfectul simplu, lansând ei înșiși cele mai numeroasă spirite de glumă despre ei, despre olteni, lăsându-se ironizați, tachinați, ,,luați în balon” și ne-uitând să se autoironizeze cei dintâi, cu inteligență eclatantă. Felicitându-i - și on line, pe pagina UZPR - pentru rodnica lor creație, cerem răbdătoriului cititor îngăduința de a vă propune două zâmbete (catrene) de final
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
moartea l-a lovit în țeastă? La Lyse? La alta? Cine poate ști... Mi l-am imaginat adesea pe Destinat citind și recitind carnețelul, pătrunzând în această iubire scrisă, care probabil îi făcea rău, văzându-se numit Tristețe, văzându-se ironizat, dar cu o ironie dulce, simpatică, tandră - pe el nu-l judecase cu atâta asprime ca pe mine! Da, citind și recitind, fără încetare, cum ai întoarce întruna o clepsidră și ți-ai petrece tot timpul privind cum se scurge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
tinereții, „Bogdania-Focșani“, la a doua ediție»; «Invitație la proiectul de anvergură al revistei „Armonii culturale“, Eposs Meridiane-2013: antologie de proza scurtă contemporană...; Instanțele culturale...» etc. -, Isabela Vasiliu-Scraba - «Despre Anton Dumitriu că interpret al „cogito“-ului cartezian»; « Himera „Școlii de la Păltiniș“ ironizata de Noica»; «Vedere în duh și viziune filosofica...»; «Peste Cortina de Fier...»; «Despre G. Liiceanu și plângerea de tip „inadequate paraphrase“ la Patapievici»; «O amplă diversiune de sfârșit (/ și început) de secol: diversiunea „rrom-român“»; «Noica printre oamenii mici și mari
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
de ea. Citatul este luat la-ntâmplare, altele sunt și mai suculente, mai acide, satira având în ea viguroase elemente ale comicului de situație, de limbaj, umorul find adesea grotesc și sarcastic, dezvăluindu-ne o lume prea puțin cunoscută, dar ironizată și declasată de autor, prin dilatare și o oglindire realist critică, de o forță artistică aparte, însoțită de o jubilație caricaturală care oferă mari satisfacții estetice și morale cititorului, omului obișnuit al României, însetat de cât mai multă normalitate și
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
mari secții de tricotaje și croitorie, era fericit se simțea tot mai împlinit în viața sa, iar oamenii îi arătau respect peste tot în orașul său natal unde altădată trăise în condiții umile privit straniu de cei din jur și ironizat. Pe când era în plină ascensiune avu loc o întâmplare care îi schimbă cu totul viața, avea pe atunci treizeci și nouă de ani și un prieten pe nume Nicolae îl rugă ca să o angajeze pe o verișoară de a sa
REGĂSIREA FERICIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362374_a_363703]
-
sau dispar, în timp, după ce cunoști mai bine oamenii. Detest, în primul rând, omul nepotrivit la locul care ar trebui să-i fie potrivit și repudiez, mai ales, perpetuarea acestei practici. Roni CĂCIULARU: Majoritatea desenelor dumneavoastră sunt pamflete plastice, criticați, ironizați, combateți caractere, comportamente, mizerii umane. Să înțeleg că sunteți un pesimist? Constantin CIOSU: Nu! Dimpotrivă. Sunt un om optimist. Și tot sper că se va schimba totul în mai bine. Sunt optimist și în ce mă privește: cred, sper că
DACĂ N-AŞ FI CARICATURIST... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367637_a_368966]
-
prejos) exotismele românilor și varii „curiozități”. În filele cărții au încăput atât ca de la catedră lămuriri etimologice sau un ministudiu despre aliajul lingvistic care tocmai se prepară - rumañol, cât și (de exemplu) folositul (p. 25, 63, 74, 216, 267) și ironizatul (p. 103) cuvânt „poză” (ce-i drept, nu un cuvânt la patru ace, dar comod de zis - ca un pintxo), sau, tot spre informarea noastră, un limbaj mai periferic. Alexandru Emil Petrescu: cel mai bun ziarist de la granița dintre mileniile
CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEŞTEAN LA CURTEA SPANIEI DE ALEXANDRU EMIL PETRESCU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367130_a_368459]
-
și mergeau în cimitir pentru a tămâia mormintele. Țăranii care aveau vii mari obișnuiau că acum să tocmească pândarii pentru păzit viile. Tot acum, bărbații schimbau pălăria cu căciulă, cei care mai erau văzuți cu pălărie după 15 august fiind ironizați. Se in-terzice scăldatul în apă râurilor spurcata de cerb și dormitul pe prispa. De pe 15 august se deschidea, în satul tradițional, un important sezon al nunților, sezon care ținea până la intrarea în postul Craciunului.In această zi se organizau târgurile
SFANTA MARIA de MIRON IOAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366314_a_367643]
