165 matches
-
Din câte am citit prin zapise, am aflat că la 5 iulie 1692 (7200) voievodul Constantin Cantemir a judecat pricina dintre egumenul mănăstirii Hlincea și niște poslușnici care nu mai voiau să asculte de mănăstire: „Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Stefan Vasilie vodă și întărituri de la alți răpăusați domni ce au fostu pe urma lui...pe cincisprădzece oameni ca să aibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Si făcând jalobă Leontie egumenul cum acești oameni sunt
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de „Marco Rusul mai gios de morile gălătenilor, dzicând călugării de la Bârnova cum acele mori sunt pre locul lor, pe hotarul Ciurbeștilor. Iar călugării de la Hlincea așa au dat samă...cum sântu pre locul lor; și ne-au arătat și ispisoc de danie și de miluire.” Vodă însă nu i-a crezut nici pe hlinceni, nici pe bârnoveni ,ci a trimis „pre Rugină vornicul de gloată și pre Corlat uricariul...să caute semnele acelui loc...precum spune diresul de la Barnovschi vodă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care era risiptă, și a zidit-o din piatră. A venit însă un foc peste târgul Iașilor, care a mistuit și dugheana lui Cârste. El a refăcut pivnița și deasupra gârliciului a făcut „cerdac cu căscioară”. Egumenul a arătat un ispisoc de la Duca Vodă cum că pivnița este a mănăstirii și a susținut că pivnița nu era așa risipită „ce-ar fi aflat-o făcută gata”. Slujbașii domnești trimiși la fața locului nu au luat în samă cele făcute de Cârste
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
hi pomană, au luat aceste moșii și le-au dat la această svântă mănăstire ce mai sus scriem unde iaste hramul Sveti Ioan Zlataust...Ce Duca vodă n-au apucat a face dires călugărilor pe aceste moșii precum au și ispisoc de întărituri de la Dumitrașco (Cantacuzino) vodă.” Cu alte cuvinte, i-a dezmoștenit pe călugării de la Clatea de moșiile scrise mai sus și i-a înzestrat peste noapte pe cei de la Zlataust. Am înțeles bine?Așa s-a întâmplat, omule, și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
călugării de la Agapia, că acea moară și acel loc de prisacă le sânt danie și miluire...de la Aron voievod și de la alți domni bătrâni foști înaintea noastră, precum au arătat ei...multe drese de danie și de miluire și alt ispisoc de pâră...de la Vasilie voievod (Lupu), schimbătură cu rugătorii noștri, călugării de la Agapia, și le-a dat alt loc de moară (celor de la Agapia) și cu loc de prisacă în capătul de sus al Braniștii, pe râul Dzijia, împotriva Morenilor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
este faptul că „rugătorii noștri” de la Golia „au rupt moara și au stricat-o de tot și au luat și pietrele de acolo”, în loc să se înțeleagă creștinește cu cei de la mănăstirea Agapia... - Am dat peste un suret (rezumat) „de pe un ispisoc de la Gașpar (Grațiani) voievod”, din 1619 sept. 1 - 1620 aug. 31 (7128), prin care acesta întărește Goliei stăpânirea asupra unei vii „ce iaste la Iași”. Până aici nimic deosebit. Minunea constă în faptul că această vie a fost dăruită de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de mare certare.” Imi imaginez, mărite Spirit, cum fluturau sutanele cuvioșiilor lor pe cele coclauri, în alergarea lor pentru a alunga pe cei care încălcau moșiile mănăstirii. Iată ce spune și diacul, mărite Spirit, într-un suret (copie) după „Un ispisoc gospod din anii 7221(1712 sept. 1-1713 aug.31) fără de lună, de la măriia sa Niculai Alexandru (Mavrocordat) voievod, în care scrie că, socotind măriia sa și pentru sfânta mănăstire Copou, fiind căzută și lipsită, o au miluit cu o bucată
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nu ajungă la Divanul Domnesc și la vodă (Grigorie Ghica voievod). Gâlceava a pornit-o Paisie, egumenul Zlataustului. El spune că Prisăcile sunt danie mai veche de la Duca vodă bătrânul și că mănăstirea Aron Vodă stăpânește locul pe baza unui ispisoc de danie mai nou al lui Mihai Racoviță voievod, din domnia a doua. Anthim, egumenul mănăstirii Aron Vodă, susține că Duca vodă bătrânul a dat Zlataustului un loc cuprins „între Vale lui Pătrașco până în drumul Zăgărancii mănăstirii Clatii, ce-au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirii Aron Vodă, susține că Duca vodă bătrânul a dat Zlataustului un loc cuprins „între Vale lui Pătrașco până în drumul Zăgărancii mănăstirii Clatii, ce-au fostu făcută de Păun vameșul, fratele Ducăi vodă bătrânul închinată la Xiropotamo.” - Cum a ajuns ispisocul Prisăcilor la mănăstirea Zlataust, dragule? - Să-l ascultăm pe mitropolitul Nechifor, care spune că mănăstirea Păun, risipindu-se, călugării de la Xiropotamo au venit să-și ia moșiile în primire. Atunci ispisocul de la Duca vodă bătrânul a intrat în mâna Zlataustului
