218 matches
-
an, „adică la Sfântul Teodor, săptămâna întâia a Postului Mare, și cel de-al doilea, la Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, iunie 24. Iar zi de târg este marți în fiecare săptămână”. Datele acestea le-am aflat într-o adresă a Isprăvniciei ținutului Tecuci prin care comunică organelor superioare, în 1853, Iarmaroacele ce se fac în ținutul Tecuci. Sigur că organizarea târgurilor și a iarmaroaceler e foarte veche și se leagă de interese economice în care se implicau domnia și stăpânii de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apa Bârladului, vechea practică de a trece râul prin vad nemaifiind convenabilă în noile condiții impuse de intensificarea traficului și a dezvoltării economice. Prin 1839, șeful Departamentului din Lăuntru al Moldovei (Ministrul de Interne), stolnicul Leonida, face cunoscut în scris Isprăvniciei ținutului Tecuci imputându-i că, venind de la Galați, „trecând pe la podul Drumului Mare ci esti pi apa Bârladului pe moșia Drăgănești”, vede că acesta este necorespunzător traficului și, „în stare a primejdui caii și trăsura”, poruncind „pentru acest predmet (pricină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încadrați pe posturi de cantoniști provin din satele componente ale comunei de mai târziu și nu erau străini de loc. E posibil ca, la început, să fi fost plătiți de sate. Toți se aflau permanent sub supravegherea unui slujbaș al Isprăvniciei, numit „epistat al cantoniștilor”. Iată, de pildă, ce cuprinde o adresă în legătură cu problema în discuție acum: „Cinstitei Isprăvnicii a ținutului Tecuci ! Epistatul cantoniștilor acestui ținut, Așa precum un pod di la Pocita veche Tecuci să gășăști tot stricat și prost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de loc. E posibil ca, la început, să fi fost plătiți de sate. Toți se aflau permanent sub supravegherea unui slujbaș al Isprăvniciei, numit „epistat al cantoniștilor”. Iată, de pildă, ce cuprinde o adresă în legătură cu problema în discuție acum: „Cinstitei Isprăvnicii a ținutului Tecuci ! Epistatul cantoniștilor acestui ținut, Așa precum un pod di la Pocita veche Tecuci să gășăști tot stricat și prost, din care pricină să dărâmă șușaoa când trec caii pocitii la pășune, apoi eu, după datorie, cu supunere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cantoniștilor acestui ținut, Așa precum un pod di la Pocita veche Tecuci să gășăști tot stricat și prost, din care pricină să dărâmă șușaoa când trec caii pocitii la pășune, apoi eu, după datorie, cu supunere aduc la știință Cinstitei Isprăvnicii și o rog ca să binevoiască a regularisî, prin prefacere, lărgirea acestui pod di la pocită și altor două ci trebuiesc niapărat a să faci din nou la năsipuri pi șușă fiindcă drumul /ce trece/ în curmezișu șușălii și cu trecerea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bărbatului meu [...] în tărie să ia acești 15 stânjeni și să-mi rămâie copiii înstrăinați”, solicitând să fie „înfățoșată să mi se hotărască după dreptate”. Reclamanta aduce în fața instanței „un perilipsus de dovezi”, din care se vede că se plânsese Isprăvniciei încă din 1831, când nu erau înființate judecătoriile ținutale, și că, în urma cercetărilor efectuate prin zapciul de ocolul Bârladului, se dăduse dreptate ei și punerea în stăpânire, după ce despăgubise pe o rudă, Alexandra, cu 14 lei și 10 parale, iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor din Umbrărești. În același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei și privighetorului de ocolul Bârladului, pentru a-și susține cauza. Din fila ce cuprinde tratația pricinei în instanță notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2 palme cumpărate în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
celor fugiți din sat la plata dărilor, tocmirea împreună cu sătenii a văcarilor pentru păscutul vitelor, înștiințarea satelor din jur când se găsesc vite de pripas, paza pătulelor și a depozitelor de rezervă, obținerea de terenuri pentru cultură și imaș de la isprăvnicie, când nu ajungeau pentru săteni ș.a. Tot vornicul avea grijă ca vitele sătenilor să nu strice recoltele, prin ridicarea gardurilor țarinei și ancheta stricăciunile făcute de animale. În Oncești, dintre vornicii care au condus comuna mulți ani, menționăm pe Balaban
