454 matches
-
față de el . În același timp, portretul înfățișează un bărbat tânăr apropiat vârstei de 28 de ani, adică pe Tudor născut în 1766. Și Nicolae Glogoveanu, probabil mai mic ca ani decât Tudor, este un bărbat apt pentru viitoarea lui funcție de ispravnic al județului Gorj când validează actele de cumpărare și de recuperare de moșii de către Tudor Vladimirescu în 1801-1803 . Cu Tudor Vladimirescu între membrii familiei, Glogovenii sunt - potrivit istoricului Philippe Ariés, Timpul istoriei, București, 1997, p. 58 - „oameni ai familiilor, ai
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
pre mult țarina. Rodindu-i țarina prea mult, hambare a strica vroia Apoi tândăvind, să mânce, să petreacă și să bea... "Nebunule, în astă noapte, sufletul tău va pieri ! Atâtea lucruri de le-ai strâns, ale cui oare vor fi ?" Ispravnicul Credincios Ferice de robul care, Stăpânu-l află lucrând Drept ! Îl va pune peste multe, că-i vrednic și înțelept ! Ispravnicul necredincios Cel trândav, ce-o mânca și bea și slugile le-o chinui, Prin bătăi, sau chiar cu viața, Stăpânului
DE LA CEI 70 DE UCENICI, LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371747_a_373076]
-
bea... "Nebunule, în astă noapte, sufletul tău va pieri ! Atâtea lucruri de le-ai strâns, ale cui oare vor fi ?" Ispravnicul Credincios Ferice de robul care, Stăpânu-l află lucrând Drept ! Îl va pune peste multe, că-i vrednic și înțelept ! Ispravnicul necredincios Cel trândav, ce-o mânca și bea și slugile le-o chinui, Prin bătăi, sau chiar cu viața, Stăpânului îi va plăti... Femeia gârbovă vindecată Pe o femeie gârbovă, ce-avea un duh de neputință, DOMNUL IISUS a vindecat
DE LA CEI 70 DE UCENICI, LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371747_a_373076]
-
sa îl puneau în imposibilitate de a-și respecta întocmai contractul. Urmarea firească era intervenția organelor executive ale statului. Într-o astfel de situație se aflau, de pildă, locuitorii ținutului Dorohoi, în anul 1819, împotriva cărora domnitorul Mihail Suțu cerea ispravnicilor să ia măsuri drastice. Constrânși prin forță, țăranii plecau la ocnă, încărcau sarea, dar în drum spre schele se opreau adeseori pe la casele lor pentru a termina treburile. În popasul acesta, sarea dispărea toată sau în parte, și atunci cărăușii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înlesnitorilor trecerii pîinii”: 2.750 lei „omului gospod”, 2.050 lei la doi căpitani, 820 lei vameșului, „omului gospod” încă 1.190 lei pentru al doilea și al treilea transport, câte 1 400 lei primului și celui de al doilea ispravnic, 140 lei sameșului, 210 lei vel căpitanului Constantin al Hătmăniei, 3.329,30 lei cheltuieli „mărunte” pentru plăeși, poștă, panțâri etc. Prețul de cost al celor 2.296 merță și 4 dimirlii cereale, plus cheltuielile de transport, s-a ridicat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toți locuitorii, „fără osăbire de breslași, slugi, slujitori și alții”. Abia în aprilie 1831 Divanul comunica isprăvniciei de Fălciu că, pentru lucrările de la drumul Focșani-Sculeni, se vor recruta „numai birnici, și acei ce purta numiri de scutelnici or breslași nicicum”. Ispravnicilor li s-a ordonat să strângă pe toți meșterii de prin ținuturi și să-i trimită la lucru cu uneltele lor. De asemenea, năzâria a fost obligată să dea câte 80 de țigani lingurari și ursari pe lună, cu plată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
construirii „drumului oștenesc” de la Silistra la Focșani. Mircovici cerea Divanului Moldovei ca să aprobe măsurile necesare continuării lucrărilor la drumul Focșani-Sculeni. Divanul întrunit într-o ședință specială a acceptat cererea. Instrucțiunile, conform cărora urmau să se desfășoare lucrările, prevedeau atașarea pe lângă ispravnici a unui număr suficient de ajutoare, funcționari de stat și specialiști. Împreună cu ei, ispravnicul trebuia să străbată drumul de pe teritoriul ținutului său și să însărcineze, pe loc, funcționari răspunzători cu lucrările ce urmau să se execute pe o anumită porțiune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
necesare continuării lucrărilor la drumul Focșani-Sculeni. Divanul întrunit într-o ședință specială a acceptat cererea. Instrucțiunile, conform cărora urmau să se desfășoare lucrările, prevedeau atașarea pe lângă ispravnici a unui număr suficient de ajutoare, funcționari de stat și specialiști. Împreună cu ei, ispravnicul trebuia să străbată drumul de pe teritoriul ținutului său și să însărcineze, pe loc, funcționari răspunzători cu lucrările ce urmau să se execute pe o anumită porțiune a drumului, stabilită în raport cu numărul funcționarilor trimiși de Vistierie. După ce ispravnicul cu grupul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