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ducăi vodă bătrânul închinată la Xiropotamo.” - Cum a ajuns ispisocul Prisăcilor la mănăstirea Zlataust, dragule? - Să-l ascultăm pe mitropolitul Nechifor, care spune că mănăstirea Păun, risipindu-se, călugării de la Xiropotamo au venit să-și ia moșiile în primire. Atunci ispisocul de la Duca vodă bătrânul a intrat în mâna Zlataustului. „Si cu acel ispisoc au luat întăritură de la Dumitrașco vodă Cantacuzino și de la Constantin Duca vodă și de la alți domni.” Incurcătura pornește de la vătaful hotarnic Ionașco. Acesta, fiind trimis să „stâlpească
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Zlataust, dragule? - Să-l ascultăm pe mitropolitul Nechifor, care spune că mănăstirea Păun, risipindu-se, călugării de la Xiropotamo au venit să-și ia moșiile în primire. Atunci ispisocul de la Duca vodă bătrânul a intrat în mâna Zlataustului. „Si cu acel ispisoc au luat întăritură de la Dumitrașco vodă Cantacuzino și de la Constantin Duca vodă și de la alți domni.” Incurcătura pornește de la vătaful hotarnic Ionașco. Acesta, fiind trimis să „stâlpească” locul dăruit Păunului de vodă Duca cel bătrân, a cuprins și Prisăcile. Vodă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dăruit Păunului de vodă Duca cel bătrân, a cuprins și Prisăcile. Vodă însă a dat întăritură de danie fără Prisăci. „Dară călugării de la Sventâi Ioan când au luat întăritură pe locul mănăstirii Clatii (Păun) n-au arătat ce cuprinde în ispisocul Ducăi vodă ce-au arătat hotarul...mărturie lui Ionașco vătaful în care cuprinde și Prisăcile...” - Ale cui erau de fapt Prisăcile, dragule? - Mărite Spirit, Prisăcile erau ale mănăstirii Aron Vodă, care a jăluit „că danie ce-au avut de la măriia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
erau de fapt Prisăcile, dragule? - Mărite Spirit, Prisăcile erau ale mănăstirii Aron Vodă, care a jăluit „că danie ce-au avut de la măriia sa le-au luat-o călugării de la Sventâi Ioan cu asupreală.” Și „Călugării de Sventâi Ioan tăgăduia ispisocul Ducăi vodă și nu vrea să-l areate...Si ei îmblând să cuprindă acel loc cu meșterșug (viclenie),au fostu împresurat și locul Prisăcilor.” De aici înainte, pretențiile Zlataustului se măresc: „Acmu iarăși, de iznoavă (din nou), epitropul lui Sventâi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ă), au luat aceste moșii și le-au dat la această sv(â)ntă măn(ă)stire ce mai sus scriem...Ce Duca vod(ă) n-au apucat a faci dires călug(ă)rilor pe aceste moșii precum au și ispisoc de întărituri de la Dumitrașco vod(ă)”. Din tot ce am spus până aici, lucrurile ar părea clare. Să mai adăugăm că la 1 august 1672 Păun vameșul, făcându-și diata, spune : „Descălicat-am și noi o m(ă)n(ă
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Constantin Leondari, logofăt de taină al Divanului, și desenat de inginerul Johann Freywald, în condiții grafice deosebite. Anaforaua boierilor Divanului Moldovei din 30 decembrie 1813, întocmită din porunca domnului Scarlat Alexandru Calimah, consemna faptul că după cercetarea vechilor urice și ispisoace prezentate se putea afirma "că acest niam de boieri au fost de când s-au așezat în locurile aieste necurmat dintre cele mai întâi și mai aleasă din ale pământului acestuia" și că "împreună se trag din cel mai întâi părinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
puține, în arborele genealogic înaintat Înaltului Oficiu al Șambelanilor din Viena 21 nu s-a putut face o legătură clară între întemeietorii acestui neam boieresc și acel Crâste Balș, menționat în spița de neam, precum și în anaforaua Divanului, după un ispisoc din 1598, ca având drept copii "pe Matieș conte, pe Lupu sulger, pe Grigorie paharnic, pe Fedora, pe Gheorghie vornic, logofăt și pe Antimie"22, din care au descins apoi toți membrii familiei Balș din secolele următoare. Într-o notă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mare logofăt, și Ecaterina 35. La rândul lui, părintele său, marele vornic Ion Balș, împreună cu Andrei, Pavel, Maria și Parascheva, s-a născut în familia boierului Bejan, fiul lui Lupul, sulger, unul din cei șase băieți și fete pomeniți în ispisocul din 1598 că i-ar fi avut Crâste Balș36. Marele stolnic Vasile Balș, pomenit în unele din documentele timpului ce au ajuns până la noi37, primise drept moștenire de la părintele său, Ion Balș, moșia Ruși, ținutul Suceava 38. Satul Rus fusese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
