1,876 matches
-
zăbava”. Poetul, care a fost și traducător și memorialist (dezordonat, justițiar, condamnînd cu franchețe - În cărți care au iscat scandal - ocultarea adevărurilor) a rămas o figură incomoda, singulară, cu orgoliu supradimensionat, lansînd acuzații furibunde. Un destin Învolburat, așadar, un inovator ispitit de chemarea arheitătii, cu o imensă cultură poetica impunînd o viziune; tortură Poeziei, cazna scrisului, prezența sacrului, tragismul condiției umane, gestul sacrificial (În sensul zidirii ființei), În fine, sufletul-copil cu „carnea flagelata”, ura din jur ș.a. nu l au deturnat
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
chircindu-se străbăteam necuprinsul gata mereu să-l ating și clipa lovindu-mă de sus până jos o neînsorire a lumii izgonindu-mă tot mai departe Miracol Aceeași viața neliniștită o regăsesc în frunzele toamnei nufărul din adâncul genunii mă ispitește lacrima sevei plutește în sânge mereu imperii de frică aeriană îmi suspendă surâsul zorile rămân o promisiune greu de îndurat mâna adună un pumn de lumină improvizată o tandrețe obscură va întregi miracolul zilei de azi
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia..., vol. X., Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 266. footnote>. Iar pe cei simpli și fără cercare și experiență duhovnicească, Dumnezeu nu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia..., vol. X., Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 266. footnote>. Iar pe cei simpli și fără cercare și experiență duhovnicească, Dumnezeu nu îngăduie diavolului să-i ispitească ca și pe cei sfinți, căci El știe că aceștia nu sunt pregătiți și nu pot să înfrunte ispitele mari ale diavolului. Numai cei ce se roagă mai stăruitor și au ajuns la o anumită treaptă a urcușului duhovnicesc, sunt
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Însă dacă nu vă veți împotrivi ispitelor arătate și ascunse, nu veți putea spori în virtute. Toți sfinții, când s-au luptat să sporească, s-au împotrivit ispitelor”<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Este de trebuință să fim ispitiți căci „nimeni neispitit nu va putea să intre în Împărăția Cerurilor ... ridică ispitele și nimeni nu este care să se mântuiască”<footnote Sf. Antonie cel Mare, în Patericul, tipărit de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei, Alba Iulia, 1999, p.
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să ne neliniștească, ci lipsa lor. Ispitele nu trebuie să ne tulbure sufletul, fiindcă ele nu sunt considerate păcate. Dacă ispita ar fi un păcat, Mântuitorul nu S-ar fi lăsat ispitit. Din faptul că Însuși Domnul Hristos a fost ispitit conchidem că nici un om nu poate fi scutit de ispite. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1. Mai întâi
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
fi lăsat ispitit. Din faptul că Însuși Domnul Hristos a fost ispitit conchidem că nici un om nu poate fi scutit de ispite. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1. Mai întâi, pentru ca, războiți fiind, și războindu-ne în apărare, să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne învățăm a ne smeri. 4. Pentru ca, după ce am fost ispitiți de păcat, să-l urâm cu ură desăvârșită. 5. Iar a cincea, care-i mai presus de toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 67, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 80. footnote>. Dumnezeu vrea ca omul să fie conștient că El lucrează în inima sa, de aceea îngăduie duhului rău să-l ispitească și să-l chinuie, ca să poată aprecia și prețui mângâierea dulce a Sfântului Duh. Precum este focul pentru aur, așa sunt ispitele vieții pentru noi. Ne întăresc, ne călesc, ne dau mai multă credință, ne smeresc și ne învață să
