1,394 matches
-
care a condus la faimosul import de bolșevism leninist, gestionat 133 de zile de Kun Béla în Ungaria. Din acest punct de vedere autorul ne asigura că "lucrarea de față este prima la noi", scopul ei fiind "completarea unui gol istoriografic". Lăsând în sarcina specialiștilor să aprecieze chestiunea priorității ne vom rezumă la a spune că o bună parte a cititorilor români nu cunosc acest episod și conflict româno-maghiar, recuperarea lui fiind nu numai necesară, ci și o probă de atașament
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
Armatei Franceze din Ungaria, ocuparea militară a zonei. Ofensiva începea pe 16 aprilie 1919. Apelând la detalii inedite, din presa vremii și chiar din Buletinele Marelui Cartier General român, Ioan Tepelea se simte obligat să ia "atitudine față de orice demers istoriografic căruia-i lipsește suportul științific și care alunecă la modul infatigabil în perimetrul propagandei istorice". Zis și făcut. Proba de foc o dă Oradea, unde ungurii aveau un important centru de recrutare și mobilizare în jurul Școlii militare de cădeți; terorizat
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
popor, destinul său în lume, a creat o întreagă literatură înflăcărată și extatică, populată cu eroi de legendă, ideali și invulnerabili. Această "strălucitoare lumină" se obținea însă adeseori prin eludarea unor date ale izvoarelor istorice sau prin hiperbolizarea altora. Construcțiile istoriografice care s-au înălțat pe aceste șubrede postamente - vecine cu beletristica - au cucerit și, poate, au educat. Nu reflectau însă adevărul în integralitatea sa. A urmat, apoi, o nouă generație, care a pornit de la principiile pozitiviste ale criticii scrupuloase a
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
românească) rostită în 1933 la Școala de Înalte Studii din Paris, în care a ținut, spre lauda sa, să precizeze cu respect că "între generația noastră și cea romantică a fost cineva bine cunoscut la Paris... A. D. Xenopol". Noua școală istoriografică românească nu avea să se limiteze însă, ca unii dintre predecesori, la forarea nesfîrșită în jurul unui izvor, mărunțind și subțiind m al marii personalități (nu s-a vrut el și a fost recunoscut drept "apostol al neamului"?) și chiar elanurile
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
de răscruce, ar fi trebuit să apeleze la unele documente revelatoare (din unele, totuși, citează), și, apoi, cu mijloace analitice, putea să construiască o carte solidă despre o perioadă de cumpănă din istoria României contemporane. Ar fi fost o contribuție istoriografică consistentă. Dar să nu cer autorului mai mult decît și-a propus să înfăptuiască. Excerptele selectate și adunate lună de lună sînt, negreșit, interesante și revelatoare. Dar nu prea izbutesc, întotdeauna, să-i transmită avizatului esențialul dintr-un palpit care
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
care marchează majoritatea "romanelor obsedantului deceniu", apare o proză care nu încearcă nici să dezvăluie nici să ascundă mari adevăruri istorice". " Rafinamentul stilistic", trăsătura cea mai evidentăși mai fermecătoare a scrisului lui, corespunde în analiza Ruxandrei Ivăncescu trimiterilor la metaficțiunea istoriografică definită de Linda Hutcheon, ingenuozității, fundalului comparatist oferit de romanele lui Borges și atentei analize a fundamentelor lumilor fictive și a motivelor sale (postmoderne și nu numai). Acestea gliseazăunele peste altele în nuanțări, fapte și diluări: "pentru Ștefan Agopian cauza
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
documentării. Dacă primele două sute de pagini erau inedite, următoarele (Pietro Metastasio e i poeti Văcăresti, respectiv Per la fortuna della tragedia alfieriana in Romania) fuseseră tipărite în prestigiosul Giornale Storico della letteratura Italiana. Pentru a compensa spiritul doct-demonstrativ al capitolelor istoriografice, prefața strecoară o notă cochet-sentimentală. Parafrazînd finalul canțonelor și baladelor medievale, prin care poetul își trimitea ca mesajer în lume propriul text, Ramiro Ortiz își îndemna la drum, într-un pelerinaj de juruință,... cartea de iubire, nu doar de erudiție
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
teze de doctorat, ale unor cărturari debutanți. E un bilanț remarcabil care a fost și, din păcate, nu mai poate fi. Se poate spune că niciodată, în istoriografia literară românească, nu a fost o perioadă atît de stimulativă a exegezelor istoriografice, ca și a instrumentelor de lucru de care ducem, cronic, atîta lipsă. Dar acestea, are dreptate confratele Iordan Datcu, nu sînt decît un compartiment al activității de anvergură al Editurii Minerva. Temelia o crea redacția de clasici români, publicați în
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
