336 matches
-
care imitam entuziast toate semnăturile colegilor, singura autentică fiind a mea. Carnetul a rămas astfel curat și neted ca în ziua dintîi și a fost evidențiat pe universitate pentru ținuta lui exemplară. De mirare, totuși, că n-a iscat suspiciuni: iscăliturile, fără excepție, foloseau o cerneală unică, Pelikan neagră 4001, cu care scriu și în clipa de față. Dar șefii de la sindicat n-aveau atîta discernămînt încît să surprindă evidența făcăturii, ca să nu spun ironia ei ascunsă. Tot pe atunci, în
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
bancă, doar eu, mapa și plicul... Cu un aer contrariat, citii: Când te naști, nu vii singur pe lume; când mori, nu pleci definitiv; când stai, odihnei te alină, neîntrerupt gândind, neîncetat având și pe-un al doilea sine. Urma iscălitura: Alter-ego-ul tău, Scriitorul. Referință Bibliografică: CELĂLALT / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1717, Anul V, 13 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CELĂLALT de ANGELA DINA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384454_a_385783]
-
bună condiție grafică. Trebuie spus că primul editor care a publicat o lucrare a autorului a fost poetul Stelian Vicol în anul 2005 în revista Porto Franco, iar ziarul Viața Liberă publică un studiu despre o lucrare a autorului sub iscălitura poetului și publicistului Ion Manea în 2006. Profesorul univ. Constantin Frosin, desemnat „Cercetătorul Anului 2015” de către Oxford Summit of Leaders „Science and Education”, a publicat cronici despre autor în revista de cultură „Le Courrier International de la Francophilie”, astfel că autorul
REGAL ISTORICO-LITERAR: ’’SĂNDEL DUMITRU: Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc’’, Volumul I [Corola-blog/BlogPost/93282_a_94574]
-
de răzeșii din Fruntești; sălașe, după cum menționează documentele medievale, se referă la adăposturi ale robilor țigani. Un document din 11 februarie 1812 „o împărțeală Î în chip de izvod între frații Ilie Roset, Dracachi Roset căminarul, Vasile Roset spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset vorniceasa, de moșii, țigani, case părinteștiî” ne determină s credem că și pe moșia Filipeni erau robi țigani. Până la eliberarea din robie (în 1844 Grigore Alexandru Ghica Vv., în baza legii votată de Obșteasca Adunare, a dezrobit robii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceste mărunțișuri poate s cuprindă până la patru sute lei, și pentru mai bună încredințare și sfințirea lucrării acestei hârtii de alcătuire și învoiri cu bună primire între noi frații de a păzi întocmai lucrarea ei, urmează a noastre de bună voie iscălituri.” ss) Iordache Roset comis, vânzător ss) Ralu Roset vânzătoare (Original în documentele Rosetti - Filipeni a lui V. Rosetti) Dintre Rosetești cel care s-a legat mai mult de moșia Filipeni a fost Grigore Roset, frate cu Iordache, fiu al lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
regularizăm următoarele: 1. Din această avere să se plătească datoria de 3000 galbeni la casa răposatului postelnică Alecu Krupenski; 2. Să se mai plătească alte datorii mărunte de ale unele pentru care tot acum înfățișez izvod lămurit sub a mea iscălitură; 3. Să se răspundă zestrea fiicei noastre Catinca cu domnul Iamandi, în sumă de 3000 galbeni, după actul de înzestrare; 4. Fiilor noștri Dimitrie și Ștefan să li se deosebească și să li se dea cele 500 fălci pământ din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
8% din total), documente vorbind numai de robii țigani. 18 Theodor Codrescu, Uricarul, Vol. IX, Iași, 1889, p.273 „..O împărțeală pe dou coale cusute în chip de izvod între frații Ilie Ruset, Dracachi Roset, căminarul, Vasile Roset, spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset, vorniceasa, de moșii, țigani, case părintești din anul 1812, 11 februarie. 19 Alexandru I. Gonța, op. cit., p.133-146. 20 Radu Rosetti, op.cit., p.395. 21 I.C. Filitti, Opere alese, Editura „Eminescu”, București, 1985, p.202; vezi și : Al.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe scenă, că eu asta aștept, înainte de a-mi spune povestea aia a Tinei, mergeți și vă machiați, doamnă, vă rog eu, îmi face mie mai bine. Că așa am văzut eu că trebuie. E ca o pecete și o iscălitură pusă pe lume și pe moșie... — Mă machiez, Frumoasă Neli, cum să nu mă machiez eu pentru poveștile astea?, dacă ți-am promis cuvântul de poveste, ți-am promis, am uitat de machiaj, o rochie super mi-am pus, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
