453 matches
-
lor, relațiile dintre ele, asemănările și deosebirile, sinonimia și antonimia lor. E atent la vorbirea oamenilor, spusă sau scrisă, la zicerile lor. Schor le adună de unde poate și le citează în rubrică să pe cele marcate de inedit, paradoxal, umor, istețime de observație sau exprimare originală. Îi plac fineturile adjectivale și adverbiale, mai ales cele spațiale și temporale. Dorel Schor e colecționar prin vocație. Are o impresionantă colecție de artă, în permanență îmbogățire. Pe langă tablouri, colecționează însă, si ciudățenii omenești
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_maestru_israelian_al_zoltan_terner_1331272983.html [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
vine ereditar de la antecesori talmudiști, aplecați asupra cuvintelor și literelor Cărții căutând sensurile sensurilor și jucându-se cu fineturile nuanțelor semantice ale vocabulelor ebraice. Cand nu sunt menite să ofere „învățături morale”, aceste „ziceri” ne delectează cu vivacitatea lor, cu istețimea jocului logic și dezinvoltura cu care sucesc sensurile cuvintelor pentru a parafrază ori împrospătă vechi adevăruri. În noianul de „ziceri” sapiențiale ale lui Dorel Schor abundă jocurile reflexiv-meditative despre timp și viețuirea lui de către om, sub semnul tragismului vremelniciei: „Bătrânețea
UN MAESTRU ISRAELIAN AL ZICERILOR SAPIENŢIALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_maestru_israelian_al_zoltan_terner_1331272983.html [Corola-blog/BlogPost/342145_a_343474]
-
nu are decât o sută de pagini), este o abundență de citate. Originală este grafica realizată de colega mea, Mara Pop (Babiciu), care a ilustrat volumul.” Poznele lui Păcală Păcală, erou al snoavelor populare românești, este cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. El tratează autoritățile sătești (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală și ironie usturătoare. În folclor, poznele lui Păcală sunt reunite într-un ciclu de snoave, care stă la baza prelucrărilor ulterioare ale
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 by http://confluente.ro/_patologia_lui_pacala_sau_simptomatologia_sanatatii.html [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]
-
tânăr ales pe nume: Făt-Frumos, Țugulea, Greuceanu, Prâslea, Siminoc sau a unei fete istețe și frumoase fără măsură: Ileana Cosânzeana, având același comportament și gingășie ca a fetelor satului, pe care naratorul le-a cunoscut în viață. Cuvântul ales dovedește istețimea, curajul, voinicia, calități ce desemnează însăși existența tânărului ca exponent al binelui. Prin toate aceste calități alese eroul se detașează de toate celelalte personaje ale basmului, devenind unic, radiind caracterul personajului carismatic. Devine un simbol, automatism acceptat în dorința de
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
părțile noastre, Toma Alimoș, și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata ... ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții... Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor, și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl său, om de vază, Ion Buică, un nume sonor din Țigăneștiul teleormănean” („Tatălui meu”). • În „anchetele” realizate de diverse reviste din Canada
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1481522290.html [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
al Olteniei. Născut în comuna Ghioroiu de pe Olteț, unde licuricii umblă cu felinarele în mâini și privighetorile cântă ziua în amiaza mare de te vrăjesc, Omul acesta vine în lumea culturii cu toată dragostea de cântec a strămoșilor lui, cu istețimea fiului Pepelei, cu harul de a măiestri versul și de a-l pune pe melodii care miros a țărână strămoșească, a dimineți fragede și a lapte dulce de pasăre. M-a impresionat și mi s-a dezvăluit de cum l-am
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Balanța Ai mintea agera și debordezi de spontaneitate și originalitate, pentru că toate replicile tale uimesc prin rapiditate și istețime. De fapt, toată lumea știe că nimeni nu te întrece în domenii intelectuale, procesele gândirii fiind pentru tine extrem de iuți și precise, singurul tău defect fiind un dram de superficialitate care se strecoară în tot ce faci. Dacă ai reuși să
HOROSCOP, luni, 9 ianuarie 2017 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104681_a_105973]
-
și în justiție e la fel... -Altfel spus, chiar dacă nu o merită, insul acesta se poate bucura totuși de succes și de un renume bun în lume pentru faptul că a știut să-și vândă masca.. -Adevărat! Prin îndrăzneală și istețime au și aceștia o șansă din partea sorții! -Personal nu sunt de acord magistre! rosti sec magistratul. -Oh! magistre Simbinacus, și mie mi se spune ,,magistratus extraordinarii” asta însă doar cu numele, în realitate fiind vorba de o titulatură care nu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_7_.html [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