monumentele istorice ale urbei, alții îi consideră pe parizieni "depravați", deși elogiază comportamentul lor galant, rafinamentul conversației, eleganța vestimentară, naturalețea ș.a.m.d. Citind cartea lui Mircea Anghelescu, plăcerea lecturii sporește cu fiecare pagină parcursă, inevitabila ariditate documentaristică a expunerii istoriografice e însoțită mereu de interpretări subtile, într-un limbaj de sobră expresivitate, în fraze ample, ale căror volute se închid adesea sub pecetea unei afirmații tăioase, lapidare, amprentă indelebilă a frecventării izvoarelor clasice. Reîntorși din exilurile prin care ne-a
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
Alex. Ștefănescu Arhivă Mircea Motrici, talentat reporter din Suceava, care, în perioada afirmării sale, l-a entuziasmat pe Geo Bogza, se află în posesia unei arhive de o valoare - istoriografică și literară - excepțională. Este vorba de lucrările în manuscris, caietele de memorii și dosarele cu documente ale unui ascendent al său, arhimandritul Dionisie Udișteanu, profesor-subdirector în perioada dinainte de război al Seminarului Monahal de la Mânăstirea Cernica, persecutat, în perioada postbelică, de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
patologică noncomunicare, este consolidarea comunităților artistice pe criterii zonale, comunități atît de puternice ca energie creatoare și de spectaculoase ca formă de structurare încît reușesc să devină exponențiale pentru fenomenul național în totalitatea sa. Astfel, dacă analiza critică și judecata istoriografică ar poposi o clipă în Bistrița, de exemplu, și s-ar apleca sistematic asupra unor artiști precum Vioara Popescu, Miron Duca, Maxim Dumitraș, Marcel Lupșe, Mihai Perca, Vasile Tolan și încă mulți alții, s-ar constata, pe nesimțite, că obiectul
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
Biserica Ortodoxă Română pe tot parcursul secolului al XIX-lea, până la Biblia sinodală de la București din 1914 inclusiv. Cel de-al doilea capitol al acestei ediții de studii și texte este dedicat aspectelor laice ale activității Școlii Ardelene, de la cea istoriografică și până la dimensiunea ocultă aflată, uneori, în spatele inițiativelor politice și culturale ale iluminismului ardelean. Dacă unele dintre textele comentate aici sunt cunoscute publicului larg - mă refer la Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, de Samuil Micu, și la Temeiurile gramaticii
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
1916” de Vasile I. Schipor; „Revista trimestrială de istorie și cultură «Glasul Bucovinei» - un destin care unește” de Ilie Luceac (o sensibilă enumerare a personalităților care i-au acordat interviuri sau au fost prezentate, au semnat în paginile publicației); „Dezbateri istoriografice și aspecte controversate privind istoria Bucovinei în rubrica Opinii a periodicului «Analele Bucovinei»” de Marian Olaru, directorul Institutului „Bucovina” Rădăuți, „Revista «Glasul Bucovinei» la 20 de ani de la apariție” de Rodica Iațencu, cercetător științific, „Cultura tradițională reflectată în paginile periodicului
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]
-
43 de ani de literatură - precum constantele și noutățile lor. Și, mai presus de toate, ducând la capăt această întreprindere ce îmbină tematologia cu minuția structuralistă, Viorel Coman nu a uitat nicio clipă să situeze axiologic, să vadă din perspectivă istoriografică și să se bucure de norocul de a se simți, măcar pe parcursul faptei lui, locuitorul unei lumi pierdute și părtaș la misterele ei’’. Magister dixit ! Parcă așa se zice... Mulțumim, Domnule Profesor. DAN LUPESCU P.S.: Nu am înțeles de ce niciuna
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Un fenomen demn de remarcat în viața științifică și culturală sălăjeană a ultimilor ani îl reprezintă apariția tot mai frecventă a lucrărilor cu caracter monografic dedicate unor localități sau personalități. În acest context și curent istoriografic se încadrează și lucrarea de față, semnată de Ileana Petrean-Păușan, distinsă fiică a satului Treznea. O monografie a satului Treznea nu credem că putea fi scrisă mai bine decât de un reprezentant de seamă al localității. Astfel se adeverește, încă
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
G. Călinescu. Autorul nu vrea aici să înserieze, să traseze o evoluție, să marcheze o procesualitate. Nu construiește, ci deconstruiește. Diferențele importante care apar între opera de sinteză și cea de față vin, mai întâi, din constatarea următoarei disparități. Creația istoriografică e, în mod obligatoriu, un produs coerent și finalist. Însă istoria ca atare, urmărită pe pânza textului, nu este așa. Ea e dimpotrivă accidentată, fracturată, pseudo-organică, având un caracter atipic dovedit de atâtea și atâtea defazări, salturi, evoluții vertiginoase și
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
totodată ca o dovadă peremptorie a participării culturii românești la fondul mondial de valori. Este meritul unanim recunoscut al lui Viorel Cosma de a fi pus în lumină prezența muzicii în cadrul străvechii culturi autohtone, evocând în acest sens mărturii iconografice, istoriografice și epigrafice; de a fi relevat aspecte ale manifestărilor muzicale cu caracter sacru sau laic în Evul Mediu românesc; de a fi actualizat interferențe muzicale în plan românesc și universal în epocile Renașterii și Reformei, Clasicismului, Romantismului și de construire
