138 matches
-
instaurează între teoriile despre inspirație emergente în romantism și cele arhaice, potrivit cărora adevărul absolut este întrupat de persoana cea mai ignoranța în privința propriilor acte. Nouă conștiința de sine a receptorului inspirat este detectabila încă de la Blake, deși ea va irupe în teoriile lui Coleridge. Că și în cazul imaginației, odată ce am rezumat principalele codificări teoretice ale conceptului, voi încerca să-i ofer propria interpretare. În opinia mea, funcția inspirației nu poate fi înțeleasă corect decât dacă se are în vedere
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Blake, în varii etape și grade, secte dintre cele mai pestrițe depășește frontierele studiului de față, consacrat poeticii operei elaborate de romanticul englez. Totuși, m-am oprit asupra câtorva dintre ele tocmai pentru a evidenția că entuziasmul mistic blakean nu irupe dintr-un soi de conștiință excentrică, ci este rezultatul unor tendințe religioase vizibile în epoca. 3.2. Un concept binar Interpretez viziunea că pe o idee esențialmente binara. Pe de o parte, mă refer la viziune dintr-o perspectivă empirica
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
să creeze o mare dramă intitulată eventual Ciuma. Acțiunea s-ar petrece În timpul lui Vodă Caragea”, dar prezumtivul autor explica Într-un interviu din 1982 că „(...) de-abia În actul al II-lea ar fi Început teroarea, și ar fi irupt din străfundul credințelor și fanteziei populare scenariile și personajele fabuloase care (În interpretarea mea, nu În realitatea istorică) vor releva Domniței Ralu prăpastia care desparte «moartea filosoficească» de moartea acelora care n-au știut să se apere torcând ritual cămașa
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
animatorii ultimei serii a revistei „Luceafărul” (Sibiu, 1941-1945). A semnat și cu pseudonimele I. Andreiu, I. Daru, Espectador, Grigorie Tobie. Deși își strânge relativ târziu, și parțial, producția poetică în volumul Cartea anilor tineri (1939), vibrația lirică este autentică și irupe din majoritatea textelor scrise de P. Propensiunea către metaforă, firească indiferent în ce domeniu se manifestă, dar consubstanțială cu personalitatea, creația și izvoarele poeziei lui Lucian Blaga, a putut fi interpretată ca descinzând din aceasta. Versurile dezvăluie familiaritatea autorului cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
partide (în special în Franța, Spania și în Belgia) aveau să anuleze această timidă autonomizare. Rămîne faptul că din moștenirea Revoluției franceze în recunoașterea identității catalane sau flamande, ca și din noua abordare a problemei evreiești, afirmarea națională avea să irupă în discurs, dar și în practica și psihologia comunistă. Limitele și lipsurile congresului apar în mod clar a posteriori. Dar pentru partidele care percepuseră și știuseră să-i utilizeze sugestiile constituia un instrument excepțional de acțiune. În ciuda ambiguităților sale, antifascismul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
impună și o face magistral de la prima apariție. De sus, de pe cal, el își dictează, fără drept de replică, deciziile și cere tuturor respectarea lor strictă. Cititorului însuși i se transmite această senzație de subordonare. Tonul și vocea lui Lică irup din spațiul textului scris. Urechile rețin sobrietatea și răceala vorbelor rostite. Nu e nevoie să-i vedem expresia chipului pentru a fi convinși (deși Slavici ne oferă destule detalii pentru a ne-o imagina). Sămădăul știe să-și afirme prezența
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și a unui lanț vulcanic. Mai trebuie amintit că, demult, Carpații și Balcanii formau un lanț muntos unic din trupul cărora izvorau două fluvii. Unul țâșnea de pe latura estică, vărsându-se în Marea Sarmatică (aflată în plină retragere)5. Celălalt irupea de pe versantul vestic și curgea în Marea Panonică 6, spre care se mai îndrepta un fluviu cu sursa în Munții Pădurea Neagră. Ridicarea munților a avut ca efect restrângerea mărilor, iar apele celor trei fluvii au reușit să se împletească
