2,990 matches
-
cele din latină - de Sorana Man. Toate textele publicate - acum, în premieră absolută în România, după mai mult de 160 (o sută șaizeci) de ani de la ediția princeps din Italia - în această carte impresionantă sunt însoțite de versiunea originală, în italiană (pe pagina din stânga, iar pe cea din dreapta - transcrierea în română). Volumul imprimat, recent, de Editura Uranus / EU din București se încheie cu Nota bibliografică privind opera lui CARLO TROYA, care cuprinde 18 titluri de lucrări fundamentale, urmată de reproducerea fotografică
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
toolbar.google.com); „pot mișca un mouse și pot da clicuri” (ebony.ro). În Internet se pot găsi atestări romanice similare, de transpunere a verbului englezesc printr-o locuțiune (chiar cu corespondentele verbului a da); puține în franceză și în italiană (donner click, dare click), atestările sînt surprinzător de multe în spaniolă: secvența dar click apare de 6.630 de ori! Sînt și alte exemple de locuțiuni noi formate cu verbul a da: a da close („Scoateți-i bifa și dați
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
în original” și ca să-l puteți plasa corect în contextul social, istoric, politic, cultural al timpului său. Ați trecut, de fapt, printr-o aventură lingvistică - și nu numai - pe care a trăit-o și Eliade în tinerețe, cînd a învățat italiana pentru a-l citi pe Giovanni Papini în original și pentru a-i vorbi, cînd s-au întîlnit în Italia, aceeași limbă. Cum s-a modificat - completat - nuanțat imaginea pe care v-ați format-o despre profesorul și omul Eliade
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
a modificat - completat - nuanțat imaginea pe care v-ați format-o despre profesorul și omul Eliade, după aventura Dvs. românească din 1981? - Da, cred că s-ar putea face o paralelă între faptul că eu am învățat româna și Eliade italiana în tinerețea sa pentru a-l citi pe Papini. Cu deosebirea că eu nu mai eram tînăr (în 1971 aveam 40 de ani) și nu am reușit niciodată să învăț româna atît de bine pe cît a reușit el să
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
tinerețea sa pentru a-l citi pe Papini. Cu deosebirea că eu nu mai eram tînăr (în 1971 aveam 40 de ani) și nu am reușit niciodată să învăț româna atît de bine pe cît a reușit el să învețe italiana. Cum mi-a schimbat călătoria mea în România imaginea pe care mi-o formasem despre Eliade? În primul rînd prin faptul că mi-a oferit informații pe care nu le aveam înainte și care m-au ajutat să înțeleg lumea
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
română adesea din franceză, sînt în prezent întărite de existența corespondentelor internaționale. Există și un al treilea para-, cu sensul „contra; care apără”; în română este preluat din franceză - ca în paratrăsnet, după fr. paratonnerre -, iar în franceză provine din italiană (din compuse cu verbul parare - „a para”). Para- familiar, fără corespondent în limbile care nu au suferit o influență neogrecească directă, e un prefix expresiv, mai ales în structuri bazate pe repetiție, indicînd atitudinea negativă a vorbitorului față de ceea ce consideră
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
de combatanți islamici, conduse de der Amin, alias Ben Laden. Lovit adesea de crize de identitate, simte nevoia de a se obiectiva în surogate, cum ar fi șefa promoției de fete menite exportului în Asia, Simona Malinovschi, rebotezată Salma (în italiană, cadavru!); un fel de pupilă a sa pe care o inițiase în erotism, diplomație politică subversivă, și chiar în terorism. Acest compendiu de grozăvii, vitalitate și revanșă diabolică, pus pe seama lui Plagamat, are valoare de portret-robot al unui devastator context
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
formule de alte origini, pronunțarea engleză pare să se impună: latinescul curriculum vitae, abreviat CV, e rostit aproape exclusiv si-vi. În alte limbi și culturi, pronunțarea siglelor e automat adaptată sistemului local: CD e pronunțat în franceză se-dé, în italiană ci-dí (pronunțări pe care le preiau, de altfel, români care lucrează în mediile respective). Cînd nu este preluată integral pronunția străină a siglelor, ci se intenționează totuși o lectură "adaptată", lucrurile rămîn complicate, pentru că sistemul românesc oficial, recomandat de îndreptarele
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
Monica Joita Îl cinema socialistă romeno. Aspetti del neorealismo italiano tra îl 1950 e îl 1970 reprezintă titlul lucrării de licență susținute de Luciano Mallozzi în anul universitar 2000-2001 la Istituto Universitario Orientale din Napoli, sub coordonarea profesorului Gheorghe Carageani. Acest titlu reprezintă însă mult mai bine decât Îl cinema