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
bărbătești, armonizări ale melodiilor de colinde, doine și cântece, dansuri prezente în Monografie. Pentru a facilita lectorului contemporan o imagine critică, obiectivă și cuprinzătoare, cu informații aduse la zi, am analizat demersul monografic al lui Sabin Drăgoi din triplă perspectiva: istoriografica, folcloristica (prin cele două studii semnate de Constantin-Tufan Stan și Constantin Catrina) și lingvistică, prin Glosele datorate lui Simion Dănilă. Ne-am străduit să adoptăm un sistem unitar de tehnoredactare a textelor, doar în unele situații (vezi, de exemplu, modul
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
astfel, un spațiu al generozității, o adevărată unitate de măsură pentru fondul de sensibilitate al unui grup uman foarte larg, și nu un instrument de cenzură sau un cîntar necruțător pentru performanța individuală. Atunci cînd acest fenomen va fi studiat istoriografic și critic în toată extensia și profunzimea sa, cînd Balcicul va fi restituit artistic și moral spațiului nostru cultural așa cum se cuvine, arta românească, în ansamblul ei, dar și resorturile noastre sufletești, vor fi percepute mult mai corect, mai nuanțat
Turism și mitologie la Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6915_a_8240]
-
un trecut, cronica lui Huru documentează de fapt epoca în care a fost plăsmuită. Răspunde, indubitabil, unor așteptări ale momentului respectiv și materializează izbitor acea orientare generală, legitimatoare, către starea de lucruri din trecutul înalt. În epoca romantică, existența dovedită istoriografic și lingvistic a unor instituții autohtone era izvor de drept. Tradiția, dreptul istoric deveneau hotărâtoare în negocierile și tratativele purtate pentru ca Principatele să constituie o unică națiune. Un precedent la acțiunea și mistificțiunea patriotică a pașoptiștilor poate fi înregistrat la
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
care o exprimă, nu este să răstoarne, Doamne ferește!, legile. Noi vrem doar să revenim la legile și instituțiile vechi, pământene, vechi dar bune, nedocumentabile dar știute, nedescoperite pe un suport material, și atunci readuse în actualitate prin artificii și ficțiuni istoriografice. Istoria este filtrată aici prin expertiză critică, dar interpretată în spiritul în care a fost scrisă și făcută. O carte substanțială și care se citește cu mare plăcere, un prim și sigur pas făcut pe terenul alunecos (plin de făptuiri
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
astfel, un spațiu al generozității, o adevărată unitate de măsură pentru fondul de sensibilitate al unui grup uman foarte larg, și nu un instrument de cenzură sau un cîntar necruțător pentru performanța individuală. Atunci cînd acest fenomen va fi studiat istoriografic și critic în toată extensia și profunzimea sa, cînd Balcicul va fi restituit artistic și moral spațiului nostru cultural așa cum se cuvine, arta românească, în ansamblul ei, dar și resorturile noastre sufletești, vor fi percepute mult mai corect și mai
Balcicul, între mitologie și turism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8104_a_9429]
-
de factură auster clasică, de prezentare a unei istorii naționale urcînd cronologic din preistorie pînă în zilele noastre. în cel mai tradițional chip, cartea începe cu evocarea triburilor trace și se încheie cu integrarea României în Uniunea Europeană. Un veritabil maraton istoriografic în aproape patru sute de pagini, plus încă vreo treizeci de note și bibliografie, condus cu dificila artă a narațiunii istorice ghidate de o viziune a întregului răsfrîntă în fiecare dintre capitolele celor cinci părți cîte are în totul această Istorie
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
cu ansamblul. De origine română, trăit de la zece ani în Franța, unde familia i s-a refugiat din motive politice în a doua jumătate a anilor '70 ai secolului trecut, format în spiritul și în contextul celor mai actuale dezbateri istoriografice occidentale, autorul acestei sinteze are și avantajul unei cunoașteri întinse și aprofundate a istoriografiei românești. Traian Sandu își începe de altfel cartea amintind folclorica de-acum plîngere a lui Cioran că poporul român nu a participat la "Marea Istorie" și
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
copil”, un supliment pentru cei mici, apoi „Monitorul”, iar din 2003 - foaia căminului de vârstnici; cinci publicații, reunite sub egida celei mai longevive gazete românești de pretutindeni din mediul rural, la care sub aceeași ocrotire se mai adaugă zece lucrări istoriografice, literare, și memorialistice. Autorii: comloșeni, care din inițiativa „Sufletului nou” au mai dezvelit 31 de plăci comemorative într-un adevărat „Panteon al oamenilor de seamă din Comloșu Mare”, un gest de înalt civism și spiritualitate românească, moment care ne poartă
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]