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Prefabricate și Confecții Metalice a Cooperativei Glina. Pândeam din marginea ferestrei. Cât aș fi putut vedea ferindu-mă să nu fiu văzut, și deja vedeam ca ziua În Întuneric cele două siluete apropiindu-se. — Stai că trag! Țipătul lui Andrei irupse Într-un hohot de râs. Parcă ar fi dirijat cu țeava saltul dezarticulat al celui din fața sa. — Ha! răcni plutonierul Cosmescu. Îl vedeam pipăindu-se Între picioare, probabil după pistol, dacă nu cumva făcuse pe el. Tu erai?... — Io, dom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de mâncare și ea păru să-l corecteze și să-i cizeleze exprimarea nechezând voios și jucându-și degetele În fața buzelor. Cântă la fluierul acela nevăzut melodia nechezatului ei, și-n fața sexului bombat, cu miezul ca de fruct copt irupând prin perii nisipii și stând să ni se ofere. Era același semn, da, și păsăricii ei Îi era foame, și ea trebuia să mănânce și apoi depărtă pulpele ca să-și arate arătătorul printre buzele vaginului și să arate spre Laur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mare spunându-mi ce bine-i că suntem iarăși Împreună. Jelania sacadată a valurilor se destrăma Într-un fundal tot mai Îndepărtat, acoperit cu ritmul ce zguduia boxa de pe tejgheaua barului cu gemetele precipitate de deznădejde ale lui Michael Jackson, irupând ca un contrapunct visceral al năzuințelor noastre. Presimte el că o să meargă sezonul până-n septembrie Încolo, și la fel presimțeam și eu În timp ce pândeam contrapunctul zgomotului de sticlă spartă din mijlocul melodiei. Se duse să mai ia două halbe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
li se Întâmplă se schimbă complet. ciclul „spectacolului și al criptografiei” (/255). În curte la Dionis, Uniforme de general, Les trois Graces, Tinerețe fără de tinerețe, etc., care ne confruntă cu personaje și probleme noi. De data asta, fantasticul nu mai irupe În cotidian, este „pus În legătură cu știința modernă și criptografia de unde rolul decisiv al polițistului, al criptografului, care creează mitul, stabilind existența unei enigme” (/255). Statutul și importanța hermeneuticii În opera științifică a lui Eliade, au fost puse În lumină de
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
poate trăi dacă nu are unul. „A se elibera” Înseamnă a fi găsit un sens. Trebuie ca fiecare să-și caute Graalul său. Căutarea Graalului este o activitate hermeneutică. După I.P. Culianu, În primele două cicluri fantastice În care miracolul irupe În lume, „sensul este transcendent față de hermeneutica Însăși”, iar În cel de-al treilea ciclu „sensul este stabilit de hermeneutică” (/256). Prin intermediul hermeneuticii se „născocește misterul”, „enigma”, se creează „mitul”. Întreg mesajul lui Eliade ar putea fi rezumat astfel: pentru
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
oameni, aproximativ 2/3 din populația lumii trăiește în condiții de foame acută, definită în termeni de boală nutrițională identificabilă. Această foame este, în același timp, cauza și efectul sărăciei și mizeriei în care ei trăiesc”. Problemele zonelor sărace au irupt în arena internațională în 1949. ONU estima venitul pe cap de locuitor la 1453 de dolari în SUA și 25 de dolari în Indonezia. Aceasta a generat ideea că trebuia făcut ceva înainte ca nivelele de instabilitate mondială să devină
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
care îl vom cumpăra totuși pentru că nu ne putem abține... Dacă acest act este ocazional, liniștiți-vă, nu este vorba de ceva patologic. În schimb, este mai grav atunci când acțiunea de a cumpăra nu mai este impulsivă, ci „compulsivă”, adică irupe în minte, foarte frecvent, în mod irațional și cu urmări dramatice, ca datorii mari, faliment personal, minciuni și divorț, deturnare de fonduri, depresie sau chiar încercarea de a se sinucide... În primul rând, dacă vă duceți într-un bar și
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
capul scării lui Iacob unde, fără teamă,/ Am ajuns odată cu pasărea ce s-a desprins/ De pe zidul clătinat dinadins,/ Murul colosal, ca-ntr-un panoptic,/ Ales, lent dar sigur, într-un tumult optic,/ Reflectat în clonț, în ghiare, în remige,/ Irupând către boltă spre a se înfige/ Năpristan, odată cu mine, pe ușița de spijă,/ Arătându-se-n chiar spațiul lipsit de grijă". Lumea însă nu e părăsită. Poetul este "somat" de tainice puteri să o redea vieții, miracolului ei nesfârșit, dezvăluindu
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lui Orwell. La capătul unor episoade relative ale evoluției postdecembriste a presei românești, observăm un sincronism european tributar sub raportul standardelor profesionale și cu multe lacune în ceea ce privește compatibilizarea legislativă cu mecanismele occidentale. Tabloidizarea de azi a presei noastre nu a irupt întîmplător, ci printr-un proces de acumulare primitivă a senzaționalului, a divertismentului rudimentar, cel care îl poate transforma pe receptorul aflat în fața îndeosebi a televizorului, dar și a paginii scrise sau online într-un descendent al lui homo s(z
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