-
ani înainte.” No comment! Dar ceva trebuie făcut. Duminică, deși solidare cu unioniștii, demonstrau și alte grupuri de proptestatari, însă împotriva exploatării Gold Corporation de la Roșia Montană și a gazelor de șist. Ceva mă determină să cred că atât de ironizatele (de către unii!) manifestații au contribuit, fie și parțial, la faptul că, de pildă, „Ministerul Culturii (este) executat silit în dosarul Roșia Montană. Institutul Național al Patrimoniului a publicat acordul semnat cu RMGC”. Aflăm din articolul Iuliei Marin, apărut în „Adevărul
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
acestor oameni care au fost la Cotroceni. Nu am ieșit ca alți oameni să fie tratați cu aceeași lipsă de decență cu care am fost tratați noi de către Guvernul Grindeanu. Nu am ieșit ca acești oameni să se simtă umiliți, ironizați, irelevanți. Și în tot acest timp, despre noi, cei din Piața Victoriei, s-a spus că am fost manipulați. Că suntem niște „animale idioate” și niște „putori”. Că am fost plătiți de multinaționale și de grupări oculte pentru a ne
O „manipulată” din Piața Victoriei s-a infiltrat printre „știrbii” de la Cotroceni. „Am fugit de acasă. Fiul meu a încercat să mă încuie în apartament să nu ies la protest” () [Corola-blog/BlogPost/339133_a_340462]
-
prin urmare republica nu-și mai are rostul. După proclamarea regatului, inițiatorii complotului antidinastic de la 8 august 1870 se simt stânjeniți de amintirea acestui eveniment și caută să uite episodul republican. Ba, mai mult, acest episod începe să fie ridiculizat, ironizat, devenind batjocorirea de la Ploiești, improvizata prefectură a d-lui Candiano. Cea mai mare ironie a soartei este ca Al. Candiano-Popescu, după ce a fost un contestatar al dinastiei, să aibă ulterior o carieră politică în slujba monarhiei. Acesta, pe măsura trecerii
O MONOGRAFIE DE EXCEPȚIE DESPRE REPUBLICA DE LA PLOIEȘTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/342592_a_343921]
-
ușurință minuni. Bărbați care au avut neșansa de a-și uni destinul cu femei desfrânate, care nu au știut să-i aprecieze sau care, din prea mult respect vis-à-vis de partenera de viață, au ajuns să fie călcați în picioare, ironizați, batjocoriți și marginalizați de ea și de cei din jur. Ei bine, în astfel de cazuri, se întâmplă cel mai adesea ca, dintr-o refulare lăuntrică, bărbatul respins să dorească o răzbunare tâmpă asupra noii persoane cunoscute, să se comporte
BĂRBAŢII ŞI FEMEILE DIN SOCIETATEA DE AZI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348416_a_349745]
-
mijloace pe care le are la îndemână, Profesorul de religie trebuie să reușească în demersul lui să înlăture temerile care îi frământă pe adolescenți: teama de a nu fi luat în seamă, teama de a fi neînțeles, marginalizat, minimalizat și ironizat, teama de a fi sancționat pentru neîmplinirea așteptărilor celor maturi, teama de a nu se cunoaște destul de bine sau teama de banal sau de obișnuit. Pentru a contura însă la alții o cultură spirituală solidă, Profesorul de religie trebuie să
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345345_a_346674]
-
înlătura temerile care apar la adolescenți: - teama de a nu fi luat în seamă - prin angajarea elevului în îndeplinirea unor sarcini cu valoare socială, responsabilizându-l în acest fel; sprijinirea inițiativelor acestuia; - teama de a fi neînțeles, marginalizat, minimalizat și ironizat - prin înțelegerea lui, asigurarea unor condiții prielnice de dialog, asigurarea confidențialității; - teama de a fi sancționat pentru neîmplinirea așteptărilor celor maturi - prin tact, răbdare, îngăduință, intervenții delicate, de finețe, așa încât tânărul să nu se simtă lezat; - teama de a nu
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345345_a_346674]
-
mijloace pe care le are la îndemână, Profesorul de religie trebuie să reușească în demersul lui să înlăture temerile care îi frământă pe adolescenți: teama de a nu fi luat în seamă, teama de a fi neînțeles, marginalizat, minimalizat și ironizat, teama de a fi sancționat pentru neîmplinirea așteptărilor celor maturi, teama de a nu se cunoaște destul de bine sau teama de banal sau de obișnuit. Pentru a contura însă la alții o cultură spirituală solidă, Profesorul de religie trebuie să
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
