1,082 matches
-
Acum, după peste 70 de ani de la acest moment, România literară găzduiește un întreg Capitol (primul) din Partea I Când înfloresc rapițele a romanului, capitol în care Conu Nicu, antecesor cu 2-3 generații al lui Beiu, cel din Munci și socoteli, istorisește cum a reușit să rotunjească într-un singur trup moșia de la Grozăvești. Simion FAUR Când înfloresc rapițele Conu Nicu își îmbrățișă câmpurile, cu o privire lacomă, ca de hultan, ca de lup hămesit. Cât de dragi îi erau și cât
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
o literatură ce de-abia acum începe, de-abia acum se înfiripă... Subintitulată "Traduction et extrait des principaux počtes et prosateurs", antologia a fost făcută de doi autori, N.Iorga și Septime Gorceix. Acesta din urmă semnează un Ťavertismentť, unde istorisește cum a ajuns să ia parte la întocmirea antologiei. Căzut prizonier la Verdun, încercase două evadări spre Elveția, dar nu izbutise decît să devină prizonier austriac. I-a venit ideea să încerce spre Răsărit. A traversat, împreună cu un alt tovarăș
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
le răcește citirea dumnezeieștilor Scripturi, le smerește rugăciunea neîncetată și le potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocaliaă, p. 253. footnote>. În Pateric ni se istorisește despre un frate care a întrebat pe avva Agathon pentru păcatul curviei și Avva i-a răspuns aceluia: mergi, aruncă neputința ta înaintea lui Dumnezeu și vei avea odihnă<footnote Avva Agathon, în Patericulă, p. 28. footnote>. Tratamentul recomandat de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
totuși de o vei îngrădi cu frica de Dumnezeu, ai doborât furia ei<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia XIII, p. 178. footnote>, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. În Pateric ni se istorisește că la avva Efrem, din îndemnare oarecare a venit o păcătoasă, cu măgulire să-l tragă spre împreunare urâtă, iar de nu, măcar să-l pornească spre mânie, că niciodată nu-l văzuse cineva mânios. Și a zis ei: vino după
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Solomon ne îndeamnă: Cu toată străjuirea păzește inima ta (Pilde 4, 23). Sfântul Ioan Scărarul relatează o întâmplare din care reiese că eliberarea totală de această patimă este atunci când Ziditorul este slăvit pentru frumusețea (feminină) creată de El: Mi-a istorisit cineva o pildă foarte înaltă de curăție. Văzând cineva, zicea, o frumusețe deosebită, slăvea foarte pe Făcătorul din acest prilej și numai de vederea ei era mișcat la iubirea lui Dumnezeu și îi izvorau lacrimi. Dacă unul ca acesta are
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
la ambiguitate și ironie. Penelopei îi revine funcția dublă de actant în fabulă (evoluînd de la poziția pasivă și secundară la protagonismul propriei aventuri: peregrinarea pe mare și pe uscat, povestea de dragoste cu Torseos) și în același timp de narator. Istorisind și țesînd în același timp, soția eroului reconstituie, în paralel, cu cuvinte și cu fire colorate ceea ce s-ar putea numi cronica adevărată a întregii istorii. Fără iluzii, fără idealizări, fără concesii. Nararea se desfășoară de pe poziția martorului ocular sau
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
pentru o mică slujbă». Ne rugăm, apoi intrăm iar în biserică. Aparatul de filmat... pornește. Și încă ceva; constatăm că nu mai avem nevoie de lumini! Sau alta, la Curtea de Argeș. Liniște, liniște, liniște. Zi frumoasă de mai, Vladimir Jurăscu îmi istorisește cum, cu 35 de ani în urmă, jucase chiar acolo, în curtea mănăstirii, rolul Meșterului Manole în piesa omonimă. Spectacolul se terminase, dar nimenea nu aplauda; tăcere preț de câteva minute și-apoi un huiet dinspre public, urale. Pentru cei
Agenda2003-23-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
-
pentru o mică slujbă». Ne rugăm, apoi intrăm iar în biserică. Aparatul de filmat... pornește. Și încă ceva; constatăm că nu mai avem nevoie de lumini! Sau alta, la Curtea de Argeș. Liniște, liniște, liniște. Zi frumoasă de mai, Vladimir Jurăscu îmi istorisește cum, cu 35 de ani în urmă, jucase chiar acolo, în curtea mănăstirii, rolul Meșterului Manole în piesa omonimă. Spectacolul se terminase, dar nimenea nu aplauda; tăcere preț de câteva minute și-apoi un huiet dinspre public, urale. Pentru cei
Agenda2003-23-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
-
Timișoara zicala: Toate cele bune vin din Fabric - apa de băut, pâinea, berea și caii frumoși. Mai apoi se spunea la fel despre tramvai, despre curentul electric și, câteodată, despre femei“: așa începe preafrumoasa poveste a Orașului de la răsărit - Fabric, istorisită cu incomensurabil farmec de atoateștiutorul în- tr-ale Timișoarei istoric Florin Medeleț. Ea, povestea, se revarsă fascinant în albia unui album bibliofil, în care își mai dezvăluie tainele de ieri (adică... din 1716) și de astăzi Cetatea, Orașul de la apus - Iosefin
