239 matches
-
ierta felul cum părăsise o cruciadă și se întorsese acasă lipsit de laurii unei victorii, iar acum, în vârstă fiind, spera să obțină o glorie fie ea și postumă. Regele Ungariei, Andrei al II-lea, s-a lăsat și el ispitit. Honorius al III-lea țintise bine amintindu-i că regatul său este apostolic (ținea de scaunul papal) și că până acum nu și-a îndreptățit cu nimic această calitate. Mai spera poate regele ca prin participarea la o cruciadă să
Cruciada a cincea () [Corola-website/Science/306656_a_307985]
-
statului (răpunsurile în limba solicitantului au trebuit, totuși, să fie stipulate prin lege) și reprezentarea în Consiliul Imperial, în Parlamentul Austriei. Însă această reprezentare a fost folosită în mod foarte diferit. Polonezii din Galiția au lucrat adesea constructiv cu Coroana - ispitiți fiind de taxe mai mici și de investiții - și au instalat uneori miniștri sau chiar prim-miniștri (Kasimir Felix Badeni, Agenor Romuald Gołuchowski, Agenor Maria Gołuchowski, Alfred Józef Potocki sau Leon Biliński). Mulți politicieni cehi au contestat din principiu jurisdicția
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
la tron. A devenit șeful Casei de Wittelsbach. A format "Wittelsbacher Ausgleichfond" în 1923, care a reprezentat un acord cu statul Bavaria prin care cele mai importante palate Wittelsbach, ca Neuschwanstein și Linderhof, au rămas bavarezilor. Nu a fost niciodată ispitit să se alăture dreptei în Germania, în ciuda încercărilor lui Hitler prin intermediul lui Ernst Röhm de a-l câștiga de partea lor, și prin promisiuni de restaurare regală. Hitler a mărturisit în particular că nu-l plăcea pe Prințul Moștenitor. La
Rupert, Prinț Moștenitor al Bavariei () [Corola-website/Science/322315_a_323644]
-
soții și bănuiala de a-și fi asasinat propriul frate. Se spune că frumusețea contesei nu a trecut neobservată de regele Franței care având o fire nestatornică-tocmai se despărțise fără un motiv plauzibil de soția sa Berta-s-a simțit ispitit să încerce aventura unei noi legături. Încă tânăr, bine clădit, cu o fizionomie plăcută, accentuată de o galanterie bine studiată, Filip I nu a întâmpinat nici o dificultate în a seduce pe tânăra contesă, pentru care, perspectiva unei coroane probabil a
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
unitatea de concepție și simbol al crestării lemnului, ca și pierderile incomensurabile ale produselor acestei arte . Din inscripția săpată în măiastra grindă de la Ghirbom, distrusă în parte, prin mărirea golului intrărilor, aflăm anul 1688, ca și numele lui „Surcea Dumitru ispititul bisericei”, căruia îi adaugă semnele lui de mare meșter. Pereții lăcașului au fost zugrăviți prima dată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Din analogia urmelor rămase din această podoabă, în limitele posibile, cu picturi si elemente pictate din zonă, se
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
umană spontană. Trei ani mai târziu, un servitor al contesei pe nume Stauff a fost învinuit de asasinat. A fost arestat, acuzat și întemnițat. Stauff a mărturisit că intrând în odaia contesei a văzut bijuteriile sale și s-a simțit ispitit. Contesa s-a întors în încăpere și l-a surprins pe servitor încercând să sustragă bijuteriile. În cearta care a urmat, Stauff a ștrangulat-o. Pentru a-și tăinui crima încercă să incendieze toată camera grupând obiecte inflamabile în preajma biroului
Combustie umană spontană () [Corola-website/Science/325245_a_326574]
-
țină de mâneca surtucului Astfel va fi cu putință: "dacă la cântul meu urechea-ți e-aplecată,/ Elena să se transforme într-o găleată". Italianul pleacă de la războiul Troiei provocat de răpirea prin seducție a celei mai frumoase pământene imaginabile, ispitit să arate cum o simplă găleată poate provoca între două cetăți învrăjbite tot atâtea dezastre. Leonachi Dianeu, "poeticul" ce-l reprezintă pe Budai-Deleanu, o roagă pe muza Batrachiomahiei: "Cântă-mi și mie, fii bunișoară". Surâsul din Țiganiada este aproape discret
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
o acțiune care se desfășoară la lumina unei după-amiezi târzii, se închide cu trecerea timpului, producând iluzia unei scene nocturne. Tabloul intitulat "Batșeba", după numele unui personaj biblic, zugrăvește acea clipă a incertitudinei și frământării pe care Batșeba o trăiește, ispitită fiind de regele David al Izraelului. Privirea serioasă și mâna - ținând scrisoarea de dragoste a lui David - sunt cea mai bună mărturie privind îndoielile trăite în realitate de Hendrickje. Frumusețea ei o putem descoperi și în femeia care se pregătește