am plănuit. Buburuza aceasta e tare isteață și nu se lasă prinsă cu una, cu două. - Bine, fie cum spui tu! încuviință motanul, dar nu renunță la ideea de a înșfăca gâza aceasta ce începea deja să-l enerveze cu istețimea sa. Și, deodată, Buburuza se înălță și se așeză pe spatele motanului. - Spuneai că vrei să fii prietenul meu, Zonzonel? îl întrebă curioasă. - Desigur! Și dacă vrei să te convingi că sentimentele mele sunt sincere, uite, te las să pășești
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1493267812.html [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
spune așa cuvinte frumoase despre băiatul aceasta, înseamnă că este un om de caracter”, și-au spus ei, renunțând să se mai împotrivească în vreun fel, căsătoriei celor doi. Dragostea adevărată pe care i-o purta lui Nicole, dar și istețimea lui, precum și mâna de ajutor, întinsă la momentul oportun de preotul Popescu, i-au deschis lui Mitică un drum spectaculos în doi - el, alături de domnișoara Nicole. Trei luni mai târziu Au urmat planurile de nuntă. Tradiția spune: Cununia este a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3.html [Corola-blog/BlogPost/356622_a_357951]
-
din stele să îți fac cunună Sub care gânduri multe se adună. Odihnitor e murmurul de ape, Iar cântecul pădurilor aproape. În alternări de soare și de lună, Înmlădiere pe vrăjită strună. Aș vrea să fiu vestitul vrăjitor, Cu multă istețime și umor, Seninul depărtărilor albastre Și zborul larg al gândurilor noastre. Sub poleiala razelor de soare, Aș vrea să-ți spun povești nepieritoare. În seara ce se lasă - catifea - Să-ți spun povești ce nu le știi aș vrea. Adrian
AŞ VREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/As_vrea.html [Corola-blog/BlogPost/357314_a_358643]
-
oficiu: De când cartea este viciu? Parlamentul o să prevadă Și cartea de contrabandă? Dacă vin din alte părți S-ar numi „trafic de cărți”? Apoi le veți confisca Și public, foc le veți da? Vi se pare că-n astă țară Istețimea dă pe-afară? Și că excedentul de carte Sare starea de ebrietate? Cititul cu decență, Formează dependență? Proza ce extaziază, Înseamnă că droghează? Așadar, concluzionez, Că citind, eu mă droghez, Ajung în starea de fericire, Când îmi curge slova-n
VICIU LITERAR de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1424183444.html [Corola-blog/BlogPost/370300_a_371629]
-
cine știe ce “necugetare” sau “boroboață”!... Pentru a o transforma într-o anecdotă cu “sare și piper” (spusă firește în cercul nostru de apropiați), întâmplării i-am mai adăugat “ingredientele” și “faptele de vitejie” prin care m-aș fi evidențiat eu (cu “istețimea mea!”) : “cuțit”, “apărătoare” (din ce și pentru ce, nu m-a întrebat nimeni niciodată!), că chipurile, pe distanța dintre pat și ușă aș mai fi făcut și câteva exerciții de jiu-jitsu (sic!) ca repetiție și “demonstrație” de forță, etc. Nevasta
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (2) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_2_.html [Corola-blog/BlogPost/342534_a_343863]
-
spus, chiar dacă nu o merită, anumite persoane care altminteri nu au cine știe ce calități se pot bucura totuși de succes și de un renume bun în lume pentru faptul că au știut să-și vândă masca... -Adevărat! Da. Prin îndrăzneală și istețime au și aceștia o șansă din partea sorții! -Personal nu sunt de acord cu această situație magistre! rosti sec magistratul Simbinacus. -Oh! magistre Simbinacus, și mie mi se spune ,,magistratus extraordinarii” asta însă doar cu numele, în realitate fiind vorba de
PRIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1439453024.html [Corola-blog/BlogPost/373286_a_374615]
-
minute zilnic progeniturii pentru controlul activității desfășurate și planificarea noii zile dată de Dumnezeu, fără un cântec de leagăn sau o elementară poveste cu Feți Frumoși viteji, Ilene Cosânziene frumoase și gospodine, împestrițată de elemente ale răului întotdeauna învinse de istețimea Feților și adânca judecată a Ilenelor, născătoarea de om nu poate fi numită mamă. Chiar dacă prin banii produși de activitatea ei de bază asigură „iubitului său prunc” tot ce ei i-a lipsit în pruncie, chiar și luna de pe cer
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1412756080.html [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
credul și să ia seama la eventualele pericole! Tot din acele timpuri, ursul nu-și mai dorește prieteni, umblă singur sau doar cu membri familiei sale. Răutăcioasa vulpe râde pe seama lui, ori de câte ori i se ivește ocazia. Tare-i mândră de istețimea ei, de modul cum s-a răzbunat pe Martinică. Totuși a fost păgubită și dumneaei. Niciun vulpoi nu și-o mai dorește de soață, iar din cauza vicleniei și a răutății, nu are nici prieteni. De atunci umblă și ea mereu
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1492776563.html [Corola-blog/BlogPost/375918_a_377247]
-
cap o șapca de culoare maro pentru al proteja de soare de subt șapca îi cădea bogat pe ceafa și acoperindu-i urechile părul blond cârlionțat cu fire argintii, ochii săi de o nuanță verde spre albastru sclipeau plini de istețimea omului calit în vâltoarea vieții, fata să era brăzdata peste tot de cute de asemenea fruntea să avea riduri adânci, gâtul sau era viguros, iar prin cămașă albastră descheiata i se vedeau pectoralii ce erau că tot corpul său bine