am umblat în cruciș și-n curmeziș, câte mi-a arătat, Doamne, am uitat cu totul de mine, aș fi vrut să nu se mai termine poveștile astea!!! Probabil, n-o să mai plec de aici, aș putea da, pentru asta, iscălitură și pecete, nu, nu, n-o să mai pot pleca, lângă ea, în livada asta, e locul meu... Și grădinăreasa se uită lung la femeia de dincolo, ce actriță celebră, doamna mea!!!, cum o îmbracă lumina nopții în roșu!!! (2005-2007) CUPRINS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
spus, partea a doua, cu șase (+ 1) secțiuni, numerotate cu cifre române, VIII - XII (XIII): VIII) Spiritul Dada și teatrul contemporan / L'esprit Dada et le théatre contemporain / Dada-Geared and Contemporary Theater (cu cinci capitole „dinspre patru puncte cardinale“, sub iscălituri de: Tristan Tzara, Vasile Robciuc, George Astalos și Petruța Spânu); IX) Avangardă - reflexii / reflecții [„ecouri“] în istoria artelor contemporane / L'avant-garde - son écho dans l'hiostoire des arts contemporains / The Avant-Garde - Ecoes în the History of the Contemporary Arts (cu
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
Și aceste pricini ale acelor corciți se vor cerceta numai de pe tată, și de pe mamă, iar după moși și moașe, hotărâm domnia mea să nu se socotească, nici să se caute. Și întărim anaforaoa aceasta, și cu a nostră domnească, iscălitură și pecete. Ion Grigore Ghica Vv. 1776 Ghenarie 25." Sursa: Peretz, Ion , Curs de istoria dreptului român. Vol. 4, pag 48 : Hrisoavele domnești.1931, București Reflectați...Unii țigani care-și neagă originea și nu știu limba romani, spun "eu nu
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]
-
a răposatului domnu Grigorie Alecsandru Ghica VVD. Aceste ponturi din poronca măriei sale, cu adunare de soboru a Arhiereilor țării, și a Veliților boieri, prin anafora s`au arătatu cătră mariea sa, și s`au adeveritu atâtu prin întărirea anaforalii cu iscălitura și pecetea Gospodu, cătu și prin osăbitu hrisovulu mărie sale s`au întăritu. Raportul cuprinde 8 puncte din care spicuim: -la punctul C vedem că episcopii și boierii țării au stabilit prețul unui țigan mai mic de 16 ani să
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
rămăne la înalta înțelepciune a măriei tale. 1875 Septemvrie 12 Ai înălțimii tale cătră Dumnedeu smeriți rugători: Gavril Mitropolitu Moldovei, Leon EpiscopU Romanului, Iacob Episcopu Hușului. Egumenii: a Trei Erarhilor, u Dobrovățului, a Bărboiului și a Sf. Ioan. Urmeaxă și iscăliturile a 20 boeri mari. Concludem că TOATE țigăncile erau căsătorite cu stăpânii lor, de aceea trebuia returnate acestora în caz de fugă. Stăpânii nu puteau rămâne fără fabricile de sclavi, adică femeile rome și țigănci. De altfel, așa se explică
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
curții și cancelariei sale voievodale, datorită legăturii directe pe care orașul o avea cu capitalele Țării Românești - Curtea de Argeș, Câmpulung-Muscel, Târgoviște și București, dar și pentru potențialul economic al acestei vechi vetre urbane. Hrisovul din 8 ianuarie 1392 purtând pecetea și iscălitura domnitorului Țării Românești, prin care acesta dăruiește și întărește danii Mănăstirii Cozia, transmite, peste vremuri, prima menționare documentară a județului Vâlcea: „Eu, cel în cel Hristos Dumnezeu, binecinstitorul și de Hristos iubitorul, marele voievod și domn a toată Ungrovlahia, după
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Onisifor Ghibu s-a scris cu majuscule: „ BASARABIA S-A UNIT CU ȚARA-MAMĂ!” <> (O. Ghibu, op. cit. p. 65) Moțiunea Basarabia-Actul Unirii a fost semnată de Ion Inculeț-președintele Sfatului Țării, Pan Halippa-vicepreședinte și Ion Buzdugan-Secretar, având inscripționată portretele regelui Ferdinand cu iscălitura sa (sub cuvântul <>), a Domnitorului Ștefan cel Mare cu sigiliul și anii de domnie (în stânga), precum și a lui Dimitrie Cantemir, cu anii de domnie (în dreapta), iar dedesuptul moțiunii o inscripție a Cetății Albe din 1476, la care se adaugă și
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
lui Gariballdi, „bărbosul din munți”, cum îl va surprinde Giusepe Tomaso di Lampedusa în Ghepardul său. Franctirorul, cel ce odinioară escaladase, alături de marele și onestul înaintaș, crestele abrupte ale Aspramontelui, nici măcar nu-și va exersa pe o foaie de hârtie iscălitura, cu care va putea de acum încolo să semneze, în numele justiției imanente, grele sentințe de condamnare. Tânărul Caragiale, arestat la domiciliu, ni-l descrie ca pe un incurabil alcoolic. Stan Popescu se folosește, am putea spune, de tot ce se