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Constantin Cehan Racoviță și de la 176 7, sub Scarlat Ghica n-au fost decât niște tentative reclamate de episcopul Inochentie (1752-1782) și deabia la 1834, sub Mihail Sturza (episcop Sofronie al II-lea Miclescu) s-a înfăptuit aceasta, când, o dată cu isprăvnicia s-a mutat la Huși și judecătoria, și Eforia, dar și-a deschis cursurile și o școală primară, după noile principii reglementare... De corectat rămân și datele referitoare la ti mpul în care a fost valabilă structura teritorial-administrativă a districtelor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
erau de resortul ospiciilor organizate, pe când bolnavii mai liniștiți erau îndrumați și la alte mănăstiri, în special, cum am amintit, la mănăstirea Râșca. Avem, în prezent, mai multe informații despre existența alienaților la mănăstirea Rășca. Astfel, la 21 iulie 1852, Isprăvnicia ținutului Suceava adresează un raport Departamentului treburilor din lăuntru, din Capitală (Iași), în care înștiințează că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe". Departamentul dispune "predarea acestuia la Mănăstirea Râșca și a se curarisi cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Capitală (Iași), în care înștiințează că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe". Departamentul dispune "predarea acestuia la Mănăstirea Râșca și a se curarisi cu doctor acolo până la a până la a sa vindecare". Față de aceasta Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului, ar avea rădăcina (răului) chiar în constituția trupească pentru care urmează nevoe de o cură îndelungată trupească" solicitând internarea sa într-un spital "făcându-i poftire și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o excepție, iar acțiunea de reformare morală se reducea, în fapt, la regimul de viață în mănăstire. De altfel, în această categorie au intrat nu numai femeile, pentru care nu au existat, mult timp, case de recluziune. Aflăm astfel că Isprăvnicia Piatra Neamț cere "trimiterea femeii Zamfira pentru rele și desfrânate purtări la o mănăstire pentru canonisire"; aceeași instituție aduce la cunoștința Departamentului Treburilor din lăuntru că "pe ulițele din târgul Piatra nemernicind o femee lipsită de minte și cu necuviincioase purtări
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în șir, nu apuca să închidă ochii, măcar un ceas. Strașnic îl mai muncea acest gând pe care încerca să-l alunge în zadar din minte. Așa că aștepta răbdător să fie lingușit de boieri pentru că avea scoase la mezat câteva isprăvnicii și moșii... Acești ranchiunoși și becisnici erau mușterii lui cei mai statornici. În lăcomia lor fără de margini, agoniseau felurite dregătorii și proprietăți chiar dacă nu le erau de niciun folos. Se împopoțonau cu diverse zapise domnești ce mărturiseau despre multele lor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Acești ranchiunoși și becisnici erau mușterii lui cei mai statornici. În lăcomia lor fără de margini, agoniseau felurite dregătorii și proprietăți chiar dacă nu le erau de niciun folos. Se împopoțonau cu diverse zapise domnești ce mărturiseau despre multele lor moșii și isprăvnicii 55. Tronul și chiar capul lui vodă depindeau de grăsimea peșcheșului. Trebuia să-l facă să plesnească sub greutatea lui. De zbir îl știau și țăranii pe care îi împovăra de dări și zile clacă. I se părea în toată
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
altă familie Iurașcu. Rangul boieresc de serdar era mai mare decît rangul de stolnic. Vasile Iurașcu n-a avut rangul de serdar, mai ales în anul 1833, și nici după aceea. O carte gospod, din 21 aprilie 1826, primită la Isprăvnicia Ținutului Suceava, după ce arată că satele Vlădeni și Brehuiești au năravul de a-și pășuna vitele pe imașul Hrișcanilor, poruncește ca aceste sate să puie gard către Hrișcani: gardul Vlădenilor să fie lung de 224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de a-și pășuna vitele pe imașul Hrișcanilor, poruncește ca aceste sate să puie gard către Hrișcani: gardul Vlădenilor să fie lung de 224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de Isprăvnicie, găsim în continuare, următoarea adresă, către Vasile Iurașcu, care acum era stolnic și tot vechil boieresc: Isprăvnicia țănutului Sucevei Către cinstit Dumnealui stolnic Vasăle Iurașcu Din această copie ci sau scris întocmai di pi luminata carte gospod ci au vinit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
