218 matches
-
doar o concepție, iar acțiunea de reformare morală se reducea de fapt la regimul de viață de mănăstire. De altfel, în această categorie au intrat numai femeile, pentru care nu au existat, mult timp, case de recluziune. Aflăm astfel că Isprăvnicia Piatra Neamț care "trimetea femeii Zamfira (sic) pentru rele și desfrânate purtări la o mănăstire pentru canonisire"; aceeași instituție aduce la cunoștință Departamentului treburilor din lăuntru că "pe ulițele din Târgul Piatra nemernicind o femeie lipsită de minte și cu necuviincioase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
3 V. Râșcanu, Gh. Gh. Năstase, Șt. Bârsan, Gh. Băileanu, Istoricul spitalului orășenesc de adulți din Iași, vol. I, București, 1956, pp. 30-122. 4 P. Pruteanu, Contribuții la istoricul spitalelor din Moldova, București, 1957, p. 19. 5 Arhivele Statului Iași, Isprăvnicia de Neamț, dosar 74/1829. 6 Idem, Secretariatul de Stat, dosar nr. 943/1842. 7 P. Pruteanu, op. cit., p. 15. 8 Gh. Crăinicianu, Literatura medicală românească, București, 1907,p. 25. 9 L. Wasserman, Neculae Kiriacopol, un popularizator al obstetricii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Iași, au trimis dispoziții severe ispravnicilor pentru a face cercetări în cuprinsul ținuturilor. Era recomandat ca supravegherea și măsurile polițienești să se facă în cel mai mare secret. O poruncă din 6 aprilie 839, trimisă de către ministrul de interne la isprăvnicia Bacău, cerea ca, „prin polițienești măsuri”, „să se privegheze cu neadormire în tot cuprinsul ținutului, iar mai vârtos în târg, precum și prin toate cafenelele, biliarturi, crâșme și alte prepuelnice locuri”, unde s-ar aduna „răi cugetători” . Ioniță Popovici a respins
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
unor bătrâni odată cu hazul sau nedumerirea tinerilor, întocmea Heliade în 1848: „O, deșertăciunea lumii aceștia! unde mai sânt rubarele, bumbașirlâcurile, locmalele, havaeturile... surghiunlâcurile... milostivbojiile, ce adorna hrisoavele noastre și ne adeverea iscălita noastră nobilitate? Pesnele cele guturăiate, blagorodiile, blagocestiile, șătrăriile, isprăvniciile, zapcirlâcurile, duvalmalele, caraghiozlâcurile, suitarlâcurile, altântoplâcurile, inglindiselele, sindrofiile, heretismosurile, herofilimetelele, catedexele, pliroforiile, titeriazele... și altele mulțime, cu sutele?“ (Orație funebră, în Curierul românesc, 1848, nr. 22). Câți dintre junii cititori ai articolului, la apariția lui în gazetă, mai cunoșteau oare - exempli
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Șerban Cantacuzino, i-a fost sol lui Brâncoveanu, în 1689, la austrieci, tot Brâncoveanu l-a făcut mare vistier (rang pe care l-a deținut din 1694 până în 1703), i-a încredințat în două rânduri (în 1695 și în 1700) isprăvnicia scaunului Bucureștilor, înălțându-l, în fine, în 1704, în funcția de mare logofăt. După 1710 nu mai apare în documente. G. a fost unul dintre acei mari boieri cărturari care, împreună cu oameni ai Bisericii, au zidit faima culturală a deceniilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
Beddaeus, afirma că și concepistul Balș de la Viena ar fi fost angajat să trimită relații domnului moldovean Alexandru Mavrocordat, din partea căruia ar fi primit nu demult chiar un cadou. Numirea lui Lupu Balș și a fratelui său Iordache în fruntea isprăvniciei de Suceava, la hotarul monarhiei, se considera a fi o dovadă că serdarul îl satisfăcuse pe domn cu informațiile aduse de la Varșovia. Cei doi, prin funcția deținută, ar fi avut menirea de a înlesni corespondența cu Varșovia și Viena 200
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din Huși, și să mergeți să șideți în târgul Fălciului, unde au fost obiceiul mai dinainte vreme, și cum hotărâm așa să se urmeze”. Ca urmare a acestui ordin, în același an (1757), Constantin Racoviță a fixat, din nou, reședința Isprăvniciei ținutului la Fălciu. La scurt timp, după schimbarea domniei, autoritățile ținutului au încercat să revină la Huși. Episcopul Inochentie a întărit hrisovul din 20 noiembrie 1757 printr-un alt hrisov dat la 15 septembrie 1758 de Scarlat Ghica (1757-1758). După
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spre nord, către reședința Episcopiei Hușilor, care s-a numit ulița Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește prospăt, lemne și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește prospăt, lemne și alte produse. Pentru a pune capăt neînțelegerilor, Eforia târgului Huși atrăgea atenția Isprăvniciei asupra Jurnalului din 24 noiembrie 1852 (punctul al II-lea), care hotăra ca vânzarea produselor amintite să se realizeze liber fără nici o interdicție. Deși aceste reglementări erau oportune, totuși meșteșugari (tălpălari) și negustori din Huși , proprietari de dughene, au dezabrobat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