specialiști. Împreună cu ei, ispravnicul trebuia să străbată drumul de pe teritoriul ținutului său și să însărcineze, pe loc, funcționari răspunzători cu lucrările ce urmau să se execute pe o anumită porțiune a drumului, stabilită în raport cu numărul funcționarilor trimiși de Vistierie. După ce ispravnicul cu grupul de funcționari și specialiști străbăteau drumul care urma să fie construit, la întoarcere ei trebuiau să facă „analoghisirea” satelor la lucru, oameni, cară, locurile unde vor lucra, lemnul necesar etc. Instrucțiunile prevedeau că podurile să se reconstruiască, acolo
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrărilor statistice, Fonton de Verayon a cerut, la 1 noiembrie 1832, date referitoare la râurile Prut, Siret, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Bârlad și altele ,,ce se vor socoti că pot urma plutirii”. În chestionarul pe care Fonton de Verayon cerea ispravnicilor să-l completeze se află întrebările: ,,ce vasă, de ce mărime, cu ce greutate pot pluti pe dânsele (pe râurile amintite) și de la care loc, păr la care loc ? ce plute de cherestele ? de care soi de lemn și de ce mărime
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
debitul de apă creștea. În acest din urmă caz era nevoie însă de multă pricepere, deoarece apele de munte sunt foarte repezi și accidentele greu de evitat. Așa, de pildă, la 16 noiembrie 1786, domnitorul Alexandru Mavrocordat a anunțat pe ispravnicul de Roman că, ,,viind apa Trotușului foarte mare”, plutele au fost aruncate pe mal. Pe Trotuș, Bistrița și Moldova, râuri de munte, repezi, înțesate cu bancuri de nisip și stânci, plutăritul se făcea individual, adică se mergea plută cu plută
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
considerau, în genere, lucrările de instalare a liniilor telegrafice ca o nouă sarcină ce le era impusă, iar în viitor un mijloc nou de control. De multe ori s-au manifestat din partea autorităților ținutale atitudini vădit ostile, ca aceea a ispravnicului Vasile Gafencu (Bârlad). Acesta ordonase cantoniștilor „că măcar dinaintea ușii cantonului, de va fi sârma ruptă, să o lași nici să pui mâna”. În fine, unii boieri au refuzat să acorde orice fel de ajutor la buna organizare a acestei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a folosit deasemenea mijloace pentru a-și completa numărul de muncitori trebuincioși, fiind constrânși să adopte astfel de procedee din cauza crizei brațelor de muncă calificate. În aceste condiții, fabrica lui Bühl și-a continuat activitatea. Într-un raport al ispravnicului ținutului Neamț din 4 august 1855 către Departamentul din lăuntru se arăta că fabrica lui Bühl confecționa aceleași postavuri ca și cea a lui M. Kogălniceanu, deși mai „ordinare”, dar cu perspective de a fi îmbunătățite. Mărfurile purtau pecetea fabricii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și nu de la sat la oraș. Constrângerea economică, folosirea forței, sistemul feudal al răspunderii colective a sătenilor față de plata birului, coruperea autorităților de care depindeau aprobarea strămutării, procedura și sistemul complicat al întocmirii formalităților de strămutare în care erau implicați ispravnicii, privighetorii de ocoale, vorniceii, proprietarii sau posesorii ș.a. îngreuiau mult mutarea sătenilor la oraș. În aceste împrejurări, țăranii părăseau satul adeseori în mod ilegal, fugind în orașele mai mari, în special în capitală, unde își pierdeau urma, găsind scăpare fie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
măcar”. Dintre birnicii orașului Roman, parte au pribegit „ca unii ce s-au aflat niște slugi și săraci”. În 1843 mai rămăseseră 242 birnici „și din aceștia numai 9 erau fruntași”, iar ceilalți „mijlocași”și 178 „codași”, afară de 10 surugii. Ispravnicul ținutului Neamț aprecia la 1855 că „birnicii mahalalelor de la târguri sunt cei mai ticăloși lăcuitori, dacă la un număr de 373 birnici din Piatra nu se găsesc decât zăci părechi de boi”. În lipsa unei industrii dezvoltate, în stare să absoarbă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dreptate - se plângeau 40 de locuitori ai orașului Focșani împotriva eforilor în 1849 - era a o pierde și a fi izgonit de tulburător de liniște publică”. Dacă orășenii îndrăzneau să se plângă de conduita eforilor, aceștia din urmă apelau la ispravnic și arătau „că unii din noi vorbim împotriva cârmuirii și că facem, comploturi”. Cei mai mulți însă, patroni de ateliere sau de prăvălii mai mari, se situau pe poziții antifeudale. Aceste două categorii formau în orașe așa-zisul patriciat, în înțelesul târziu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bekendorff despre acțiunea și scopurile „Societății democratice poloneze” în toate provinciile românești. În 1841, Faustyn Filanowicz organiza emigrația democratică în Moldova, care a dobândit treptat un asemenea ascendent, încât cinci ani mai târziu ea avea la dispoziție biroul lui Gherghel, ispravnicul de Botoșani, „complet inițiat” în