160 matches
-
cu privire la presupozițiile pro priului timp însoțește cunoașterea trecutului, cu atât mai mult cu cât caricatura este, prin esența ei, o figură critică. Activitatea de a colecționa are, astfel, un dublu rol: ea salvează trecutul de reprezentările abstracte și de ideologiile istoriste și, pe de altă parte, salvează obiectul din uitarea pe care o implică transformarea sa în marfă. Gestul reprezintă, din perspectiva paginilor de față, o modalitate privilegiată a experienței trecutului prin intermediul materialității obiectelor sau, mai bine spus, a trecutului ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
opinii și experiențe. Antrenat în dezbaterea asupra conformismului și nonconformismului, autorul își limitează câmpul referențial la două tendințe fundamentale ale teatrului, pe care le denumește, după criterii personale, irlandeză și continentală, exemplificându-le prin creația a șase dramaturgi importanți. Retrospectiva istoristă surprinde mai întâi modalitatea conformistă a teatrului. Alta decât cea înstăpânită, accepția noțiunii de conformism definește aici corespondența dintre realitatea literară și existența socială de fond, atribut distinctiv al artei perene. Prin opoziție, convenționalismul, interferat până la identificare cu nonconformismul, vizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
din fosta Iugoslavie), forurile laice trebuie să gestioneze cu inteligență aceste procese. În acest caz, laicitatea poate preveni prozelitismul și fundamentalismul religios. Ar fi de dorit ca Însăși programa la disciplina religie să fie gândită Într-o manieră comparatistă, interculturalistă, istoristă și mai puțin centrată confesional. Deconfesionalizarea, măcar și parțială, se justifică În situațiile de criză. Cu cât procesele democratice devin mai evidente, cu atât pot fi degajate fără riscuri demersuri monoconfesionale, cel puțin la Începutul formării religioase, pentru ca mai apoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
patru volume de Studii italiene. Problematica diversă și personalitățile avute în vedere acoperă evoluția literaturii italiene de la Dante până în vremea noastră, impunând un specialist de prestigiu. Pentru decriptarea sensurilor operei, B. folosește predilect demersul impresionist și pe cel al criticii istoriste, la care se adaugă în formularea judecăților estetice, și alte metode critice, cele sociopsiho-biografice, printre altele. Stilul nu evită metafora temperată, denotând implicarea uneori puternică, dominantă chiar a emoționalității, turnată însă mai totdeauna în expresii calme. Căci poeziile din placheta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285562_a_286891]
-
englezești, italiene, grecești și orientale - ori în poemele fantastice, sunt degajate constant, fără a fi neglijate, firește, izbutirile estetice. În spațiul relațiilor și interferențelor literaturii engleze cu alte literaturi se plasează și lucrarea Shakespeare în cultura română modernă (1971). Urmărind istorist efectele catalitice ale capodoperelor „divinului brit” în România - de la primele mențiuni, recenzii, articole și reprezentații până la studii, traduceri și inserții tematice în scrierile literaților noștri -, autorul subliniază mai ales specificitatea contactelor, pentru a pune în lumină modul irepetabil în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
să o conserve. Tradiția devine un parc natural al conștiinței sau o rezervație pentru ultimii mohicani ai premodernității. Oamenii tradiției devin o curiozitate. Atitudinea paseistă, de muzeograf a romanticului arată că actul de conservare a tradiției rămâne îndatorat unei perspective istoriste. Reconstrucția istoriei este facilitată de un operator subiectiv: sensus communis la Vico, der Geist („spiritul”) la Hegel, die Einfühlung („empatia”) la Schleiermacher, das Erlebnis („trăirea”) la Dilthey. Din acest motiv, individualismul implacabil al modernității rămâne nedepășit. Tradiția nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Este o pretenție minimă dar necesară, în condițiile în care există mentalități întoarse spre trecut sau înnămolite în prezent, din cauza cărora continuă să existe evenimente care se vor tăinuite și altele care se vor impuse forțat, fără respect pentru principiul istorist etc. Paradigma epistemologică propusă științei psihologiei corespunde unei construcții aflate în plină edificare, perfectibilă și ajustabilă de către oricine cumpănește cu obiectivitate la destinul psihologiei ca domeniu distinct de cu-noaștere științifică, realizat în acord cu logica de dezvoltare generală a cunoașterii
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în perioada de tranziție de la medieval la modern, relevă funcții de ordin intelectual, cercetate și de mediile aulice iluministe. Operă poetică și cronică a evenimentelor, Ruinae Pannonicae este deopotrivă un tablou vivant al mentalității ardelene contemporane lui Schesäus, așa încât mișcarea istoristă din evul modern o redescoperă pentru bogăția informațiilor și pentru dialogul european sugerat. Din numeroasele ediții ale operei lui Pelbartus de Themeswar (de Timișoara), în fondurile bibliotecii din Alba-Iulia se numără Expositio compendiosa et familiaris sensus liberale et mystici complectes