Agenda2004-43-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282988_a_284317]
-
podurile, parcurile, ștrandurile și fiecare palmă de loc din Timișoara întreagă. Lansat ieri, albumul „Timișoara. Povestea orașelor sale“ cuprinde, în cele 256 de pagini, peste 400 de fotografii color realizate de artistul fotograf Dan N. Buruleanu, care ilustrează viu cele istorisite de ilustrul arheolog Florin Medeleț. Apărut la Editura Mirton, albumul se adresează atât timișorenilor, cât și oaspeților orașului, fiind realizate trei ediții bilingve: română - engleză, germană, italiană. În finalul lucrării, însemnate instituții și companii din Timișoara, între care se află
Agenda2004-43-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282988_a_284317]
-
se folosească de platformă ei socială. Ori de cîte ori le telefonează familiilor răniților din spitale, se află în impasul recomandării, pe care il rezolva prezentîndu-se simplu: Domnită Ileana, uneori spre stupoarea sau chiar neîncrederea celui de la capătul firului. Întîmplările istorisite în acest volum nu au nimic spectaculos, ele nu reconstituie o lume fastuoasa, nu dezvăluie amănunte senzaționale despre personalități din înaltă societate, nu evocă o viață de lux, nici măcar una de tihna și elegantă. Sînt însemnări de război, despre întîmplări
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
care îi pândește fiecare reacție. Ca un făcut, în aceeași perioadă, o prietenă de familie, Smaranda, căsătorită cu doctorul Gachet, le aduce dactilograma unui român memorialistic al soțului ei, care, ca fost prizonier în Iugoslavia, a simțit nevoia să-și istorisească în scris peripețiile. "Scriitorul" nu are chef să parcurgă opera unui diletant și, în plus, se burzuluiește la vederea ei dintr-un presentiment al rivalității, care, din nefericire, i se confirmă. Marianne abandonează lectură românului Hotel Europa și citește exclusiv
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
lui Viorel Știrbu seamănă leit cu acela al lui Vadim Tudor și Dumitru Dragomir de la "Atac la persoană". Aceeași aripa? Hoția, unde te aștepți și unde nu Într-o tabletă pe care a publicat-o în ROMÂNIA LIBERĂ, Romulus Rusan istorisește o, să-i spunem, aventură pe care a trăit-o la urcarea într-un tren de noapte care pleca din București cu destinația Oradea. Tabletă se intitulează Fericiții hoți și aflăm din ea ce i se poate întîmpla unui om
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
Dar a-ți batjocori victima era cea mai ascuțită voluptate a călâului, a părții rele a Securității, căci a existat și o parte bună, ce zic, serafica, aceea care ne ocrotea de spionii din Vest și de peste Ocean. Generalul Pacepa istorisea cu stupoare cum, intrând în cea mai tainica vizuina a instituției, Departamentul dezinformării, dăduse acolo, la birou, în uniformă de general, de conducătorul secției, Valentin Lipatti, distinsul diplomat, fermecătorul om de lume (cu opinii de stânga!), filozoful senin, care n-
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
întîmplării. Camera modestului hotel în care își găsește adăpost are o ciudățenie: un dulap fără perete în spate, căptușit doar cu un strat de postav cenușiu. Din acest dulap se ivește, seară de seară, fantasma unei fete frumoase care îi istorisește poveste după poveste, "povestiri triste, fără mîngîiere", care însă lui Albert cel muribund "i se așezau ca o dulce povară pe inimă și o făceau să bată tot mai încet și mai fericită". Parodicul, în "Dulapul de haine", vine în
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
Andreea Deciu "Cu mulți ani în urmă trăia la Zuchnow un om pe nume Mendel Singer. Blînd, smerit și umil, el era un evreu cît se poate de obișnuit." Cu un început de poveste, care promite să istorisească banalul ce nu poate fi altfel decît tragic al unei vieți de sărman evreu, romanul lui Joseph Roth este o capodoperă a ambiguității și înșelătorului. Lesne de citit ca o parabolă a pildei lui Iov, cum titlul ne propune explicit
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
lui Roth, aflată la temelia personajelor sale, este cea a unui cinic discret care se luptă cu sine să devină încrezător. O filozofie a șovăielii și răzgîndirii, a indeciziei și amînării, deghizată permanent în stilistica fermă a tonului narativ, care istorisește calm și netulburat evenimente din mărunta existență a unei familii de evrei ruși. Cartea este tradusă foarte bine de Gheorghe Nicolaescu, dar postfața semnată tot de traducător este simplistă și nu face deloc dreptate romanului. Mendel Singer, eroul romanului, este