înlătura temerile care apar la adolescenți: - teama de a nu fi luat în seamă - prin angajarea elevului în îndeplinirea unor sarcini cu valoare socială, responsabilizându-l în acest fel; sprijinirea inițiativelor acestuia; - teama de a fi neînțeles, marginalizat, minimalizat și ironizat - prin înțelegerea lui, asigurarea unor condiții prielnice de dialog, asigurarea confidențialității; - teama de a fi sancționat pentru neîmplinirea așteptărilor celor maturi - prin tact, răbdare, îngăduință, intervenții delicate, de finețe, așa încât tânărul să nu se simtă lezat; - teama de a nu
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
de Bismarck", despre care "Romînul" credea că n-o să afle români îndestul de denaturați ca să-l secundeze în planurile sale. Ce s-au ales azi din acele acuzații nedemne, de rea-credință, adevărată spumă a turbării patrioților nepuși în slujbă? Nimic! Ironizatul ministru-baron al cabinetului conservator, d. V. Boerescu, continuă - pentru a vorbi limba "Romînului" - a arunca corpul sângerând al României, de astă dată la picioarele d-lui de Haymerle, iar M. Sa Domnul e, în timpul discursului lui Gambetta ținut la Cherbourg
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
estompate discret, nu sar în ochi. Față de Camil Petrescu însă, „tânăr scriitor vioi, inteligent, cu siguranță mai mult dramaturg decât poet”, nici o reticență; dimpotrivă, penița muiată în acid tare îngroașă, divulgă și zdrobește orgoliul omului, văzut ca o infirmitate, dezarticulat, ironizat, persiflat prin reducere la absurd. Deasupra altor schițe de portret e prinsă câte o tăbliță explicativă, traducând simpatia sau prețuirea. Astfel, Dan Petrașincu, Ieronim Șerbu și Horia Liman sunt „discobolii”, iar Mihail Celarianu „seraful pogorât printre oameni”. Delimitându-se, memorialistul
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
lojilor și confreriilor secrete care aderaseră la masonerie din întreaga lume. Eu cred că abia acum s-a încheiat agonia filosofiei pansofice din Consultatio catholica. Realizarea visului comenian fusese până în 1717 doar amânată din cauza vremurilor tulburi. Proiectul pansofic fusese fie ironizat, fie doar trecut sub tăcere. Cred că, după dezastrul din 1656 de la Leszno, cei mai mulți rozicrucieni și frați boemieni aderaseră la Francmasonerie, fie în loji olandeze, fie în loji engleze. La acea dată, Francmasoneria speculativă nu era suficient de puternică și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anonimii cartierului, căsătorindu-se mediocru și repetând destinul familiei și al semenilor săi. Psihologia celor „calici, hămesiți, învinși de viață, care populau ulița, străzile vecine, aproape întreg cartierul” este surprinsă cu înțelegere pentru comportamentul uman. Personajele, pitorești, bizare, par uneori ironizate, dar ironia e blândă, nuanțată de compasiune. Aceeași lume a ghetoului este restituită și în alt roman, de asemenea izbutit, al lui P., Foc în Hanul cu tei (I-II, 1934). Aici apare ca personaj Micu Braun, tipul parvenitului, îmbogățit
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
ales de accidente și crime. Acestea sunt și mai mult întărite de multiplele suspiciuni și mai rarele confirmări sau condamnări ale corupției și corupților sau ale „colaboraționismului” cu forțele represive ale regimului comunist. „Spațiul mioritic” este una dintre expresiile intens ironizate și folosite în contexte derogatorii sau pentru a contrasta cu realitățile mizere din comunitățile sărace sau uitate de istorie. România informală aproape că a devenit sinonimă cu neîmplinirea și rămânerea în urmă, cu abandonarea cronică a bunurilor colective și cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ideilor mari” nu este decît o altă tiranie (elitistă) a Autorităților. De aici și pînă la legitimarea acestui limbaj simplificat (perfect funcțional altminteri) ca fiind adevăratul limbaj și forma normativă de gîndire nu mai este decît un pas. Elitismului habotnic, ironizat ca grammar nazi, îi corespunde astfel o tiranie a democrației Y2. Ceea ce au în comun toate aceste cripto limbaje este faptul că sînt - sau se consideră - autosuficiente ; ele ascund în aceeași măsură în care dezvăluie, asigurînd comunicarea pentru inițiați și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
caii și burdihanele, de umplut sacii și poștalioanele către Mogoșoaia și Brașov, care a luat, nevrednic dar hrăpăreț, locul Târgoviștei sau Curții de Argeș), devenind un circ feeric, invidiat, dușmănit și adorat cu dulce inconștiență. Amețitor creuzet de alogenie pitorească, ironizat, sabotat și venerat, spulberat de toate vânturile și tropăit de toate copitele, plin de biserici, cârciumi și grădini, oraș a cărui lege a rămas fărădelegea și-a cărui noblețe paradoxală e azi de căutat mai ales în nimicnicia mahalalei. Mai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]