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
mai numeroase cazurile de conservare a scrierii din engleză, dar și forma adaptată înregistrează o frecvență destul de mare. Anglicismul beep a intrat și în alte limbi romanice: în Internet găsim multe atestări ale sale în spaniolă sau franceză, dar numai italiana pare să-i fi admis intrarea în dicționare (bip, substantiv invariabil, în Zingarelli 1995). Interesante sînt evoluțiile și specializările semantice ale cuvîntului, care țin de specificul fiecărei limbi; în româna actuală colocvială, de exemplu, se bucură de o mare circulație
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
E interesant, ca întotdeauna, să comparăm situația din română cu cea din alte limbi romanice: dicționarele franceze înregistrau în genere doar masculinul ministre (de exemplu: Le Petit Robert 1991), eventual și femininul mai vechi ministresse (Trésor de la langue française). Pentru italiană, Zingarelli 1994 cuprinde formele (marcate ca glumețe, ironice) ministra și ministressa. Pentru spaniolă, dicționarul academiei, DRAE, pune în cuvîntul titlu deopotrivă ministro și ministra - masculinul și femininul - ca forme standard, nemarcate stilistic. Internetul ne permite să verificăm măcar parțial uzul
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
dialecte romanice, dar și la contextul balcanic. Fiind adresată unui public mai restrîns, de specialiști, cartea păstrează articolele în limba și în forma în care au fost publicate inițial, în diferite reviste și volume colective: unele în română, altele în italiană. Cu o solidă formație filologică, stăpînind metodele clasice ale lingvisticii și filologiei romanice, autoarea reia multe probleme fundamentale ale disciplinei, corectînd, completînd, polemizînd cu unele opinii înrădăcinate, aducînd argumente noi, întemeiate pe o minuțioasă examinare de texte. Studiile reunite în
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
ceva, cineva, cumva etc.). Autoarea scoate în evidență păstrarea neutrului în latina populară tîrzie, pentru un timp mai lung decît se credea la un moment dat; atestările în faze mai vechi ale altor limbi romanice - și mai ales modelul din italiană (uovo-uova "ou-ouă", braccio-braccia "braț-brațe"), similar cu româna pînă și în ceea ce privește acordul adjectivului determinant, masculin la singular, feminin la plural. În plus, sînt aduse exemple din dialectele italiene (de pildă, de plurale în -ora, chiar și extinse la feminine, ca în
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
acordul adjectivului determinant, masculin la singular, feminin la plural. În plus, sînt aduse exemple din dialectele italiene (de pildă, de plurale în -ora, chiar și extinse la feminine, ca în rom. treburi). În treacăt fie zis, la lista concordanțelor cu italiana ar merita adăugat pronumele feminin cu sens neutru, deopotrivă prezent în registrul popular-colocvial al celor două limbi (rom. a o păți, a o încurca, it. cavarsela "a o scoate la capăt", "a se descurca"). O mare diversitate de exemple romanice
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
popular-colocvial al celor două limbi (rom. a o păți, a o încurca, it. cavarsela "a o scoate la capăt", "a se descurca"). O mare diversitate de exemple romanice demonstrează că nu este obligatorie explicația slavă pentru reflexive (foarte numeroase în italiana vorbită, de exemplu), sau pentru compusele nehotărîte cu "a vrea". Teresa Ferro arată că fenomene pentru care s-a invocat cel mai adesea influența slavă sau comunitatea balcanică au atestări și echivalențe în latina tîrzie și urme chiar în limbile
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
internaționale. Desigur, nu trebuie să mai detaliez aici succesele acestei orchestre ale cărei imprimări, preluate de case de discuri din Anglia, Italia și Germania, sunt vândute în toată lumea. Ultima parte a "concertului din livada cu măslini", Simfonia a 4-a Italiana în la minor op.90 de Felix Mendelssohn Bartholdy (cel care, în tinerețe, i-a avut drept prieteni pe Goethe și Hegel) a readus toată atmosfera întâlnirii cu Berlioz în Italia - celebrele călătorii ale romanticilor în sudul Europei! Cântată pentru
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
Șerban Marin, Michela Dal Borgo, Ovidiu Cristea, Cristian Luca. Am remarcat, pentru contribuția la istoria culturală și literară italo-română, contribuțiile lui Ionel Cândea (Libri ecclesiastici greci stampați a Venezia, e giŕ appartenenti alla Metropolia di Proilavia), Teresa Ferro (Gli intellettuali italiani e la lingua romena tra la fine del Settecento e i primi decenni dell'Ottocento), Paolo Tomasella (Un protagonista dello stile Neoromânesc: Geniale Fabbro, maestro costruttore friulano). 7. Studiile teologice și documentarea au constituit dintotdeauna obiectivele fundamentale ale permanentei intelectualilor
