93 matches
-
Șăzându domniia la Târgoviște și pentru boala ciumii, de vréme ce și în București să înmulțise boala aceea și împrejurul orașului...” sau „[...] pentru că nu putea întra în București [Constantin Brâncoveanu] fiind ciumă pre acele vremi în târgu, săvai că despre istovul și contenirea ei era acestea toate, pentru nenumăratele păcatele noastre socotindu-le că venia, niciun fel de rău văzăndu-să că nu lipsiia după acest ticălos de pământ ...” - Radu Greceanu) ori așteptau în locuri securizate (incinte care interziceau comunicarea cu un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi prins cu nici un cîrlig și cu nici un năvod, cînd lunecă la o mie de stînjeni sub razele soarelui. Așadar, nu atît dibăcia ta, vînătorule, cît această necesitate vitală îți asigură ție victoria! La om, respirația e o activitate fără istov - un suflu slujind doar pentru două sau trei pulsații, astfel încît omul, oricare i-ar fi îndeletnicirile și fie că-i treaz sau doarme, trebuie să respire, căci altfel moare. Dar cașalotul nu respiră decît o zi din șapte, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
soarelui părea o suveică neobosită care țesea verdeața. O, harnicule țesător! nevăzutule țesător! oprește-te o clipă, un singur cuvînt vreau să-ți spun: unde va ajunge țesătura ta? Ce palat e menită să împodobească? de ce toate aceste strădanii fără istov? Răspunde, țesătorule! oprește-ți mîna puțin! un singur cuvînt vreau să-ți spun! Dar nu, suveica aleargă, motivele zboară pe urzeală, covorul se desfășoară la nesfîrșit, ca apa unui pîrîu. Divinul țesător țese, făcînd atîta gălăgie cu războiul lui de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din urmă al bunului plac și al bunului gust” e unul tragic, simbolizat semnificativ în incendiul cârciumei din Femeia de la miezul nopții. În subtextul povestirilor lui A., cuprinzând nu o dată întâmplări extraordinare, dominate de eternul eros și de un fără istov spirit petrecăreț, se deslușește și o anume nostalgie pentru o lume ale cărei tipare îi conveneau de minune, ca om și artist. SCRIERI: Antim Ivireanul și vremea lui, București, 1962; Desculțe, București, 1984; Făpturile paradisului (Desculțe vechi și noi), București
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
în loc de una. Nu-s bucuroasă de asta, d-apoi când or fi două? Vorbe de femei. De când e silit să stea în casă mai mult decât se cuvine unui bărbat ca el, începe a cunoaște slăbăciunea asta a lor fără istov. La drept vorbind, nu-i slăbăciune; e putere care te ține și nu te lasă. Ana întoarce fruntea-i aburită și obrazu-i frumos: —Măicuță. Ce-i, suflete? — Cum a zis Culi? Ce vorbă din cărți spune el? — Am uitat, dragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a făcut zapisul Anița? --S-a judecat cu acel logofăt “pentru o dugheană a bărbatului... din Cizmării... cari precum arată logofătul... 2 cărți de giudecată i o anafora... pentru 190 lei datoria bărbatului meu, cu giudecăți s-au dat dugheana de istov” (de tot n.n). -Vorba ceea, capra face și oaia trage. Dar să nu dăm bucuria pe scârbă, ci să vedem ce “schimbătură” s-a mai făcut la 31 martie 1793. --M-ai făcut curios, prietene - m-a atenționat gândul de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
71 lei și 30 bani la zidirea turnului mănăstirii”. Numai că în august 1787 Alexandru Ioan Ipsilanti voievod, vorbind de mănăstirea Aron Vodă, spune că: „s-au cercetat averile și stare mănăstirii Aron Vodă, s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de celi trebuincioase înăuntru și afară, de nu se află aice în țară altă mănăstire asemine cu aceasta, la atâta proastă stare iaste văzută de toți, pentru că averile sale mișcătoare și nemișcătoare, toate s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
voievod. La acea dată găsim scris: „Facem știre cu acest hrisov... pentru svânta mănăstire... Aron Vodă... care... aflându-se metoh al Halchiei, și... rânduindu domniia mea de s-au cercetat averile și starea mănăstirei... s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de cele trebuincioase și mai vârtos rămasă fără de nici un om de slujbă fiindu că atât averile cât și țiganii toți... s-au răsipit, căci n-au avut căutare sau purtare de grijă de către nime... Iată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și noi din ce ne-o trimăs Dumnezeu? Ăsta-i Moș Iacob: premare, premare, dar tot mănean. Mătușa Domnica e venetică - de asta lucrează toată vremea, de parcă are să ieie pe lumea cealaltă sudoarea, cu tot cu frunte... De asta Îl bodogănește fără istov pe bărbatu-său, mănean get-beget. Stau În calidor și tremur. A ieșit mama, În mai multe rânduri: să-mi dea ceva de pus pe spate, să-mi aducă ceva de Îmbucat. Însă nu de frig și nu de foame tremur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
