93 matches
-
norocoasă, dar nu mai puțin legitim moștenitoare a Antichității târzii decît sora apuseană. Scara de valori a acestei lumi era cea a medievalității ortodoxe, dominată de sacralitate, în care individul, simplă creatură și în nici un caz creator, își căuta, fără istov, mîntuirea sufletului. De aici toate deosebirile fundamentale față de lumea Renașterii. Or, din istoria noastră lipsind marea ruptură pe care o produce aceasta din urmă în partea apuseană a continentului, cu toate frământările, crizele de conștiință, răsturnările de viziuni care i
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
nu se mai termină, ale unui stres tenace care ar fi putut cu puțină bunăvoință evitat, ori ar fi putut nici să nu existe? Cineva ar trebui să aprecieze corect situația, că din atâta otravă câtă ne-a rezervat fără istov istoria noastră, istoria căreia nu i te poți opune cu mâinile goale, fără să nu devii victimă ridicolă, ori să nu înnebunești, că din atâta neșansă generalizată mulți semeni ai noștri au supraviețuit grație artei lor, scriind literatură, făcând din
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
mare, mai înalt: din zări pînă-n zenit gemînd de nori și de lumină, de milioane de sclipiri și de tenebre amestecate, de vise înecate, de năluci, de parcă tot ce numim suflete, vieți, ar fi acolo să viseze, să viseze fără istov, zvîrcolindu-se în așternutul cerului." Un cer uimitor ca o dramă, nicidecum ca un pastel, spus și gîndit, nu descris. Doar cîteodată pripit, vara, deși ,chiar cînd îl potopesc, cereștii, uriașii grădinari de abur doar stropesc pămîntul", cîteodată gol, sau prăfuit
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
Emil Brumaru Florile mov Se deschid pe degeaba Zădarnic le rog Să-mi mîntuie graba De-a fi și-a iubi Pe-oricine mă chemă-n Odăi de-oglinzi vii Pe paturi de-alamă Ca-n dulce istov Să mîngîi podoaba Florile mov Se deschid pe degeaba
Cîntecel de spus degeaba by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10271_a_11596]
-
iată-mă pe mine, cărturar denaturat, pus la adăpost în mijlocul năravului meu, compunîndu-mi partuzele și distilîndu-mi intimitățle, scutit forever de taxa pe fericeală. Sunt un curvar scelerat, avînd ca singură poftă nesațul, mereu într-o căutare ce nu-și află istov. Nu există fidelitate decît în contul propriei mele plăceri. Iar pentru asta există ele, cărțle..., tîrfele astea cuminț care umblă din mînă în mînă și-ntre paginile cărora ne expediem sămînța de banalitate... Și cotoarele învelite-n piele tremurară hodorogind
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
viitoarea sa eroină din Maitreyi) se află în vizită la Tagore: "și am vorbit mult cu acest bătrîn genial". Avea un program de lucru riguros și aspru, se scula la cinci dimineața și se culca la nouă seara. Muncea fără istov. Voia să publice, încă în India fiind, cîteva lucrări, sperînd că numai în acest fel va sili rectoratul din București "să fundeze o catedră specială de Istoria și Filosofia Religiilor și să pună bazele unei "Școli orientale", în care aș
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
care poetul le-a exersat încă de la începuturile sale. Cotruș surprinde în linii aspre figura nefericită a minerului strivit de o implacabilă exploatare ce se ascunde sub dezmățul propagandistic al pretinsei "vieți libere și fericite": "Sîngeră, miner român, pîn'la istov,/ gata să mi-l dai pîn' și pe Stahanov!// Nu-i timp pe-aici de stat și de oftat!/ E oare ăsta raiul ce-ai visat?/ Se potrivește tot ce rabzi cu ce ți-au spus:/ că n-o mai
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
trântit sufletește la pământ. El apelează la poezie cu puterea amărăciunii, în singurătate, și gestul lui echivalează uneori cu nădejdea că se va ridica în sine și se va mângâia. Este, poate, o replică la răul ce ne însoțește fără istov, starea de poezie fiindu-ne dată tuturor, dar nu tuturor ni se trezește și acel simț armonios, util pentru a crește ca din nimic conștiința valorii a ceea ce screim. Anotimpurile sufletului, dar mai ales Nostalgie, arată de ce zestre naturală dispuneți
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14210_a_15535]
-