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
S. Micu și Gh. Șincai vor găsi în orice împrejurare a activității lor literar-istorice înțelegere din partea episcopilor și a canonicilor orădeni. Este o prietenie, o comuniune de suflete și minți dornice să depășească trecutul, acele neplăcute contingențe ale istoriei. Spiritul istorist câștigă și el teren, astfel încât intelectualii români speră ca prin aportul lor să fie utili și în acest sector. Speranța tipăririi volumelor lor a fost deseori întreținută de mediul aulic orădean. Circulația cărților și manuscriselor românești din epocă apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și/sau criza filozofiei / 30 C) Relația cu filozofia kantiană / 32 D) Relația cu Hegel (între clasic și romantic) / 34 E) Relația cu romanticii / 38 F) Relația cu pozitiviștii / 42 Note și comentarii / 51 II. Progres și discontinuitate în viziunea istoristă asupra evoluției filozofiei / 81 1. Viziunea istoristă în genere / 81 A) Geschichte, Historie, Historik, Histor(iz)ismus, Geschichtswissenschaft / 81 B) Scurt istoric al istorismului / 82 a) Originile istorismului / 83 b) Accepțiunile termenului / 84 c) Meritele și implicațiile istorismului / 85 d
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cu filozofia kantiană / 32 D) Relația cu Hegel (între clasic și romantic) / 34 E) Relația cu romanticii / 38 F) Relația cu pozitiviștii / 42 Note și comentarii / 51 II. Progres și discontinuitate în viziunea istoristă asupra evoluției filozofiei / 81 1. Viziunea istoristă în genere / 81 A) Geschichte, Historie, Historik, Histor(iz)ismus, Geschichtswissenschaft / 81 B) Scurt istoric al istorismului / 82 a) Originile istorismului / 83 b) Accepțiunile termenului / 84 c) Meritele și implicațiile istorismului / 85 d) Stadiile istorismului / 88 e) Concluzii pe marginea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Historie, Historik, Histor(iz)ismus, Geschichtswissenschaft / 81 B) Scurt istoric al istorismului / 82 a) Originile istorismului / 83 b) Accepțiunile termenului / 84 c) Meritele și implicațiile istorismului / 85 d) Stadiile istorismului / 88 e) Concluzii pe marginea istoricului istorismului / 90 2. Viziunea istoristă asupra filozofiei / 93 A) Istorism și supraistorism / 94 a) Continuitate și discontinuitate / 94 b) De la unitatea istoriei la "unitățile" ei / 95 B) Istorismul lui Dilthey / 98 a) Relativizarea apriorismului kantian / 98 b) Rolul conștiinței istorice în depășirea istorismului / 102 c
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de-a dreptul bizară. Cel de-al doilea răspuns evidențiază, în fond, tot însemnătatea lui Dilthey, dar de astă dată pentru filozofia românească sau cel puțin pentru principalii reprezentanți ai acesteia, Blaga și Noica. Ori mai degrabă, relevă importanța orientării istorist relativiste pe care o ilustrează Dilthey. Spre a sublinia acest aspect dintr-o perspectivă răsturnată, am spune că însăși apropierea numelui său de cel al marilor noștri filozofi constituie dovada însemnătății autorului german pentru cultura română. Precizăm însă că pentru
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
parțial valabile. Urmărind o adecvare între lucruri și intelect sau chiar o identificare a planului existenței cu cel al gândirii, filozofia tradițională dorea să obțină o sinteză sistematică, aptă să propună un concept totalizator, universal valabil. În schimb, orientarea relativist istoristă din secolul al XIX-lea pune în lumină faptul că șansa metafizicii rezidă doar în creația liberă, în mod fatal unilaterală, ceea ce îi conferă un caracter relativ în raport cu pretențiile absolutiste ale metafizicii clasice. Din această nouă perspectivă, sistemele filozofice apar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
s.n.)26. Noi credem că, dincolo de inerentele diferențe și adaptări determinate de un Zeitgeist, doctrina rămâne în esență totuși aceeași; deși "modernizate", coordonatele ei la nivel paradigmatic nu se schimbă. Acum ne vom opri cu precădere asupra corespondențelor dintre relativismul istorist și romantism, pe de o parte, și pozitivism și realism, pe de altă parte, deoarece Dilthey se află tocmai la intersecția lor, căutând să reconcilieze scepticismul generat de prima dintre perechile de tendințe amintite cu scientismul celei de-a doua
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Böhme, influența ideilor lui Rousseau, operele lui Hamann și ale lui Herder care au pregătit terenul pentru Stürmer-i und Dränger-i constituie câțiva factori care au favorizat către sfârșitul secolului al XVIII-lea apariția unei veritabile Umwertung aller Werte pe baze istoriste și subiectiv-romantice.39 Amintita răsturnare de valori se petrece însă într-o epocă de maximă înflorire a iluminismului raționalist și universalist. Facem această precizare din două motive: pe de o parte, pentru a sublinia cui i se adresează replica subiectiv