făcătorul de minuni, care numită mănăstire aflându-se metoh la Halchii și rânduind domniia mea după rugăminte ce ne-au făcut epitropii mănăstirii Halcăi, de s-au cercetat averile și stare mănăstirii Aron Vodă, s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de celi trebuincioase înlăuntru și afară, de nu se află aice în țară altă mănăstire asemine ca aceasta, la atâta proastă stare, cum iaste văzută de toți, pentru că averile sale mișcătoare și nemișcătoare, toate s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ceea te-or fi mințit. Rogu-te să ne spui și nouă cum - doar după o lună de zile; o lună doar, mărite voievod! - “s-au cercetat averile și stare mănăstirii Aron Vodă” și “s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de celi trebuincioase înlăuntru și afară, de nu se află aice în țară altă mănăstire asemenea ca aceasta, la atâta proastă stare,... pentru că averile sale mișcătoare și nemișcătoare, toate s-au risipit și s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și să-ți fie de bine masa. Ce ne-am propus noi să despletim astăzi din încâlcita istorie a mănăstirilor moldovenești închinate locurilor sfinte? ― După ce ieri am parcurs șirul necazurilor prin care a trecut Mănăstirea din Țarină până la “cea de istov pustiire”, mi-am pus în gând să găsesc și altă mănăstire care a trecut prin aceleași necazuri. ― Și ai găsit? ― Dintre multe altele, am ales mănăstirea Galata. ― Apoi să pornim la drum, fiule. ― Nu știu cum se face, părinte, dar ne întâlnim
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
după sticlă și resemnându-se, apoi, să cotrobăie printre pulpele ei, pe sub fustă. Cum visa bucurie și milostenie, o visă și pe Marchiză și o iertă de păcate. Iar ea părea pe măsura visului său. Neprihănită, plângea în somn fără istov, până ce lacrimile îi spălară pomezile de pe obraji, iar alunița desenată cu migală se prefăcu într-o buburuză și-și luă zborul de pe umărul ei. Pârnaie se simțea cu desăvârșire liber. Lacătele căzuseră și gratiile se căscaseră, lăsând luna să intre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ce-i va fi voia? Poate să facă pe un străin moștenitori fără voia domnului țării? {EminescuOpIX 256} Poate fieștecare stăpân de moșii să facă diată sau are osebire unul de altul? Un stăpân poate să vânză moșia sa de istov? Din răspunsurile Divanului se vede că, deși tot pământul Moldovei au fost înainte de vremi nepomenite "domnesc", prin daniile luminaților domni, prin descălecare de orașe și sate, au devenit proprietăți particulare, la care "stăpînitoriul țărei" nu are nici un amestec, și că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stările împregiur a acestei patrii după măsurile dreptății, într-o bună rânduială ce cade a /se/ păzi între stăpânii moșiilor și între lăcuitorii ce se hrănesc pe dânsa”. Boierii consideră că, după 1749, „din vreme în vreme ștergându-se de istov numele vecinătății și rămâind și aceia ce s-au numit vecini în rândul celorlalți lăcuitori, au început unii dintr-înșii nici slujba cea orânduită pe an la stăpânii moșiilor a face, alții din stăpâni, iarăși, sălindu-i mai mult și peste
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care curg valurile de arestați (valul țăranilor deschiaburiți din 1929-1930, valul națiunilor întregi din perioada 1944-1946, valul prizonierilor întorși din Germania, valul paragrafului al zecelea propaganda contrarevoluționară, care lăsa loc pentru o foarte vastă interpretare și care "a curs fără istov"), toate izvorâte din acuzații de o absurditate demnă de ficțiune, nu de realitate. Preocuparea scriitorului pentru informația istorică este vizibilă în prezentarea numeroaselor procese înscenate din anii '20, precum și a celor două categorii distincte, victime și călăi ("găitanele albastre"). Amploarea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ochi o cameră foto și, potrivind obiectivul, diafragma și cadrajul, a lăsat să treacă două chipuri, apoi l-a ales pe al treilea prin vizor, aproape la voia Întâmplării: niște ochi albaștri peste poate de pustii, câteva trăsături descompuse de istov, pielea smălțată de stropii aceleiași sudori ce Întărea pe frunte părul murdar și Încâlcit și o AK-47 veche, sprijinită neglijent pe umărul drept, susținută de o mână Învelită Într-un bandaj pătat, brun-roșcat. După ce obturatorul a făcut clic, Faulques și-