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > UN UNIVERS POETIC ÎNTR-O ISCĂLITURĂ - „SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREȘTINE DE PETRU LASCĂU Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului septembrie 2009 Motto: “Eu, subsemnatul / Declar că: / VĂ IUBESC!” De mai bine de două mii de ani, crucea de pe
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
Să urmăm îndemnul lui Ioan Alexandru - „Ascultați-l pe Petru Lascău, poet-păstor ridicat pe crucea limbii române la acest sfârșit de mileniu” - și să descifrăm „Semnătura iubirii”. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona septembrie 2009 Referință Bibliografică: Un univers poetic într-o iscălitură - „Semnătura iubirii”, versuri creștine de Petru Lascău / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
Ascultă povești De lună și stele, De aiurea... Iar copii Visează în noapte jucării. Bătrânii Visează de viață și moarte, Ca o retrospectivă Simplificată, Naivă... Dimineața Zâmbesc deschis: Eh, a fost numai un vis... Risipite Întrebări, adnotări... Dar surpriza Abilă, Iscălitura de pe ultima filă, Ca o infatuare Inutilă S-a cam grăbit... Dar timpul nu are sfârșit: Mai este vreme Pentru un alt volum Cu poeme ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Cartea de poeme / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CARTEA DE POEME de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355199_a_356528]
-
reușite parțial, dar și dizgrațios făcute de pretins buzițele madamei, în fapt buzoaie, începând cu ziua de azi, luna curentă și a.c., nu voi mai accepta să trăiesc în unire consexuală cu-mneaei. Este o cameleoană, care se izmenește chiar prin iscălitură. E când ca un băț cu punctu-n cap, când ca o verigă din lanțul celorlalte litere, sau ca un cerc cu toartă și căciulă!” Lectura acestui volum, pe de o parte îți crează bună dispoziție, dar, pe altă parte, îți
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
operele de valoare sau, cel putin, cele care i-au adus poetului celebritatea în epoca. „Hebrew Melodies” având 11 versiuni. Iar „Darkness” 9 versiuni. „The Vampire” fiind o compoziție a doctorului Polidori a circulat într-o vreme în Europa sub iscălitura falsă, a lui Byron și așa a fost cunoscută și în traducerea românească a lui G.S. din 1883, desi Ion Eliade Rădulescu, după Pichot, arătase în versiunea din 1834 că este vorba de un fals literar. Opera lui Byron a
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
adunară toți ai casei, începură să râdă. Caragiale rămase trist și își ceru scuze. De atunci toți scriitorii care se ospătau la acestă masă, în diferite ocazii au lăsat câte o amintire. Unii au lăsat câteva rânduri, alții numai o iscălitură, pictorii, printre care și Grigorescu, câte o schiță. Șt. O. Iosif a scris: „O pată nu-i un lucru tocmai mare Când te numești maestrul Caragiale; Și soarele le are pe-ale sale, Dar pentru-aceea tot rămâne soare.” Octavian Goga
MASA LUI CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358108_a_359437]
-
adeverit, să fie poreclit și afurisit de 318 părinți de la Nicheia și să lăcuiască sufletul aceluia om într-un loc cu Iuda și cu Aria și cu alți nelegiuiți în veci. Și pentru adevărata credință ne-am pus degetele și iscăliturile mai jos ca să se crează. Am scris eu popa Bratu cel bătrân din Rucăr, luna martie 28 zile, leat 7162<1654>. Martori: Eu Stanciul, Eu Vlad, Eu Vlad, Eu Stan, Eu Oprea, Eu Sosav, Eu Stanciu pârcălb, Eu Stoica. Eu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
doar un trend, este evoluția tehnologiei. Ștampila, calculatorul de buzunar și capsatorul sunt și ele indispensabile. Fac parte din rutina zilnică!” Oameni intră și pleacă în grabă din camera 5. Acum o factură, mai târziu un contract nou, își primesc iscălitura sau ștampila cuvenită și nu stau pe gânduri sau pe loc. Secretul meseriei constă în rapiditate, precizie, eficiență și nici măcar o greșeală. “Cele mai importante lucruri din meserii precum aceasta sunt: declarațiile lunare, bilanțurile anuale, raportările semestriale, analiza cheltuielilor și
Un om fericit printre cifre [Corola-blog/BlogPost/100589_a_101881]
-
UN, ARBORE CU RĂDĂCINILE ÎN CER - MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” - EDITURA “DESTINE” - BUCUREȘTI, 2015) Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Volumul intitulat ,, Solzii negri ai timpului alb” poartă iscălitura poetei Mihaela Oancea și a apărut la București, la Editura „Destine” (2015). O carte în alb și negru de la un capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor cuprinse în
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]