al bătrînei doamne Cazzavillan (fiind delegat, ca magistrat, să autentifice testamentul lui Cazzavillan) cu ajutorul căreia, treptat, a acaparat conducerea ziarului. Și a doua conotație se referea la propensiunea sa spre distrugerea adversarilor, reali sau închipuiți, popindu-i sistematic și fără istov. În memoriile scrise în 1940-1944, își închipuie o viață curată de porumbel și constant suitoare, pe care editorul său, dl Ioan Opriș, o validează ca atare, prezentîndu-l drept un justițiar, care ar fi muncit onest și cu cuget curat. Sînt
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
data de 30 septembrie, ora 9,50, pe strada I.C. Brătianu din Timișoara, Ion Cornea, de 48 de ani, care conducea Dacia TM-07-AML, nu a acordat prioritate unor pietoni angajați în traversare pe marcajul pietonal. Una dintre acele persoane, Nourita Istov, de 49 de ani, a fost accidentată grav. Colaborare polițienească româno-maghiară l La Békéscsaba a fost semnat un protocol în acest sens Colaborarea polițienească româno-maghiară datează de ani buni și s-a concretizat în vizite reciproce ale șefilor de inspectorate
Agenda2003-40-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281546_a_282875]
-
trăia cuprins, într-o casă bijuterie (de pe străzile Dorobanți și, apoi, N. Iorga), cu vilă la Balcic, nemaivorbind de conacele de la Florica și Miorcani, care îi stăteau la dispoziție. Își petrecea vremea, așadar, în călătorii, citind insațiabil și scriind fără istov. A murit în 1945, în urma unui accident cerebral, la numai 54 de ani, lăsînd un gol imens în peisajul liricii românești. Vîrstele liricii sale sînt, cum se știe, trei: cea dintîi parnasiano-simbolistă, cea de-a doua tradiționalist - chtonică (cînd a
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
nostru cu ceva vreme în urmă, semnând poeme a căror valoare se arată constant într-o fină și amănunțită aplecare spre scene din realitatea dură. Fiecare text al său urmărește o suferință de observator, al lumii ce se sălbăticește fără istov, al subțierii răbdării de a-i suporta grăbirea ca spre un neant interior, ca spre autopărăsire într-o singurătate fără traducător. Dorul de a comunica normal, de a te manifesta cu bunătate asupra semenilor neurastenici, o face pe tânăra poetă
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8616_a_9941]
-
se menține: "se zîmbește / �nainte marș / stîng drept stîng drept/ stîngul stîngul / stîng drept stîngul // ce-ți închipuiai/ că-n text se intră oricum (...) ce fac poeții de toate calibrele / pe care criticii îi descarcă în ținte inefabile/ trăgînd de istov din toate pozițiile / ce fac boemii sacri// ce să facă se-ncălzesc pînă la roșu apoi fumegă/ se-mpleticesc și cad grămadă / lovindu-se cu fruntea de pragul Textului" (Salutări amicale). Programul enunțat e auster, circumscris unui peisaj de durități
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
Simona Vasilache Deși deopotrivă servesc, în expresii, mărturisirii unei iuțeli fără istov, între trasul cu pușca și trasul cu praștia e cale de-o lume. Praștia e arma faptelor necoapte din copilărie, și făcătoarea ei de dreptate. Pușca, jucăria vîrstelor mai grave, cu temeiul și inconștiența lor. Diferența, care pare una de
Cu pușca și cu praștia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8132_a_9457]
-
toți acești oameni amestecați, făcând eforturi să se ia unii după alții, jinduind întâi la ce n-au încă, pentru ca mai apoi să invidieze ce-au pierdut deja, sunt atrași fără scăpare de teatru: „Pe Calea Victoriei e o revărsare fără istov, din toate ungherele capitalei, din toate cotloanele țării. Amestec de glasuri și de limbi, de pofte și de nerăbdări. Deputatul din Bălți și fabricantul din Timișoara; cîntăreața din Cernăuți și inginerul din Cluj; exportatorul din Brăila și arendașul din Craiova
Fantoșe bucureștene by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3325_a_4650]
-
Aci era la Socola, aci în Iași, aci la monăstirea și în Târgul-Neamțului profesor”. Mai curând decât anapoda în fapte, precum Cănuță, preotul e nestăpânit la cuvinte. Ochiul lui nu știe să se închidă după nevoie, iar gura nu cunoaște istov. Mai degrabă un ecou al părerilor din popor despre cinul lui, un soi de Ștefan Apetrei în sutană, Popa Duhu e mai mult învățătorul de oameni înarmat cu un bun-simț ager, decât robul ierarhiilor și-al canoanelor. Că opțiunea lui
A trata cu refuz by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5682_a_7007]
-