originea socială prea modestă [...]. Vir pilosus, vel fortis, vel libidinosus (bărbatul păros este cel mai voinicos și mai curvăsăros); l-am văzut odată pe Bucuța gol pe plajă cu toate podoabele lui și cu un stufăriș de păr săl batec irupând de-a lungul șirii spinării; și ne-am speriat altă dată, Cora Irineu și F. Aderca și cu mine, la clocotul râsului lui enorm și cu spume, de glumele și à propos-urile lui mult prea deocheate și mai fără perdea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dispărut din publicistică” pentru câtăva vreme, când a reapărut, de astă dată ca dramaturg francez, aceasta s-a întâmplat, schimbând ce e de schimbat, într un spirit asemănător cu al lui Nu și, fatalmente, cu reacții asemănătoare. Eugène Ionesco a irupt în dramaturgia franceză în același chip șocant și scandalos în care Eugen Ionescu se manifestase la 25 de ani în critica românească - sub semnul lui nu, al lui anti. Un comic burlesc împins la extrem, mai exact o comicărie trasă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de coșmarul războiului, de spaimele și durerile pe care i le pricinuiește inițierea prematură într-o viață aspră. L. nu transferă această experiență copleșitoare într-o evocare sentimental-patetică, ci într-o confesiune tensionată, într-un discurs liric dinamic, în care irup antiteza și imagismul metaforic. Copilăria nu este paradisul pierdut, ci vârsta „viselor haotice”, a „nopților zbuciumate ori calme”, a „feților-frumoși cu stele [...] în creștet” și a „dracilor blajini”, a „tristeților sensibile” și a „uriașelor bucurii”, o lume „compusă din lumini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
putere”, fie nu ne-am atașat cu convingere așa-zișilor „anti-comuniști”, adică acelora care după Revoluție și-au descoperit o fervoare luptătoare, politică, cu greu previzibilă „Înainte”. Politica, virusul ei - combinat, se’nțelege, și cu un oportunism sui generis! - a irupt și În lumea noastră literară. Dacă „Înainte”, sub tiranie, eram „Împreună”, strînși unii’ntr-alții precum blândele oi când peste staulul lor zboară duhoarea fiarei, acum, „după”, În libertate, cineva, un deget aspru, implacabil și răutăcios, a tăiat o falie, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
din tinerețe al zeului cîmpiei, Pan, ce, retras În grotă, ca un alt Zamolxe, primește vizitele micilor animale și reptile, Încheind cu trupul și respirația sa ciclul naturii, rămas intact, de acolo, din vechime!Ă Da, mai ales cei minori irup În existența noastră, cum ar fi Eros sau Prezentul pentru care Grecii nu aveau o reprezentare, un chip, dar care, sunt convins, le subîntindeau și lor, zeilor, existența, viul și creația continuă; sau jocurile continue, nu rareori crude, cum sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În câmpul unor talente ce se află la Începutul carierei - precum e cazul lui G.L. și al Încă câtorva amici sau foști amici ai subsemnatului! -, ci, mai știi, tentațiile pe care le aduce cu sine: lucrativitatea, adică Banul, care a irupt brutal printre valorile noastre, influența politică exprimată direct, prin jurnalistică și mass-media, sau acel vis, poate, al oricărui tânăr talentat și ambițios de a fi nu numai autor, dar și „actor” al vieții publice, de a fi recunoscut pe stradă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tărâmului încărcat de sacralitate este expus hazardului, degradării, trecerii. Ceea ce se întâmplă în profan „nu angajează decât persoana superficială” și invazia perisabilului în inima pulsatilă a creației i-ar anula forța fecundă. Ca și spațiul, timpul nu este uniform, ci irupe cu intervale privilegiate, întrerupând trecerea. „Prin natura sa, Timpul sacru este reversibil, în sensul că este de fapt un Timp mitic primordial readus în prezent, Timpul sacru este deci mereu recuperabil și repetabil la nesfârșit”. Opoziția esențială se instituie între
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu aproapele, ca atunci când este vorba de mântuirea unui neam. Eshatonul este ceea ce separă și profeții evrei de vizionarii creștini: "Profeții au prezis viitorul ce trebuie să se desprindă din prezent, în timp ce vizionarii apocaliptici au prezis viitorul ce trebuie să irupă în prezent"4. Dacă la această reflecție adăugăm și faptul că, din punct de vedere istoric, Apocalipsa reprezintă o reafirmare vizionară a puterii cosmice a lui Dumnezeu, opusă genului profetic în care puterea lui Dumnezeu este percepută ca desfășurându-se
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
își părăsise albia ca să ia un alt curs. Involuntar, intră în pielea unui elev bănuit că nu știe lecția: Da, da. Și mi-ai spus că operația n-a schimbat mare lucru." "Așa e..." Cu obrajii în flăcări, madam Segal irupse în salon: " Ce voia băgăcioasa aia? De ce a venit?" Să spună că a murit micul Adi... Madam Segal mai degrabă se prăbuși decât se așeză în fotoliu: "Ah, nu!" Ba da, a murit chiar înainte de concert. Au așteptat să moară
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]