compunea din 35 membri: mitropolitul, cei doi episcopi, de Roman și de Huși, 16 boieri de rangul întâi și 16 deputați aleși de cele 16 ținuturi. În 1831, hușenii au cerut guvernului să înființeze și în orașul lor „postelnicie”, adică isprăvnicie sau prefectură și tribunal, la Fălciu distanța fiind prea mare. Au reclamat faptul că dichiul îi judecă în favoarea Episcopiei „îi închide la gros și-i pune în butuci”. Divanul a organizat o anchetă la fața locului. Comisia formată din boierii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dată de Sfatul administrativ al Principatului Moldovei și adresată locuitorilor orașelor, s-a luat măsura înființării Eforiei orășenești și la Huși. În anul 1834, orașul devenea capitală de ținut, în locul târgului Fălciu, rămas la periferia Moldovei, cu noi instituții administrative: isprăvnicie, judecătorie, o școală primară și eforie. În 1855, în ținutul Fălciu erau următoarele așezări urbane și semiurbane: târgul Huși, târgușoarele Fălciu, în ocolul Prut și Răducăneni, în ocolul Podoleni. În 1859, orașul Huși devine reședința județului Fălciu („rezidența ținutului”), plasa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a târgului, să îndeplinească cererea, deoarece „va avea folos și Episcopia și cu cât va fi în lăuntru țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință țării, cu atât va fi îmbelșugare și eftinătate mai mare”. În adresa către Isprăvnicie a aceluiași departament, din 29 august 1835, se arată că dreptul Episcopiei de proprietară asupra târgului Huși nu putea împiedica dezvoltarea comerțului. Cu certitudine, zalhanaua de la Huși, înființată de boierii Glodeanu și Stere, era cea mai mare manufactură din Moldova
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși era de 93, din care cinci evrei, supuși străini. După trei ani, în 1829, numărul sudiților a crescut la 135, iar în târgul Huși, în 1830, erau consemnați 96 de sudiți în Statistica Divanului Împlinitor, și 109 în Statistica Isprăvniciei de Fălciu. În târgul Fălciu numărul sudiților a sporit de la 7 la 12. În perioada anterioară Regulamentului organic, mulți dintre negustorii autohtoni preferau să intre în categoria supușilor străini, deoarece, la adăpostul jurisdicției consulare, puteau să-și desfășoare comerțul sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numai 2 lei la 10, ceea ce nu se poate socoti asuprire, și nici spor, urmând ca ei să „cumpănească rînduirea după starea fiiștecăruia, rînduind și pe toate crîșmele”. La 22 februarie 1820, locuitorii din cartierul Răești au adus la cunoștința Isprăvniciei Fălciu nemulțumirea lor pentru unirea, impusă de autorități, cu birnicii din târgul Huși. Vistieria poruncea Isprăvniciei Fălciu a se face cercetări și „a se pune la cale”. Complotul condus de Ioniță Popovici din 1839 din Moldova, care se încadrează în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ei să „cumpănească rînduirea după starea fiiștecăruia, rînduind și pe toate crîșmele”. La 22 februarie 1820, locuitorii din cartierul Răești au adus la cunoștința Isprăvniciei Fălciu nemulțumirea lor pentru unirea, impusă de autorități, cu birnicii din târgul Huși. Vistieria poruncea Isprăvniciei Fălciu a se face cercetări și „a se pune la cale”. Complotul condus de Ioniță Popovici din 1839 din Moldova, care se încadrează în starea generală de nemulțumire premergătoare revoluției de la 1848, reprezintă o mișcare social-politică îndreptată împotriva domniei și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe chezășie”, în urma ordinului Departamentului Dinlăuntru din 18 aprilie 1839, cu motivația că „sunt negustori cinstiți, cu bune purtări și n-ar da prepus că ar fi avut vreo înclinație cu complotiștii”. În același an, la 29 aprilie, Pârcălăbia înștiința Isprăvnicia de Fălciu că a arestat la Galați pe Iordan Curtoforu, care venise de la Huși „fără vreo întrebuințare”. De fapt, era acuzat, în urma denunțului lui Gheorghe Mamora, (care aflase de la grecul Constantin Mihail, supusul britanic din Huși), că „și acesta ar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