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
banală, ci des întîlnită. În literatură, aceeași idee stă, parșiv, la temelia unei estetici moderniste, care distruge în plin efort de căutare. Multiplicarea perspectivelor narative nu dezvăluie taina identității unui personaj, ci o complică pînă la o face de nepătruns. Istorisită de mai multe guri, viața individului devine himeră, povestea se topește în acele detalii care nu coincid, sau se contrazic reciproc. Astfel că, în cele din urmă identitatea însăși devine evanescentă. Eroina lui Conrad dispare tocmai pentru că e trasformată de
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
atmosferă cu interminabilele rostiri, pline de teorii îndrăzneț înțelepte (era, atunci, marxist, semnînd, ca în revistă Stînga, P. Boteanu), punctate, deseori, de un rîs homeric. Aici își petrecea serile, pînă tîrziu după miezul nopții, Cioran, adesea rîzînd exuberant, cînd se istoriseau anecdote despre țăranii ardeleni. Firește că în cartea d-lui Vlaicu Barna defilează, cu silueta lor inconfundabila, mari personalități scriitoricești, artistice și gazetărești. Într-un loc, pe la începutul cărții, întîlnim figură lui Tonitza, căruia îi plăcea vinul, stînd, cîteodată, (că
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
inundă sate, cum își schimbă uneori albia, cum se varsă în cele din urmă în Dunăre. În mod similar, cu aceeași lentoare maiestuoasa și, bineînțeles, cu un sentimentalism mult mai sobru, pe masura calității sale de istoric literar, Z. Ornea istorisește curgerea - de la izvoare și până la vărsarea în fluviul culturii române - a unei ideologii din a doua jumătate a secolului trecut. Ca să explice și într-o oarecare măsură să justifice meandrele făcute de junimism, istoricul literar descrie cu claritate, în cunoștință
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
mai potrivit". Cât privește strădania relatării cât mai obiective a faptelor - ideal greu de atins de vreun istoric -, Dimitrie Cantemir își previne astfel cititorii: "Căci, de vreme ce nici cele ce se petrec dinaintea ochilor noștri nu suntem în stare să le istorisim astfel încât povestirea noastră să fie în orice privința desăvârșită și lipsită de greșeli, cine altul decât un smintit ar cuteza să afirme că va înfățișa fără nici o abatere care s-au petrecut cu atâtea veacuri mai înainte(...)?" Confruntând textul original
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
oaresice aroganță a cunoscătorului (explic îndată cum e concepută cartea) căruia nu i-a scăpat nimic din domeniul eposului popular sau chiar cult, de pe întreg pămîntul, si ingenuitate bulversantă. Carrière e un erudit, înainte de orice, pentru că a fi capabil să istorisești snoave cu Nastratin Hogea laolaltă cu povestiri africane, pilde buddhiste sau basme/ bancuri cu rabini, e o performanță pe care autorul nu se sfiește să o exhibe, perfect conștient că își năucește auditoriul. Dar plăcerea istorisirii, entuziasmul deloc disimulat al
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
narativ atît de util și de adecvat unei teorii neurobiologice. Urmînd îndemnul lui Carrière, că fiecare dintre cititori să devină, la rîndul său, povestitor, spunînd altora poveștile din această carte, după propria să inima, înflorindu-le așadar cît poftește, închei istorisind și eu una, dintre preferatele mele, întîmplător o pildă persana: ea ne vorbește despre un povestaș care, zi după zi și noapte după noapte, îi spune oceanului o poveste, fără a avea răgaz decît să bea un pahar de apă
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
Valsul a lăsat în urmă Viena, parfumurile și cochetăria ei; Studiile (Leș Etudes a ce fel de "Gradus ad Parnassum"?) au mutat exercițiul diabolic în câmpul tehnicii transcendentale; Baladele povestesc tot ce scrie Mickiewicz în poemele lui narative fără să istorisească ceva; Sonatele nu mai asculta decât de vântul care matură viețile și mormintele. Am înțeles, târziu, ca instrumentul pe care il ascultau fidelii lui admiratori nu a existat niciodată decât sub degetele lui Chopin. O confirmă zeci de mărturii. Unele
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
Mein jahrhundert a veacul, secolul meu a declanșează printr-un reflex aproape pavlovian pofta de a citi un text autobiografic. Nici vorbă însă de așa ceva. Cartea este, apartent, asemănătoare exercițiilor de stil ale lui Raymond Queneau. Dar, în vreme ce scriitorul francez istorisește banală aventură a unui individ ce călătorește cu autobuzul în aproape o sută de variante stilistice, Günter Grass insufla celor 100 de povestiri unul și același "zgomot de fond", împrumutînd doar "vocea", doar "idiolectul" sau personajelor care apar și dispar
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]