Rembrandt () [Corola-website/Science/297787_a_299116]
-
a păstrat pentru multă vreme. Papa Inocențiu al XII-lea a beatificat-o pe Angela de Foligno în 1693. În prezent este considerată patroană a persoanelor care mor în copilărie, a persoanelor luate în derâdere pentru pietatea lor, a persoanelor ispitite și a văduvelor. Ordinul Franciscan o celebrează în ziua de 30 martie. La 30 aprilie 1707 papa Clement al XI-lea a aprobat comemorarea ei de către biserica catolică în ziua de 4 ianuarie. Pe lângă aceasta, ordinul Franciscan o celebrează în
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
consecință, vorbim acum despre ură ca stare subiectivă de care suntem capabili când vrem și nu vrem. Mda! Sentiment nu glumă! Ce să vă spun? După specialiștii în urzeli, ea, ura, și-ar avea rădăcinile tot în primordii, când Dumnezeu ispitit și de draci, dar mai ales de tot felul de drăcoaice ce l-ar fi ademenit cu mirodenii și cu dragoste, le-a luat la goană și le-a îndesat și pe ei, și pe ele, tocmai în... turma porcilor
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
Războiul Rece, vulnerabilitatea la mită a multor regimuri ale țărilor cele mai slab dezvoltate a fost sistematic exploatată, atât de Uniunea Sovietică, cât și de Statele Unite.16 Sunt implicați, așadar, atât Mefistofel cât și Faust, atât ispititorul cât și cel ispitit, atât perspectiva cererii, cât și cea a ofertei. O parte fără cealaltă nu poate exista. Note 1. O cleptocrație este definită aici ca un stat perceput de conducătorii lui doar ca o unitate de maximizare a profitului și condusă ca
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
spună, nu ne mărităm cu cine vrem, puteam eu să fiu nevasta acestui om, dar atunci cine ar mai fi luat-o pe surioara mea mai mare? Tata se simțea bine cu această dragoste a cumnatei, dar nu se lăsa ispitit să-i răspundă, cum auzea că se întîmplă în alte case. Îi ajungeau, se pare, acele clipe când mama, încă în casa părinților ei, îl întîmpina plină de viață și de afecțiune. Afecțiunea rămăsese, dar strălucirea ei de atunci se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și care nu întîrziau să-și ceară "răsplata". Cine te-ar auzi vorbind, îi spunea atunci tatăl meu, ar crede că neamurile tale de-acum și cele nouă din urmă au fost niște sfinți!" Tata nu era sarcastic și nici ispitit să facă speculații de acest fel, dar ceva nu-i plăcea din spusele mamei. "Ceea ce spui tu, continua el, e de o prostie nemaiauzită. Ai tăcut atâția ani ca să înceapă mintea ta să cadă în doaga babelor. Ia vezi! Mie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
după ce îi mâncase averea, îmi apărea drept una din acele istorii pe care le poți auzi într-o anumită lume, ca o parabolă, foarte adesea o invenție populară menită să apere codul moral de dezordinea de care se simt adesea ispitite unele vlăstare rele din naștere. Istorie veche, maniheistă, fiul cel bun... fiul cel rău... Iar "strelitul"' Pantelimonescu - un naiv, adept al unei secte ale cărei precepte religioase nu puteau fi decât o frână pentru firea lui complexată (aflasem că citise
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
costum, o flanelă groasă, bocanci și să nu te prind că îți cumperi și o ridiculă căciulită cu moț, ai frizura deasă, n-o să răcești, bizuie-te pe mine... Gata, sâmbătă la prânz plecăm..." Am spus mai înainte că sânt ispitit să-mi închid caietul. Nu! De ce? Îl voi continua până la consumarea nenorocirii pe care am întîlnit-o în timpul acestei excursii; apoi mă voi opri când, odată cu condeiul, va cădea, cum spune poetul, și mâna care a scris. ...Învățasem să schiez încă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
judeca asta, de bună seamă - Îmi văd mai departe de traiul meu. Dacă nu...ei, bine, faci ce ai de făcut. Ar fi al dracului de relaxant față de toată chestia aia cu caznele și biciuirea În masă. Diavolul se simte ispitit. În meseria sa, jocul de noroc este singurul mod În care-ți poți petrece nemurirea, care nu trece deloc și care dă prilej la multe interpretări și migrene. Cam cît crezi că o să-ți ia trebșoara asta? Întreabă Întunecatul, punîndu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