husite a numelui a fost reluată de B. P. Hasdeu (1838-1907) și de Gh. Ghibănescu (1864-1936). Acesta din urmă, hușean de origine (s-a născut la Gugești), este autorul celebrelor colecții de documente Surete și izvoade (24 vol, 1906-1930) și Ispisoace și zapise (6 vol., 1906-1926). Reputatul istoric s-a preocupat, cum era firesc, și de zona natală. Într-o altă lucrare, intitulată Originea Hușilor, scria: „Hușii își trag numele lor de la Husiți, care venise prin aceste locuri, și care au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Elan, dar și un loc la răsărit de Prut, pe râul Sărata, unde fusese odată târgul Sărata. Or, desființarea acestui târg trebuie să fi fost o consecință a deplasării locuitorilor spre Huși, a cărui înființare coincide cu acele timpuri. Prin ispisocul din 23 ianuarie 1502, Ștefan voievod confirma lui Leva (Leoa) și fratelui său Petru o bucată de loc pe Sărata, partea de pe Elan care se afla mai jos de hotarul târgului Huși pe Drăslăvăț, cumpărată de la Nastea, nepoata lui Mihăilă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
răzeșilor Stănilești de peste Prut. Satul a devenit proprietatea Episcopiei de Huși. Stănileștii, fiii lui Stănilă, au vândut satul Berbescii, pe Prut, după cum atestă documentul din 15 martie 1527, emis în timpul domniei lui Petru Rareș, drept moștenit din vechime („din dreptul ispisocului lor de la strămoșul domniei mele, de la Alexandru Vodă”). Talaba. Sat și pârâu care se varsă în Elan. Localitatea este situată în partea de sud-est a comunei Deleni, plasa Mijlocu. Se presupune că această localitate a fost întemeiată de proprietarul Toma
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ionașco Cehan siliștile: Stănilești, Voloseni, Măicani și Erbiceni cu bălțile de pește: Căușul, Alba, Neagra, Paplea, Cerbicana, Gârla Stâlpului și Lungul. Voievodul a confirmat celor doi dregători (Ionașco Cehan și Duca) „a lor direaptă ocină și daanie și cumpărătură din ispisoc” satul Novaci, care „a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Hușilor”. Același domn, în 1638, poruncea târgoveților din Huși să nu încalce hotarul satului Novaci, deoarece beneficiarii daniei au dat niște bani „în treaba țării lui Ștefan Tomșa Voevod
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Curite, Drislovăț, drumul lui Covrig, casa Robului, locul lui Drag, Vlășneasa, Chirițăști. În anul următor, la 5 septembrie 1630, Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) „întărește uric lui Mitrofan, episcop de Huși, moșia Broșteni cu tot hotarul după semnele arătate în ispisocul lui Alexandru vv.”. Un document din 1643 menționează vânzarea unei părți din satul Broșteni de către Ileana Cujboanca către vărul ei, Gheorghe Moțoc, și a unei părți, unde a fost târgul Broaștei, din ținutul Iașilor, către un Vasile Broască. Protejarea bisericii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din cauza cărora țiganii au fugit în alte țări și mănăstirile nu-i pot stăpâni; de asemenea întărește Episcopia Huși cu mai mulți robi țigani”. La 10 martie 1638, Vasile Lupu confirma lui Ionașcu Cehan „ai lui drepți robi țigani din ispisoc de danie și cumpărătură, ce el a avut de la Barnovschie Vodă și din ispisoc de întăritură de la Alexandru Iliiaș Vodă un sălaș de țigani, numele Macovei cu femeia lui... și fii lor Bejan și Maftei și cu alți copii ai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de asemenea întărește Episcopia Huși cu mai mulți robi țigani”. La 10 martie 1638, Vasile Lupu confirma lui Ionașcu Cehan „ai lui drepți robi țigani din ispisoc de danie și cumpărătură, ce el a avut de la Barnovschie Vodă și din ispisoc de întăritură de la Alexandru Iliiaș Vodă un sălaș de țigani, numele Macovei cu femeia lui... și fii lor Bejan și Maftei și cu alți copii ai lor, cari cei țigani au fost drepți domnești și i-au dat lui Barnovschie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la începutul secolului al XIX-lea; prin „cartea” (scrisoare, ordin scris) din 1 iulie 1839, vornicul Iordachi Cantacuzino cerea să fie scutit de biruri Ștefan, țiganul celui de-al doilea (vtori) paharnic. Ștefan Nenica, țiganul de la Huși, a dovedit cu ispisoace domnești că aparținea lui Radu Racoviță și „că este dintracel niam și cu guzăi domnești”. Domnul Moldovei hotăra ca „deacum să-i dați pace de birul domnesc, nici cu alta să nu-l supărați... că iaste dreptu a dmisale vtori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]