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cu anevoie, ci cel care primește răutățile cele grele și cumplite pentru Domnul, cu bucurie și mulțumită”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, Crinii Țarinii, în colecția Comorile Pustiei, vol. 12, Edit. Anastasia, București, 1996, p. 20. footnote>. Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți, ca să nu mai greșim, să nu ne înălțăm cu gândul, ci să ne cunoaștem neputința<footnote Ibidem, p. 174. footnote>. Referindu-se la ofensiva dracilor împotriva nevoitorilor, același autor duhovnicesc, iubitor de frumusețe netrecătoare și însetat de viața veșnică și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
vorbește Sfântul Ioan Evanghelistul, dezechilibru augmentat și întreținut de obișnuințele rele care slăbesc și mai mult voința, este suficient spre a explica un mare număr de ispite și căderi în păcat. Sfântul Iacob, în epistola sa, ne spune: „Fiecare se ispitește de a sa poftă, fiind atras și amăgit, iar pofta, zămislindu-se, naște păcatul, și păcatul, săvârșindu-se, naște moartea” (I, 4). Totuși Satana are o influență asupra sufletului nostru, însă nu e ușor de identificat care ispite vin direct
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să le accepte sau să le respingă, oricât de puternică ar fi complicitatea Satanei în trezirea și alimentarea lor. De altfel, așa cum am arătat mai sus, această influență este îngrădită, limitată de Dumnezeu, care nu-i permite Satanei să ne ispitească peste puterile noastre, și care ne dă și harul ca să-l biruim. În mare parte însă, spun Părinții, relele cugetări vin de la diavol, al cărui scop este să-l ducă pe om în păcat fie cu gândul, fie cu lucrul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
al cărui scop este să-l ducă pe om în păcat fie cu gândul, fie cu lucrul. Însă, Sfinții Părinți îl fac vinovat mai ales pe om pentru păcatul săvârșit. Cu toate acestea nul absolvă pe diavol pentru faptul că ispitește și îndeamnă la rău. Referitor la acestea, Sfântul Ioan Gură de Aur, a cărui operă a fost de nenumătrate ori sursă de inspirație pentru Părinții filocalici, precizează: „Noi admitem că la foarte mult păcate Satana ne ademenește; însă la cele mai multe
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
consimțirea, fapta sensibilă. Sfântul Ioan Damaschin numără șapte trepte: atacul, însoțirea, patima, lupta, robirea, consimțirea, făptuirea. Marcu Ascetul, referindu-se și el la meșteșugul demonilor de a se insinua în sufletul nostru, spune : „și păcatul se naște așa, că diavolul ispitește pe om printr-o momeală care nu-l forțează și îi arată începutul păcatului, iar omul intră în vorbă cu el din pricina iubirii de plăcere și a slavei deșarte. Căci deși prin judecată nu voiește, dar cu lucrarea se îndulcește
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul păcatului și trebuie să ne ferim de el, cum ne învață și Mântuitorul când zice: „și nu ne duce pe noi în ispită”. Aceasta mai are înțelesul acesta: și „fă ca să nu fim ispitiți peste puterile noastre”. Iar celălalt e pedepsitorul păcatului, chinuind prin dureri și necazuri dispoziția iubitoare de păcat. Amândouă aceste ispite, și cea cu voie și cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâȚând sufletul prin plăcerile trupului, iar
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
de la dreapta, când dau năvală asupra sufletului prin mândrie și slavă deșartă<footnote Idem, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia..., vol. II, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face cârtitor<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 145
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Filocalia..., vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, p. 76. footnote>. Uneori, diavolii vor să-i facă pe oameni să creadă că ispitele nu există și că nu mai pot fi acum actuale. Pe cei care viețuiesc despărțiȚi de oameni, îi ispitesc dracii prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. După cum
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
facă pe oameni să creadă că ispitele nu există și că nu mai pot fi acum actuale. Pe cei care viețuiesc despărțiȚi de oameni, îi ispitesc dracii prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. După cum observăm, dracii ne atacă atât în mod direct, cât și folosindu-se de unii oameni