planurile democrației poloneze - spunea P. Butkiewicz. Îngrijorată de progresele dobândite de democrați în Principatele Române, partida aristocratică a reacționat cu promptitudine. Ea a pornit o adevărată contraofensivă. Noi emisari și agenți în Principate, inițierea de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și dornic de afirmare, se impune repede ca unul dintre cei mai instruiți tineri din protipendada Moldovei; stăpânește limbile greacă, franceză, turcă și slavonă și este solicitat de timpuriu în câteva importante dregătorii. La vârsta de 28 de ani era ispravnic de Tecuci, între 1814 și 1818 vornic de aprozi și vornic de politie la Iași, între 1823 și 1827 era al doilea răspunzător de vistierie și conducea Departamentul Afacerilor Străine, iar între 1831 și 1838 a ocupat funcția de mare
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
care se scoală după somn mahmur, adică indispus, întocmai ca morfinomanul, după ce se deșteaptă din scumpa lui beție” (176, p. 604). în vechime, consumatorul de opium era poreclit tiriachiu. Porecla s-a transformat în renume și apoi în nume. Un ispravnic pe nume Constantin Tiriachiu este atestat în Moldova la sfârșitul secolului al XVIII- lea. Era un boier fanariot „pripășit în țară cu domnia lui Alexandru vodă Moruz”, notează Constandin Sion în Arhondologia Moldovei (177, p. 281). Un politician liberal originar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
GANE, Ienache [Enacachi] (30.XI.1737, Ciumulești, j. Suceava - 16.ÎI.1842, Botoșani), poet. Este cel dintâi născut al banului Ioniță Gane. În existența lui, destul de obscură, spătarul G. a îndeplinit funcțiile de slujbaș la Vistierie (1805-1814), ispravnic al ținutului Român (1821-1827), asesor la Judecătoria Sucevei, iar între 1837 și 1838, președinte al Judecătoriei din Botoșani. Prin mama, Ecaterina, era rudă cu traducătorul Iancu Buznea. Cumnat cu poetul Constantin Stamati, se încuscrește și cu Costache Negruzzi, care o
GANE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287160_a_288489]
-
trepte pe scara rangurilor. Trebuie să fi avut ceva avere, căci bunicul său, Leman, fusese „județ” al Bucureștiului, iar tatăl său, Șerban, avusese rangul de logofăt. L. însuși a fost logofăt la Curtea lui Matei Basarab, iar în 1680 era ispravnic al Târgoviștei. Destinul lui s-a împlinit - poate și cărturărește, ca autor al cronicii - în preajma Cantacuzinilor, pe care i-a slujit cu credință. A scris documentele familiei (ca logofăt trebuie să se fi descurcat bine în articolele pravilelor), între ele
LUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
mare postelnic 109 (însurat, indiscutabil, căci a avut un fiu, Iane Hadâmbul [deși toți istoricii sunt convinși de această filiație] ctitor al Mănăstirii Dealu Mare110). La fel va pieri otrăvit din porunca lui Mihai Racoviță (deși erau cumnați), Lupu Bogdan (ispravnic - tipărirea Divanului lui Dimitrie Cantemir), om al Cantemireștilor (căci a fost căsătorit întâi cu Ruxandra, fiica lui Constantin Vodă Cantemir, și apoi cu Lupa, unul dintre cei mai însemnați boieri ai Moldovei de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al Istoriei țărăi Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini. A ajuns în tinerețe om „de casă” postelnicului Constantin Cantacuzino și a rămas credincios (un „client” local, care abia târziu, pe la începutul anilor 80 ai secolului al XVII-lea, va ajunge ispravnic de Târgoviște) acestui neam până la moarte (s-a stins către sfârșitul veacului, cândva între 1693 și 1697). Ni-l putem închipui într-unul dintre palatele Cantacuzinilor, îmbrăcat cu dulamă trandafirie cu manșete și căptușeală galbenă, strâns cu un brâu albastru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Io Neagoe voievod și domn a toată țara Românească și ctitori: jupan Barbul, marele ban, și Pârvul vornic și Danciul și Radul și jupan Preda. Și s-a isprăvit în timpul egumenului Marcu, amin. Mâna mulgreșitului Dobromir și Dumitru și Chirtop; ispravnic jupan Stoian; s-a început [să se zugrăvească] și s-a isprăvit în anul 7028[1519], luna octombrie 1” (Inscripție ce a fost în biserica Mănăstirii Bistrița - Inscripții medievale ..., p. 212-213, inscripția nr. II. 172). 72. Op. cit., p. 214-215, inscripția
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
intervină, fiind văzută slobod, vorbind, hotărând și poruncind. Anume, de câte ori soțul ei era dus, în cercetarea țării, în primblări, la hramuri, în călătorii sau în războaie și nu numea - cum se făcea desigur totdeauna în lumea cea mai veche - un ispravnic de scaun ca să ție țara; sau chiar când îl numea, dar nu înțelegea să-i lase puterea deplină ori nu-l credea potrivit pentru a reprezenta domnia în toată maiestatea ei, doamna ținea locul domnului”. Respectând restricțiile pe care le
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]