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a iluminismului raționalist și universalist. Facem această precizare din două motive: pe de o parte, pentru a sublinia cui i se adresează replica subiectiv romantică, iar pe de altă parte, spre a sugera că în epocă există și un "iluminism istorist", opus celui "dogmatic" (vezi II, notele 4 și 5). Întrucât istorismului i-am rezervat în continuare un capitol special, ne vom opri aici, în primul rând, asupra caracteristicilor spiritului romantic, care mizează oricum pe categoriile istoricității. Spiritul romantic refuză modelul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pozitiviste, cât mai ales a spiritului științific, a scientismului din epocă o preia aproape textual de la Comte și de la Mill, ceea ce-l determină pe filozoful german ca, în raport cu ultimele taine, să adopte o atitudine care îmbină agnosticismul pozitivist cu relativismul istorist; în fine, am mai observat că predilecția pentru tipologii, manifestată programatic de către pozitiviști, și-a găsit expresia în tipurile de Weltanschauungen stabilite de Dilthey. După evidențierea asemănărilor, să trecem la deosebiri. În Istoria filozofiei postkantiene, G. Lehmann îl enumără pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
maturitatea speciei umane și încununarea istoriei societății.173 În schimb, Dilthey crede numai în ideea de progres paradigmatic, adică într-un progres al formelor, și nu al conținuturilor, așa cum se întâmplă în cazul lui Comte 174; altminteri, venind pe filieră istoristă, Dilthey este adeptul teoriei discontinuității, întrucât pentru el fiecare epocă are valoare în sine. Conștiința istoricității nu poate fi pe deplin conciliată cu ideologia progresului nici măcar în ordinea cunoașterii științifice, așa cum va demonstra, de pildă, Th. S. Kuhn în privința revoluțiilor
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pe baza părților și a corelațiilor dintre ele. Iar atunci când apare și la Dilthey, o asemenea proiecție-etalon îndeplinește o funcție pur normativă, de structurare și sistematizare a unei realități cunoscute inductiv (vezi II, 2Bf). Dacă ne raportăm însă la rădăcinile istoriste ale pozitivismului, atunci poziția acestuia din urmă față de romantism nu mai este atât de ireconciliabilă precum pare212. Credem că tocmai acest lucru îi dă lui Dilthey posibilitatea să încerce o împăcare între cele două orientări care din câte-am văzut
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
criteriului istoricității vezi nota precedentă) și presupun sesizarea condițiilor care fac dintr-o epocă, dintr-o cultură o totalitate ireductibilă, o configurație (Gestalt) valabilă în propria-i temporalitate. Or, în acest sens este greu să mai putem vorbi despre caracterul istorist al pozitivismului de vreme ce idealul lui de cunoaștere îl constituie "explicația cauzală", prin legi universal valabile (vezi I, 2C și 3F). Dată fiind importanța pe care o are istorismul în definirea viziunii lui Dilthey și a drumului său către o Weltanschauungsphilosophie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o renaștere a antropocentrismului în climatul științific modern" (Recesivitatea..., II, p. 342). Deși nu putem trece cu vederea relația pozitiviștilor cu tradiția empiristă afirmată programatic în pozitivismul secolului XX, afirmațiile lui M. Florian ne întăresc totuși convingerile atât în legătură cu rădăcinile istoriste ale pozitivismului, cât și în legătură cu deja discutata resurecție a paradigmei romantice într-o epocă istorică sau alta. 213 Această afirmație a lui Dilthey pare a intra în contradicție cu o alta, pe care abia am citat-o: cea referitoare la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
caracterul transcendental al conceptului de trăire, precum și trimiterile la corelațiile lui obiective (vezi III, 3), ne oferă destule argumente ca să privim cu circumspecție obiecțiile ce i-au fost aduse lui Dilthey în această privință. II. PROGRES ȘI DISCONTINUITATE ÎN VIZIUNEA ISTORISTĂ ASUPRA EVOLUȚIEI FILOZOFIEI Acest capitol cuprinde cele mai importante teme ale cercetării de față. Desigur, ele sunt subordonate temei principale, care pe baza ideilor enunțate aici va fi aprofundată în ultimul capitol dintr-o altă perspectivă, epistemologică. La început analizăm
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cuprinde cele mai importante teme ale cercetării de față. Desigur, ele sunt subordonate temei principale, care pe baza ideilor enunțate aici va fi aprofundată în ultimul capitol dintr-o altă perspectivă, epistemologică. La început analizăm istorismul în genere, precum și viziunea istoristă despre filozofie. Urmărim să determinăm astfel condițiile de apariție, evoluția și caracteristicile istorismului relativist în care se integrează opera lui Dilthey. Aici vizăm însă cu precădere implicațiile acestei orientări asupra epistemologiei diltheyene. Așa ajungem să înțelegem statutul filozofiei ca Weltanschauung
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]