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
de la început. Acest lucru ne arată cât de strâmtă și cu câte necazuri ne este calea și cu câtă trezvie trebuie să pășim pe ea”<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., p. 52. footnote>. După mărturia Sfântului Meletie Mărturisitonul, creștinul este ispitit de diavolul din opt părți, și anume: 1. De sus ne ispitim când ne silim la nevoințe și virtuți peste puterile noastre proprii. Adică post până la epuizare, osteneală peste măsură a trupului, priveghere de toată noaptea și alte fapte bune
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
necazuri ne este calea și cu câtă trezvie trebuie să pășim pe ea”<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., p. 52. footnote>. După mărturia Sfântului Meletie Mărturisitonul, creștinul este ispitit de diavolul din opt părți, și anume: 1. De sus ne ispitim când ne silim la nevoințe și virtuți peste puterile noastre proprii. Adică post până la epuizare, osteneală peste măsură a trupului, priveghere de toată noaptea și alte fapte bune la care abia ajung cei desăvârșiți. 2. De jos ne ispitim de
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ne ispitim când ne silim la nevoințe și virtuți peste puterile noastre proprii. Adică post până la epuizare, osteneală peste măsură a trupului, priveghere de toată noaptea și alte fapte bune la care abia ajung cei desăvârșiți. 2. De jos ne ispitim de diavoli prin moleșeală și lenevire la lucrarea faptelor bune, slăbindu-ne astfel voința, rațiunea, mustrarea conștiinței, bărbăția și stăruința în lupta cea duhovnicească. 3. Din stânga ne ispitesc diavolii prin patimi trupești de tot felul, prin beție, lăcomie, zgârcenie, mânie
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
fapte bune la care abia ajung cei desăvârșiți. 2. De jos ne ispitim de diavoli prin moleșeală și lenevire la lucrarea faptelor bune, slăbindu-ne astfel voința, rațiunea, mustrarea conștiinței, bărbăția și stăruința în lupta cea duhovnicească. 3. Din stânga ne ispitesc diavolii prin patimi trupești de tot felul, prin beție, lăcomie, zgârcenie, mânie, ură, răzbunare și tot felul de răutăți trupești și sufletești. Se numesc așa pentru că vin direct de la diavolul și fiecare își dă ușor seama de cursele celui viclean
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
de tot felul, prin beție, lăcomie, zgârcenie, mânie, ură, răzbunare și tot felul de răutăți trupești și sufletești. Se numesc așa pentru că vin direct de la diavolul și fiecare își dă ușor seama de cursele celui viclean. 4. Din partea dreaptă ne ispitesc diavolii prin patimi sufletești și raționale subțiri, greu de deslușit și foarte greu de cunoscut și biruit, cum sunt: mândria, trufia, părerea de sine, slava deșartă, osândirea altora, răzvrătirea minții, neascultarea, egoismul, eresurile, sectele, încrederea prea mare în mila lui
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
prea mare în mila lui Dumnezeu, cugetarea înaltă, hula, îndoiala, necredința, visurile, vedeniile, vrăjitoria etc. Aceste patimi, având la temelie mândria din care a căzut Lucifer în adânc, sunt foarte cu anevoie de cunoscut și tămăduit. 5. Din față ne ispitesc și ne tulbură diavolii cu nălucirea celor viitoare, adică ne aruncă în griji, în bănuieli asupra altora și în osteneli trupești peste puteri pentru ziua de mâine, ca și cum Dumnezeu nu ne-ar purta de grijă în toată viața. Cei ispitiți
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ispitesc și ne tulbură diavolii cu nălucirea celor viitoare, adică ne aruncă în griji, în bănuieli asupra altora și în osteneli trupești peste puteri pentru ziua de mâine, ca și cum Dumnezeu nu ne-ar purta de grijă în toată viața. Cei ispitiți de aceste gânduri adună averi pentru bătrânețe, se ostenesc numai pentru viața aceasta, se tem că nu vor avea ce mânca și ce bea, își avortează copiii, spunând că nu vor avea cu ce-i hrăni, se ceartă pentru averi
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]