mai tânăr din ei, acesta venea călare pe un șarg. Haina lui era castanie; avea cizme de călărie din piele și o pălărie cu trei pene mici, albe. Amândoi arătau obosiți și colbuiți, ca oamenii care călăriseră câteva zile fără istov. Bagajele lor erau puține, constând din doi saci de voiaj, fiecare prins În curele de crupa calului. Ascuns În umbra unui portic, Diego Alatriste privi fanarul pe care el și colegul lui Îl așezaseră strategic la un cot al drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
71 lei și 30 bani la zidirea turnului mănăstirii”. Numai că în august 1787 Alexandru Ioan Ipsilanti voievod, vorbind de mănăstirea Aron Vodă, spune că: „s-au cercetat averile și stare mănăstirii Aron Vodă, s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de celi trebuincioase înăuntru și afară, de nu se află aice în țară altă mănăstire asemine cu aceasta, la atâta proastă stare iaste văzută de toți, pentru că averile sale mișcătoare și nemișcătoare, toate s-au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
voievod. La acea dată găsim scris: „Facem știre cu acest hrisov... pentru svânta mănăstire... Aron Vodă... care... aflându-se metoh al Halchiei, și... rânduindu domniia mea de s-au cercetat averile și starea mănăstirei... s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de cele trebuincioase și mai vârtos rămasă fără de nici un om de slujbă fiindu că atât averile cât și țiganii toți... s-au răsipit, căci n-au avut căutare sau purtare de grijă de către nime... Iată
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sosește puternic ca furtuna, încunjură și ia orașul, pradă și risipește fără de milă, trece pe mulți locuitori sub tăișul sabiei, pune să spânzure pe uzurpatorul Aspietes de-o bârnă cu capul în jos și picioarele-n sus și preface de istov nenorocitul oraș într-o grămadă de ruine. Cei mai de samă partizani ai lui Aspietes, temîndu-se de acuzarea nestatorniciei și neîncrezîndu-se în Ioannițiu, răzbat cu puterea sau pe furiș și trec parte la Theodor Lascaris, stăpânitorul Niceei și-al altor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și noi din ce ne-o trimăs Dumnezeu? Ăsta-i Moș Iacob: premare, premare, dar tot mănean. Mătușa Domnica e venetică - de asta lucrează toată vremea, de parcă are să ieie pe lumea cealaltă sudoarea, cu tot cu frunte... De asta Îl bodogănește fără istov pe bărbatu-său, mănean get-beget. Stau În calidor și tremur. A ieșit mama, În mai multe rânduri: să-mi dea ceva de pus pe spate, să-mi aducă ceva de Îmbucat. Însă nu de frig și nu de foame tremur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dân jiletcă tomna când mă dam la fund, și toți zicea cum că Îi băgasem În Laponia. Mai rău ie că io am ochiu clinic și am ginit cum venea hoitu cu geamandanu dă la juma dă cvartal, bâiguind de istov. Așa c-am tras frâna la serbarea dă adio, care ie mereu dureroasă, m-am catapultat cum mi-a căzut mai bine dân car și m-am Împlementat În antret, să scap de un casus belli cu ostenitu. Că io
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care nu m-a ginit vrodată, mi-l Închipuiez acu că-l văz, cu bicicletele beznite ca două nopți, barba dă cioban și pelea ca mezu de bulcă, da iera totuș c-un cap mai nalt. Io Îi repetam fără istov: „Don Alejandro, patroane, dă câte ori se Întețește vipia, pune-ți panamaua“, da ăl mai sigur ie că purta caschet dă velur, care nu-l omitea nici când se dăștepta. țiu bine minte, avea un ghiul d-ălea cu piatră mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
misie, pe lîngă toate aceste opreliști cea privind băutura fără companie era un moft. Dar emisarul lui Mihai Mihail a avut dreptate să insiste. Și-a dat seama de asta cînd, după cîteva săptămîni de ploaie mocănească, de șiroaie fără istov a streșinilor, n-a mai rezistat și s-a apucat de băut în odaia lui cît o căruță. Nu era mai mare decît o căruță în care se duce fînul. A băut, întîi, o cană, apoi o sticlă, apoi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
în loc de una. Nu-s bucuroasă de asta, d-apoi când or fi două? Vorbe de femei. De când e silit să stea în casă mai mult decât se cuvine unui bărbat ca el, începe a cunoaște slăbăciunea asta a lor fără istov. La drept vorbind, nu-i slăbăciune; e putere care te ține și nu te lasă. Ana întoarce fruntea-i aburită și obrazu-i frumos: —Măicuță. Ce-i, suflete? — Cum a zis Culi? Ce vorbă din cărți spune el? — Am uitat, dragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]