165 matches
-
act care îmi atrage atenția este tot o hotarnică, întocmită de această dată de Ionașco vătaful de aprozi de târg asupra locului dăruit de domn mănăstirii Clatia din Codrul Iașilor, zidită de Păun vameșul. „ Vezi ce spune Duca vodă în ispisocul de danie către această mănăstire.” Încep să buchisesc cu mare grijă, să nu greșesc ceva: „...Adică domniia mea m am milostivit și am miluit svânta mănăstire Clatiia în Codrul Iașilor...zidită de boieriul nostru Panu vameșul, cu hotarul prin pregiurul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a pus ulcelele goale alături de el și a început să caute din priviri prin teancul din față: „Acum ar cam trebui să mergem mai departe, pentru că mai avem încă mult colb de înghițit. Ia vezi mătăluță mai bine ce spune ispisocul lui Dumitrașco Cantacuzino voievod, din 25 martie 1674 (7182)?” Dacă îmi îngăduie sfinția ta, am să dau citire ispisocului: „Io Dumitrașco Cantacuzino voievod...m-am milostivit și am dat și am întărit sfânta mănăstire ce se cheamă Hlincea, ce iaste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cam trebui să mergem mai departe, pentru că mai avem încă mult colb de înghițit. Ia vezi mătăluță mai bine ce spune ispisocul lui Dumitrașco Cantacuzino voievod, din 25 martie 1674 (7182)?” Dacă îmi îngăduie sfinția ta, am să dau citire ispisocului: „Io Dumitrașco Cantacuzino voievod...m-am milostivit și am dat și am întărit sfânta mănăstire ce se cheamă Hlincea, ce iaste în Codru, lângă târgul Iașilor,...cu 15 poslușnici ce sântu împregiurul svintei mănăstiri, pentru că svânta mănăstire iaste aproape de Codru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să-i îngroape”. Iarăși mă întorc la spusa pe care am tot repetat-o: așa erau vremurile, fiule, și nu le putem schimba noi astăzi.” Dacă sfinția ta spune așa, eu nu pot tăgădui aceasta. „Hai mai bine să citim ispisocul din 22 noiembrie 1676 (7175), prin care Antonie Ruset voievod întărește fostului domn Gheorghe Duca stăpânirea unor case. Uite ce spune Antonie Ruset voievod: <...Despa, fămeia lui Enachie blănariul cel domnescu...au arătatu înaintea noastră un zapis făcut de la mâna
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
multă mulțămire voi avea când am să te văd pe tine bucuros de noutățile aflate.” Să mergem mai departe, părinte - i-am răspuns eu, punând mâna pe alte hârțoage. Nu a fost nevoie să răscolesc, pentru că am revenit la același ispisoc din 2 august 1685 (7193) al lui Constantin Cantemir voievod, unde citesc mai departe: „...Adică domniia mea m-am milostivit de am dat ș-am întărit la sfânta mănăstire la Sventi Ioan...care iaste zidită den temelii de Ștefan beizadea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
urmă, m-a întrebat părintește: Ce-i cu tine, fiule? Ce gânduri te muncesc de n ai hodină? Toată noaptea te-ai zvârcolit în pat ca șarpele pe jeratic și vorbeai, vorbeai mereu. Vorbeai chiar cu mine despre niște hrisoave, ispisoace și urice domnești. Mă întrebai mereu ba de una ba de alta. Te simțeam când bucuros, când trist și spuneai vorbe aspre către unii voievozi sau chiar fețe bisericești. De fiecare dată, însă, mă luai martor, întrebându-mă: „Ce crezi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cum s-ar spune.” - s-a auzit glasul bătrânului, venind dinspre ușă. Am ajuns, sfinția ta, și m-am apucat de treabă deja. „Asta îi spre lauda ta. Da’ ce ai în mână? Te-am văzut buchisind de zor.” Un ispisoc al lui Antioh Cantemir voievod, din 1 martie 1706 (7214). „Ce spune ispisocul lui vodă Antioh, fiule?” Odată cu aceste vorbe, din umbra ușii s-a desprins făptura bătrânului. A înaintat cu aceiași pași neauziți până la scaunul de lângă mine și s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ajuns, sfinția ta, și m-am apucat de treabă deja. „Asta îi spre lauda ta. Da’ ce ai în mână? Te-am văzut buchisind de zor.” Un ispisoc al lui Antioh Cantemir voievod, din 1 martie 1706 (7214). „Ce spune ispisocul lui vodă Antioh, fiule?” Odată cu aceste vorbe, din umbra ușii s-a desprins făptura bătrânului. A înaintat cu aceiași pași neauziți până la scaunul de lângă mine și s-a așezat cu un icnet de ușurare. Îi simțeam umărul aproape și îi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