gardul Vlădenilor să fie lung de 224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de Isprăvnicie, găsim în continuare, următoarea adresă, către Vasile Iurașcu, care acum era stolnic și tot vechil boieresc: Isprăvnicia țănutului Sucevei Către cinstit Dumnealui stolnic Vasăle Iurașcu Din această copie ci sau scris întocmai di pi luminata carte gospod ci au vinit, prelarg ti vei pliroforisi d-ta și fiindcă D-ta ti afli și vechil numitelor moșăi (s.n.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
țănutului Sucevei Către cinstit Dumnealui stolnic Vasăle Iurașcu Din această copie ci sau scris întocmai di pi luminata carte gospod ci au vinit, prelarg ti vei pliroforisi d-ta și fiindcă D-ta ti afli și vechil numitelor moșăi (s.n.), isprăvnicia scrie Dum-tale să le îndatorești ca numaidecît să puie soma prăjinelor însămnate, fără întîrziere și fără a să împotrivi cît de puțin, căci cu cît vor urma prelungire și împotrivire, cu asta vor fi în mare supărare. Iară pentru Brehuești
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lui Eminovici i-a venit o mare supărare de la Botoșani, pentru că în luna noiembrie 1848 a murit, de holeră, asociatul său, Moișe Michel, lăsînd neachitat impozitul către stat, în sumă de 6027 lei, și mare încurcală și îngrijorare printre creditori. Isprăvnicia de Botoșani, catagrafiind averea mortului debitor, a înregistrat și acele 405 vedre de spirt ale lui Eminovici pe care le-a găsit în pivnița lui Moișe Michel și le-a vîndut la licitație, ca să scoatî impozitul către stat. Eminovici s-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
întîietate, între creditorii soțului ei, în timp ce Costache Hurmuzache era de neîmblînzit. Numai dobînzile la cele 2500 galbeni, în doi ani, crescuseră la 400 de galbeni, din care Eminovici au dăduse nici un ban! La 2 iunie, 1850, Cost. Hurmuzache, cu împuternicirea Isprăvniciei ținutale, a sechestrat mai multe capete de vite de la Ipotești și Durnești și le-a adus "aici la Botoșani", unde locuia Eminovici, ca să le vîndă, pentru a mai scădea din datoriile lui Eminovici. S-a supărat foc Raluca, și a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ave în pricină corespondență cu fețe străine; înșivă trebuie să înfățoșați titlurile zestrei, după care apoi să va regula cele de cuviință"47. Vasile Iurașcu a aflat repede de acest răspuns și, ca urmare, s-a adresat, cu jabolă, la Isprăvnicia ținutului, arătînd acolo că izvodul cu zestrea dată Ralucăi nu-l mai are, pentru că i l-a furat un țigan bucătar, cînd a fugit de la el și de aceea roagă Isprăvnicia să intervină pe lîngă Eminovici, ca să-i deie alt
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și, ca urmare, s-a adresat, cu jabolă, la Isprăvnicia ținutului, arătînd acolo că izvodul cu zestrea dată Ralucăi nu-l mai are, pentru că i l-a furat un țigan bucătar, cînd a fugit de la el și de aceea roagă Isprăvnicia să intervină pe lîngă Eminovici, ca să-i deie alt izvod de zestre. Dar la cererea Isprăvniciei din 22 decembrie, 1850, Eminovici a răspuns că izvod nu poate da (s.n.) decît însemnarea de zestre ce a primit-o de la socrul său48
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
zestrea dată Ralucăi nu-l mai are, pentru că i l-a furat un țigan bucătar, cînd a fugit de la el și de aceea roagă Isprăvnicia să intervină pe lîngă Eminovici, ca să-i deie alt izvod de zestre. Dar la cererea Isprăvniciei din 22 decembrie, 1850, Eminovici a răspuns că izvod nu poate da (s.n.) decît însemnarea de zestre ce a primit-o de la socrul său48. În această situație, rămîne să te întrebi: dacă Eminovici nu avea decît o simplă însemnare de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
rămîne să te întrebi: dacă Eminovici nu avea decît o simplă însemnare de zestre, fără autentificarea judecătorească, pe ce s-a bazat el, cînd a scris "Copia izvodului de zăstre din anul 1840, mai 26", pe care a trimis-o Isprăvniciei ținutale? De bună seamă că presupusul izvod și pretinsa copie au fost ticluite în acele zile, de la sfîrșitul lui decembrie, 1850, cu atenția mărită, din partea celor trei împricinați (Iurașcu, Raluca și Eminovici) ca "izvodul" să fie cît mai mult umflat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
al meu, Mihail, care iaste în vîrstă de 7 ani. Statul crescător, părul negru, ochii negri, nasul potrivit, fața smolită, avînd și acesta a urma studiile"2. Căminarul Gh. Eminovici și-a scos bilet de trecere, pe 48 ore, de la Isprăvnicia din Botoșani tot pe la Zastava Mihăileni. Dar, de data aceasta, Mihai n-a rămas la Cernăuți. Pentru anul școlar 1857/58 el n-a apărut prin cataloagele de la Național-Hauptschule. De-abia în anul școlar următor, el urmează regulat clasa a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]