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sună mereu a mistificare și scutece calde. Mai bine amorali, decât imorali. Nu crezi? Și acum, te rog, sărută-mă. - E o poză bună, a continuat vizitatorul. Se vede că-s ostenit, așa-i? Și chiar eram. Cred că, de istov, Îmi e fața atât de greu Încercată. Dumneata ai ales titlul? Acela era tocmai opusul artei, a meditat Faulques. Armonia liniilor și formelor nu urmărea decât să ajungă la cheile intime ale problemei. N-avea legătură nici cu estetica, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
marea vitalitate generală". Viața aceasta trebuie studiată sub toate formele, aspectele, devenirile ei. Istoria ce tinde să o descrie, să o explice, nu exclude nimic, ci integrează totul într-un orizont care e al vieții însăși în mișcarea ei fără istov. Depășind evenimentul, ea regăsește solidaritatea devenirii umane în fapte de civilizație și cultură, adică în idei, mentalități, valori, tehnici surprinse în inepuizabila lor diversitate. F. Braudel a făcut, chiar, undeva, elogiul eterogenului în istorie, pledând pentru pluralism și toleranță. "Din
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai mari industrii în țară, îmbunătățirea agriculturei, ce din nenorocire se află încă într-un grad foarte îngiosât, iar mai ales deschiderea minelor îmbelșugate în țară pot întâmpina neîncetata pierdere a capitalului țărei și a feri patria de o de istov neapărat următoare sărăcie, care vine după un asemine comerț vătămători. Adevărat este că, dacă într-o țară înfloresc multe fabrice și manufăpturi care produc toate, sau cele mai multe articule trebuitoare, cum și obiecturi pentru lux, acele fabrici produc asemene lucruri și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
accentul fiind pus pe stabilirea poziției geomorfologice și cronologice a așezării. În cel de al doilea caz, așezarea cucuteniană din apropierea satului Hoisești (com. Dumești, jud. Iași) a fost descoperită în anul 1988, prin adunarea unor materiale ceramice, de către locuitorul I. Istov. Au urmat cercetări de suprafață efectuate între 1989-1991 de către profesorii Dumitru Boghian și Mihai Istov din Târgu Frumos. Rezultatele acestor cercetări au fost parțial publicate de Dumitru Boghian (BOGHIAN 1997, 63 74). În anul 2003, printr-un program PHARE, Consiliul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
doilea caz, așezarea cucuteniană din apropierea satului Hoisești (com. Dumești, jud. Iași) a fost descoperită în anul 1988, prin adunarea unor materiale ceramice, de către locuitorul I. Istov. Au urmat cercetări de suprafață efectuate între 1989-1991 de către profesorii Dumitru Boghian și Mihai Istov din Târgu Frumos. Rezultatele acestor cercetări au fost parțial publicate de Dumitru Boghian (BOGHIAN 1997, 63 74). În anul 2003, printr-un program PHARE, Consiliul Județean Iași și Primăria comunei Dumești au obținut finanțare pentru rectificarea cursului râului Bahlui și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fost predominator. Voi să dovedesc că firea acestor elemente și chipul contopirii lor în unul singur ce au făcut ca noi să fim o viță neatârnată, o compoziție chimică, fie-mi iertat cuvântul, ale cărei însușiri de acum sunt de istov deosebite de însușirile fiecărei părți constitutive, din cele ce au fost dintru-nceput introduse în ea”. Prin fundamentarea limbii române pe cumularea „câtorva elemente” cu pondere egală, Hasdeu intenționa desigur să ducă la începuturile acestei limbi, alături de elementele latine și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dân jiletcă tomna când mă dam la fund, și toți zicea cum că Îi băgasem În Laponia. Mai rău ie că io am ochiu clinic și am ginit cum venea hoitu cu geamandanu dă la juma dă cvartal, bâiguind de istov. Așa c-am tras frâna la serbarea dă adio, care ie mereu dureroasă, m-am catapultat cum mi-a căzut mai bine dân car și m-am Împlementat În antret, să scap de un casus belli cu ostenitu. Că io
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care nu m-a ginit vrodată, mi-l Închipuiez acu că-l văz, cu bicicletele beznite ca două nopți, barba dă cioban și pelea ca mezu de bulcă, da iera totuș c-un cap mai nalt. Io Îi repetam fără istov: „Don Alejandro, patroane, dă câte ori se Întețește vipia, pune-ți panamaua“, da ăl mai sigur ie că purta caschet dă velur, care nu-l omitea nici când se dăștepta. țiu bine minte, avea un ghiul d-ălea cu piatră mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]