alte religii, spre lauda voievozilor, ierarhilor bisericești, în frunte cu mitropolitul, și a divanului domnesc. „Asta o cred și eu, dar vorba multă îi sărăcie curată. Ia să vedem mai bine ce scrie aici.” Spunând acestea, mi-a întins un ispisoc din 18 septembrie 1714 (7223) al lui Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod. „Să citim ce scrie aici și om mai vedea noi ce avem de spus.” Apoi asta îi o comoară întreagă. Ascultă sfinția ta ce spune vodă: „Adică au venit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
iaste, și cum că au avut locul școalei hudiță pân-la Pod.” Jidovii au jurat și s-a hotărât să li se lase o hudiță de „opt palme, ca să aibă și jidovii hudiță de la portița școalei pân-la Pod.” „Îi adevărat că ispisocul aista îi o comoară. Am aflat atâtea lucruri care de care mai aparte. Mai de preț însă este faptul că oricine și de orice neam ar fi fost era ascultat și li se făcea dreptate.” Am mai aflat că pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
înseamnă că vodă lua în seamă nevoile fiecărui slujbaș de la Curte, oricât de neînsemnat ar fi fost acesta. „Asta-i drept, dar de astă dată vodă mai spune și alte cele...” Să vedem, sfințite, ce spune Grigorie Ghica voievod în ispisocul din 14 decembrie 1739 (7248): „Înștiințare facem tuturor cui se cade a ști că, întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri, (turcii n.n) cu moscalii, (rușii n.n) venit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să cade a fi miluit...din osăbită mila noastră, l-am miluit... cu o dugheană...lângă biserica Svânta Vineri,... și cu tot locul dughenii... Aceasta scriem. Tănase logofăt de taină, am scris.” „ Cred că ai băgat de seamă că acest ispisoc a fost scris de logofătul de taină al lui vodă.” Întâi mi se pare că răsplata pentru presupusele slujbe ale lui Dumitrașco bărbierul este destul de neînsemnată. Doar o dugheană amărâtă... Apoi se știe doar că în jurul lui vodă erau și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mai afla câte una, câte alta... Unde crezi că am putea merge? „Să tragem o fugă până la Schitul lui Tărâță, despre care știi multe, dar nu chiar pe toate. Uite o însemnare din care poți afla noutăți.” Pun mâna pe ispisoc și citesc: „Hrisov de Matei Grigorie Ghica voievod cuprinzător că biserica Schitu lui Tărâță, fiind de bârne și învechită, cu ajutorul creștinilor s-au făcut de piatră, dând și domnul ceia ce mai trebuia pentru a ei săvârșire. Hrisovul este din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și echivalența dintre ele prin mențiunea: palmă, pas sau stânjen prost, adică mic, de om de mijloc, palmă sau stânjen gospod, dar și domnesc. Spre exemplu, într-o hotarnică privind un teritoriu de pe cuprinsul comunei noastre se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687) noiembrie 30“ se arăta că moșia Tămășenii, a Corpăceștilor, mergea pe atunci, adică măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarnică privind un teritoriu de pe cuprinsul comunei noastre se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687) noiembrie 30“ se arăta că moșia Tămășenii, a Corpăceștilor, mergea pe atunci, adică măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi consideră „proști” și îi transformă în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adică la răsărit de apa Siretului. Reproducem câteva pasaje documentare ce fac referire la satul și moșia Țigăneii. a - Carte de hotărnicie a moșiilor unite Iveștii și Torceștii din 1892 în care, la capitolul documente vechi, se află menționat și „Ispisocul (copie) a lui Ștefan-vodă, din 7003 (1495) ghenarie 12”, prin urmare documentul prin care li se atribuise și li se întărise celor patru slujitori domnești satul și moșia cu numele respectiv, în aceeași carte hotarnică fiind menționate și două mărturii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vornic de Bârlad, Schiva (Paraschiva), soția lui Dabija Nădăbaico. Inițial, satul și moșia Țigăneii s-a împărțit în trei, fiecare din cele trei surori stăpânind câte o treime, aceasta fiind situația și cu ocazia unei redistribuiri din 1636, în „Suretul ispisocului de la Vasili Vodă de înpărțala ce ș-au împărțit moșiile”, fiecărei surori revenindu-i, printre altele, „a tree parte din Dimăceni, ce esti la ținutul Tecuciului [...] și a tree parte din satul Țigănenii (sic) în ținutul Tecuciului” (subl. ns.). La