De pildă, la 18 iunie 1847, spătarul Theodor Vasiliu făcea cunoscut Ministerului de Interne refuzul locuitorilor de a participa la stârpirea lăcustelor de pe moșia sa (Huși) și pericolul unor posibile răzvrătiri: „Pentru stârpirea lăcustelor, cinstitul Departament a dat poruncile sale isprăvniciilor ținutale și, în urmare după înțelesul acelora, la locurile unde sunt cu prisosință s-au întrebuințat și se întrebuințează nu numai locuitorii de la locul acela, dar și din alte mai multe sate. Eu, însă întru apărarea unei aseminea năvăliri la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prilej de sumeție pomeniților locuitori, mă văd lipsit de cuvenitul ajutor, în vreme ce, apărând lanurile cu grâul meu, se apără și o mare parte din țarina locuitorilor. Asupra acestei grabnice nevoi cer cu rugăminte ajutorul cinstitului Departament, ca să binevoiască a porunci Isprăvniciei ținutului Fălciu de a-mi da oamenii trebuincioși, atât în apărarea grâului, cât și întru îndatorirea locuitorilor la datoriile boierescului, pentru că, precum arăt, ei sunt în răzvrătire din pricini ce mai în urmă le voi face cunoscut”. S-a făcut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cât și întru îndatorirea locuitorilor la datoriile boierescului, pentru că, precum arăt, ei sunt în răzvrătire din pricini ce mai în urmă le voi face cunoscut”. S-a făcut o cercetare și raportul nr. 5533 din 26 iunie 1847, trimis de Isprăvnicia ținutului Fălciu Ministerului de Interne, arăta că reclamația lui Theodor Vasiliu era neîntemeiată: „că nu s-a dat înlesnirea cuvenită în stârpirea lăcustelor de pe moșia Huși”. Cu lăcustele, să spunem că s-a rezolvat, dar nu s-a dat răspuns
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au participat la secerișul a 64 fălci pe moșia Hulboca din ținutul Iași, dar chiar și așa se aflau în imposibilitatea de a-și achita datoriile față de proprietari. La 24 septembrie 1847, printr-un ordin al Ministerului de Interne, către Isprăvnicia Fălciu, locuitorii angajați la seceră de către pitarul Neculai Obreja erau obligați să-și achite datoriile. Nemulțumirea țăranilor s-a manifestat în mai multe moduri: plângeri adresate autorităților administrative (cele mai simple forme), strămutări masive în interiorul țării, fuga peste hotare, nesupunerea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ce decurgeau dintr-un sistem devenit anacronic. Amploarea procesului de strămutare a țăranilor în perioada regulamentară reflectă condițiile grele impuse țăranilor prin dispozițiile noilor legiuiri. Mulți locuitori pribegesc peste graniță sau se strămută pe alte moșii. La 23 aprilie 1848, Isprăvnicia raporta că 40 din birnicii Hușilor au fugit. Locuitorii mahalalei Broșteni reclamau și ei faptul că plătesc birul și îndeplinesc havalele multor persoane neimpozabile (morți, fugiți sau scutiți și angajați slugi). Ei declarau în noiembrie 1842 că, din aceleași cauze
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu lipsa de pâine și altele”. Lipsa de pâine, provocată de secetă și de invazia lăcustelor ce bântuiseră în anii 1847 și 1848, este adesea invocată ca o cauză importantă a procesului de strămutare. Spre exemplu, privighetorul ocolului Podoleni raporta Isprăvniciei Fălciu, la 3 martie 1847, că unii dintre locuitorii satului Podoleni, din cauza lipsei de pâine, intenționează să se mute pe moșia Cozia „unde au și găsit înlesnire cuvenită lor”. Ispravnicul ținutului Fălciu, în raportul adresat Departamentului Dinlăuntru, la 16 mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
slujind pe la boierii de aice, la vii și altele”, iar după ani grei de trudă și-a cumpărat o casă cu acareturi în acest târg. Este cazul fericit al unui om care reușise să se stabilească. La 31 iulie 1847, Isprăvnicia ținutului Fălciu raporta că peste 100 de locuitori ai orașului Huși din categoria birnicilor și din „patentarii corporațiilor”, „lipsiți fiind de zilnica hrană”, au plecat să muncească, în cursul primăverii, pe moșia Cioricești, din ținutul Covurlui, proprietatea vornicului D. Mavrocordat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
creșterea abuzivă a datoriilor în bani și în muncă, izgonirea de pe moșie. Sunt semnalate multe cazuri în care țăranii se opun să-și îndeplinească obligațiile de clacă sau de „boieresc”. La 31 august 1838, stolnicul D. Juvara trimitea o jalbă Isprăvniciei Fălciu, în care semnala refuzul și fuga de pe moșie: „Locuitorii satului Roșiești nu se supun a-mi lucra zilele boierescului după așezământ, din care pricină [...] au fugit împrăștiindu-se prin toate locurile, lăsându-mi păpușoii pe câmp neculeși de-i
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
semnala refuzul și fuga de pe moșie: „Locuitorii satului Roșiești nu se supun a-mi lucra zilele boierescului după așezământ, din care pricină [...] au fugit împrăștiindu-se prin toate locurile, lăsându-mi păpușoii pe câmp neculeși de-i mănâncă vacile lor”. Isprăvnicia va interveni pentru ca locuitorii satului să lucreze „zilele boierescului după așezământ”. Litigiile se vor rezolva, în mare parte, în favoarea proprietarilor. În cursul anului 1846, au fost înregistrate cazuri de violență, în care reprezentanții autorităților locale, oamenii boierului și arendașul au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]