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
formație internă și împrumut (pentru că sufixul românesc corespunde perfect celui italienesc, iar forma pizzerie este foarte apropiată de cea italienească, pizzeria), în cazul lui pizzar nu există dubii: este cu siguranță o formație românească cu sufixul de agent -ar; în italiană, termenul care îl desemnează pe preparatorul produsului e pizzaiolo. Am descoperit și un alt derivat românesc, mult mai rar, cu același sens de nume de agent: pizzerist - "acum este "pizzerist" la un local de specific" (România liberă = RL 2562, 1998
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
într-una care-l va costa viața. Dorința, sau mai degrabă, sarcina "de a ști" revine unui grup de delincvenți francezi; trimiși de șef la Chicago pentru un furt de bijuterii, reușesc să intre în conflict cu mafia (și cea italiană, și cea latino) și cu poliția. Pentru a rămâne în viață și în afara zidurilor închisorii, ei trebuie să afle cine se află în spatele crimelor înscenate. La prima vedere, hoții sunt inepți (Raymond care e obsedat de psihologie ieftină sau Zero
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
moment sau altul din viață. Al meu a fost la douăzeci și unu de ani, târât de-un entuziat Pere I Gensana, Prieten de Suflet, care voia să mă facă să mă-nfrupt cu favorurile Llúciei, care-și zicea Lucia ca-n italiană și era o femeie tânără, frumoasă, cu ochi negri, senzuală, păr negru, trup perfect și-o coadă supusă și lungă de admiratori. Mai târziu am aflat că Lucia era fata Gironellei, nepoata unui paroh care făcuse-acolo ravagii. Era evident
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
aparițiile editoriale de acolo, via emoție stârnită publicului cititor de fiecare volum purtându-i semnătura, dialogurile cu ,prietenul Umberto" (Eco) și toasturile de celebrare a personalității noastre: ,Marin, sei sulla cresta dell onda!"... E însă regretabil că, deprinzând la perfecție italiana, cărturarul român pare a fi uitat gustul limbii materne, romanică și ea. Aceste pagini, de o perfectă inutilitate, abundă în fraze împiedicate, deformând caraghios și cele mai simple enunțuri. De la ,macerarea interioară" ce a ,determinat până la urmă motivarea viscerală a
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
în ciuda recomandărilor oficiale, tratarea ca feminin singular, identificabilă mai ales la genitiv, are mii de atestări în româna actuală, chiar în texte standard: ,Ghidul mass-mediei românești", ,Puterea mass-mediei ", ,Eseu asupra mass-mediei" etc. Problema nu este doar românească. Și în franceză, italiană, spaniolă etc. apar dificultăți de adaptare a formulei anglo-latine (în franceză și italiană e considerată un masculin plural, cu pronunția masme'dia, respectiv mas'midia); cu diferența, esențială, că în celelalte limbi romanice articolul e antepus, deci cuvîntul rămîne invariabil
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
mii de atestări în româna actuală, chiar în texte standard: ,Ghidul mass-mediei românești", ,Puterea mass-mediei ", ,Eseu asupra mass-mediei" etc. Problema nu este doar românească. Și în franceză, italiană, spaniolă etc. apar dificultăți de adaptare a formulei anglo-latine (în franceză și italiană e considerată un masculin plural, cu pronunția masme'dia, respectiv mas'midia); cu diferența, esențială, că în celelalte limbi romanice articolul e antepus, deci cuvîntul rămîne invariabil. DOOM 2005 a decis să accepte adaptarea morfologică a termenului, fără a se
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
dintre reprezentantele unei comunități puternice, cum era cea evreiască din Oradea, stă, ușor provocator, pe un fotoliu de grădină. Picior peste picior, astfel încît să-i vedem linia. Ce pantofi frumoși are...În 1988, un coleg care studia în secundar italiana ne-a povestit îndelung despre scriitorul Primo Levi. Ne citea și ne traducea pasaje din cărți, din interviuri. Trăiam într-o dictatură, nu-i știam clar, dar îi intuiam, coordonatele crimei și încercam să aflăm mai mult despre Holocaust, despre
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
încearcă să-l inițieze, poetic, pe un alt deținut, în lumea Infernului și al lui Dante. Cîntul XXVI, Călătoria lui Ulise. "...Și-așa plecai eu... pe-al mării sterp întins." Îl rugam pe colegul meu să rostească tot cîntul în italiană. Încă o dată, și-ncă o dată. Carevasăzică, într-un ghetou, un deținut evreu italian, inginer chimist la a treia generație, licențiat SUMMA CUM LAUDAE al Universității din Torino, Primo Levi își inițiază un "coleg" în teribila călătorie în Infern. Cel al
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]