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum a ajuns această parte a Umbrăreștilor stăpânire boierească. Situația se întrevede a fi fost aidoma cum o bănuim pornind de la unele documente de mai târziu, care s-au păstrat și care dau informații sigure despre Boziești. Aflăm dintr-un ispisoc de la Vasile Lupu din 31 martie 1640 că satul Boziești a aparținut hatmanului Isac Balica, pierit în anul 1612 în lupta de la Cornul lui Sas, urmare a faptului că s-a situat alături de ruda sa, Constantin Movilă, în disputa armată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tudosca, una din fiicele marelui logofăt și cărturar moldovean. Or, se știe prea bine că majoritatea stăpânirilor, deținute anterior de Isac Balica, a trecut nepoatei sale, Elena, soția lui Miron Costin. Dar, iată că o foarte interesantă informație găsim în ispisocul domnesc emis de domnul Constantin Cantemir la data de 30 noiembrie 1687, prin care îi întărește „dumnialui Miron Costin logofătul o parte de ocină a lui Corpaci din Tămășeni”. Stabilind delimitările pe stăpâniri și pe hotare anterioare, documentul face precizarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la unul la altul se vine, de regulă, cu precizări și lămuriri, din care rezultă proveniența anterioară a bunurile ce fac obiectul actului, specificându-se dacă este cumpăratură, danie, schimb etc., așa cum am văzut că s-a procedat și în ispisoacele emise de Vasile Lupu. Din vechile hrisoave domnești se înțelege că termenul ocină, poate avea următoarele accepții: a - proprietate agricolă; b - proprietate imună; c - proprietate strămoșească, „pământ moștenit din generație în generație sau stăpânit din moși strămoși”. Acest ultim sens
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în plus asupra unui fapt deja amintit, anume acela că, între Trohănești (Barcea actuală) și ceea ce a ajuns să se numească cândva Bozieștii de Sus, se documentează existența unui teritoriu numit într-o hotarnică pentru Trohănești, Locul Corpăceștilor. Într-un ispisoc de la Constantin Cantemir, din 30 noiembrie 1687, prin care întărește logofătului Miron Costin o stăpânire anterioară, este evidențiată „ocina lui Corpaci din Bozieștii de Sus care se chiamă Tămășenii acmu”, adică la data din document. Pe respectiva ocină se arată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceștia din urmă trebuie să acceptăm că se situau, din punct de vedere social, în rândul mici boierimi sau ale celei mijlocii, și ieșiseră indubitabil din categoria țăranilor răzeși, dacă avem în vedere modul lor de stăpânire devălmașă, menționat în ispisocul din care am reprodus. Nu știm dacă acești Corpăcești de la Tămășenii-Umbrăreștilor se trag sau fac parte din neamul Corpaci, frecvent menționat în documente privitoare la stăpâniri și locuri din sate tecucene. E posibil ca obârșia lor să fie prin partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Hlincea) au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsîndu-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc... de la Vasilie (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat, fără pecete, fără mătasă”... De unde până unde și povestea asta, vere? Din hrisovul lui Gheorghe Duca voievod, întocmit la 23 martie 1659 (7167), prin care întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea - printre
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Enache a vândut niște vii “în deal la Șorogari” cu 100 de lei. Am să-ți spun povestea vânzării a câtorva fălci de vie și a unor cai furați de la paharnicul Costantin. Știu despre ce-i vorba, vere. Există un ispisoc de întăritură dat de Antonie Ruset voievod, la 30 martie 1676 (7184), pentru o vie cumpărată de hatmanul Buhuș de la Martin Panica, cel care a furat caii paharnicului. Chiar dacă via nu se află aici la Șorogari, ci la Miroslava, am
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Carp (ultimii trei Carpi, în afară de Nicu P.Carp,care sunt înmormântați la Cavoul din Țibănești). Unele evenimente istorice locale își puneau amprenta în documente, precum faptul că Băseamul (vornic ) care apare stăpân în Țibănești în 1618 a fost întărit prin ispisoc pe "drepții lor robi, țigani din ipisocul de cumpărătură". Un alt aspect a fost surprinderea unor incursiuni ale tătarilor:" Stana, neavând copii, renunțase la dreptul ei de ocină în favoarea lui Ivașcu care o răscumparase de la Tătari”. Ultimul eveniment produs la
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]