român soarta pare a fi lucrat de-a piezișul și ar trebui să dezlegăm un hățiș de cauze, care și astăzi mai încorsetează spiritul critic. Se pare că geniul eminescian i-a derutat, mai întâi de toate, pe criticii români, ispitiți ei înșiși de modelul cultural europocentric, înclinați fiind să-și judece propriile valori prin referențiale "exogene"" (p. 59). Astfel, eminescologia tradițională punând accent pe comparatismul sursologic I-a etichetat pe Eminescu drept "romantic întârziat", ori "ultimul mare romantic". Consecința se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vieții, avea pasiunea de a se arunca de la mari înălțimi în butoaie cu apă. Un alt străbunic al lui Seymour și al meu, un irlandez numit MacMahon (la care mama mea, spre veșnicul ei merit, nu s-a simțit niciodată ispitită să se refere ca la un „drăguț“), era un tip care lucra pe cont propriu și care obișnuia să înșire pe un maidan vreo două octave de sticle de whisky goale, după care, când se aduna lumea, dansa, muzical, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
hotărâse să-și închine întreaga dragoste și virilitate lui Dumnezeu. Acum când Dumnezeu ieșise din viața lui, pur și simplu ședea sau îngenunchea și respira adânc în prezența a ceva sau în prezența nimicului. Nu s-a simțit niciodată serios ispitit să-și rupă legământul de castitate. Părintele Bernard era conștient, cu mult calm, că, din multe puncte de vedere, era un preot corupt. Celebra, pentru propria-i plăcere, riturile care-l atrăgeau, doar în prezența lui însuși, Nu se ducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
am citit... dar cum e în realitate? — Vrei să știi dacă e plăcut? — Nu văd cum ar putea să fie. Ți se pare că sunt ciudată? Întregul lucru mi se pare absolut dezgustător. Pearl nu-i răspunse, așa cum se simțea ispitită, că și ea găsise totul dezgustător. Se mulțumi să-i spună: — Nu ești ciudată, numai copilăroasă, ca o fată de pe vremuri. Majoritatea fetelor de vârsta ta... Hattie, nu te preocupa de chestiunea asta. Totul depinde de oameni. Când bărbatul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
bambus, acoperită cu o placă de cristal, spre care Hattie își întinsese mâna, o sticlă de gin, o sticlă de vermut, una de tonic, un vas cu gheață și un pahar. John Robert era antialcoolic și nu se simțise niciodată ispitit să renunțe la deprinderile sobre ale familiei sale. Totuși, nu era un fanatic și, din când în când, la câte o petrecere, ca să facă plăcere gazdelor, lua câte un pahar cu sifon sau tonic stropite cu puțin vermut. De astă-dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de cuprinsul multiform al materiei... Interpretarea Luceafărului se cade să fie făcută mai cu nepărtinire și părăsind teza sumară și greșită cum că numai trupul e solicitat de alte trupuri ori de pneumă. Limpede este că și înălțimile se simt ispitite de lume și o doresc, îi dau târcoale circumterestre, o pețesc. Atât poemul eminescian cât și emoționanta piesă de teatru a lui Marcel Pagnol (e o piesă de tinerețe, se numește Jazz) iau sfârșit prin afirmarea supremației cugetului și purității
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
arghezian cu prudența detectivului nerutinat și neconvertit încă la dogmatism metodologic, alunecând pe firul textului, lăsându-ne seduși de atmosferă, de sclipirea unui cuvânt ne-potrivit, de contorsiunea frazei, de brutalitatea, uneori pe dedesubt catifelată, a expresiei etc., fiind mereu ispitiți să reconstituim gestul din spatele cuvântului, să ajungem la spiritul lăuntric nu al ideii, ci al ideologiei (idea-logos) poetului-pamfletar. 2. Polemica și discursul polemic 1. De la etimologie la accepțiunea literară modernă. Deși filologia e responsabilă de semnificația și sensurile atribuite astăzi
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
scrisului publicistic arghezian, care constată o evoluție a stilului dinspre zona discursivității, accesibilității, pragmatismului imediat, raportării interesate la real spre poeticitate, alegorie, gratuitate, hedonism estetic etc. Astfel, criticul înțelege pamfletul arghezian drept "un moment extrem al creației sale artistice" și, ispitit și el de o abordare comparativă, va insista asupra afinităților psiho-structurale și de formație literară dintre autorul Agatelor negre și Mateiu Caragiale, "ambii naturi lirice și fundamental pamfletare"94, dar se va focaliza asupra expresiei, a insolitului lexical în special
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ar fi posibil, deoarece artele s-au născut din neliniștea originară, din plânsul originar. Respingerea radicală a culturii ar vrea să însemne respingerea Răului Radical, dar, teribilă ironie, ea evocă, mai degrabă, oroarea nazistului de cultură, cel care se vedea ispitit să scoată pistolul la auzirea cuvântului cultură. Zerzan nu are conștiința că identificând în simbol Răul Radical (Radical Evil), el trece, de facto, în zona diabolicului, de partea diavolului, cum ar spune Denis de Rougemont. El refuză constatarea elementară că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]