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1415200517.html [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
cu toate hățișurile vieții. Hoții sunt foarte iunventivi. Întotdeauna dau lovitura acolo unde nimeni nu se așteaptă. Este o mare plăcere să primești ceva pe gratis. Dar unde sunt marile inimi caritabile? • De-a lungul istoriei evreii au fost urgisiți. Istețimea lor nu a reușit să învingă barbaria și prostia dușmanilor. Când o părere este despicată în mai multe felii, miezul dispare. • Lumea este rea, dar din păcate n-o putem schimba. • Viața e prea scurtă pentru a profita de toate
GÂNDURI REBELE (26) – AFORISME (9) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1464271083.html [Corola-blog/BlogPost/378935_a_380264]
-
o să izbândești ! În orice clipă-a vieții tale, fii ce gândești, dar și ce simți Și-ți vei picta portetul sincer : oglinda bunilor părinți ! Pe oameni ochii îi ajută, să vadă în exterior Și le reflectă frământarea sau calmul interior... Istețimea e un dar ; bunătatea-i opțiune Ce ne ajută să trăim în bună comuniune ! Copilăria are arme, spre cele rele îndreptate Care-n oamenii maturi, au intrat și-s colmatate... DOMNUL IISUS ne-A învățat : dacă vrei Creștin să fii
HAI SĂ FIM MAI BUNI ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1465709898.html [Corola-blog/BlogPost/370914_a_372243]
-
îi e rotofei, părul vopsit negru și cu un început de chelie, poartă costume croite impecabil, deobicei de culoare gri, mănuși de piele asortate, pantofi de lac și pălărie borsalino. Când merge, face pași mici și caraghioși. Dă dovadă de istețime și când îi vin idei, ochii îi strălucesc. E un maniac al ordinei, lucrează metodic și cam păcătuiește prin vanitate. Posedă un ceas de buzunar mare și demodat care-i asigură puctualitatea. Când vrea să descopere ceva, se folosește de
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
îi e rotofei, părul vopsit negru și cu un început de chelie, poartă costume croite impecabil, deobicei de culoare gri, mănuși de piele asortate, pantofi de lac și pălărie borsalino. Când merge, face pași mici și caraghioși. Dă dovadă de istețime și când îi vin idei, ochii îi strălucesc. E un maniac al ordinei, lucrează metodic și cam păcătuiește prin vanitate. Posedă un ceas de buzunar mare și demodat care-i asigură puctualitatea. Când vrea să descopere ceva, se folosește de
MAGDALENA BRĂTESCU by http://confluente.ro/articole/magdalena_br%C4%83tescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Cugetari > INTRE DUMNEZEU ȘI NATURĂ 8 Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1235 din 19 mai 2014 Toate Articolele Autorului Școala Omul este unul dintre singurele animal care folosesc conștient unelte create de istețimea lor. De asta se crede favorizat de Dumnezeu. Natura îl consideră însă oaia neagră. Si-a uitat obârșia! Absolut toate viețuitoarele, cu excepția omului, pregătesc noile generații pentru asprimile vieții în familie. Parte genetic, dar în mare parte prin educare, cu
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400504083.html [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
Ele trebuie corect îmbinate astfel, ca la intrarea în școală elevul să respecte vorbitorul și să-i asculte vorbele, Școala s-a separat în final de biserică și predă nu numai cunoștințele dezvăluite de Dumnezeu ci toate cele pe care istețimea omului le-a smuls naturii. și acestea din urmă nu sunt deloc puține. Religia, nu Biserica prin slujitorii săi, este însă un rău necesar. Școala nu ar trebui să se lipsească de ea. Dar cu prudență. Luând în considerare că
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400504083.html [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
Voinicul era tânărul tentat la sacrificii negândite profund și aceasta o putem observa atât în basme cât și în epopei, balade, doine dedicate acestei stări de fapt. Voinicul era tânărul necopt[1] doritor de înfăptuiri mărețe, cu o putere muscularăși istețime nepuse încăla încercare, acele trepte ale inițierii care urmausădezvolte intelectul, înțelepțiunea, starea de a medita și analiza rezultatelor acțiunii. Apelativul voinic îl putem asocia mai mult lumii basmelor ce ține de ciclul încercărilor grele, în care eroul trebuia săîndeplineascăisprăviextraordinare a
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
mii de oameni înspre țările ei înstărite, în căutarea unei vieți mai bune. Puțini au reușit să încropească un rost, chiar și dintre celelalte etnii „ieșite la plimbare în lume”. De romi s-a ales praful. Vechile prejudecăți puse pe seama istețimii lor diabolice în arta furtișagului, tronează încă alături de stigmatul mizeriei în mintea cetățeanului european, obișnuit să comunice mai adânc cu un patruped decât cu o persoană de etnie romă. Concluzia tristă că omul modern nu s-a revoluționat în interior
„DOLOR” DE ANGELA NACHE-MAMIER (SUFERINŢELE ALTRUISTULUI). LIVIU OIFILEANU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Liviu_oifileanu_dolor_de_angela_nache_mamier_suferintele_altruistului_.html [Corola-blog/BlogPost/350953_a_352282]