95 matches
-
în limba italiană, între care două proprii: "In agguato" (1986), o rescriere a poemelor din "Pradă realului" (1980), și "Mito, fiaba, canto narrativo. Le trasformazioni dei generi letterari" (1986). Laureat al premiului internațional Eugenio Montale (1989) pentru opera sa de italienist și traducător, inclusiv al unui masiv volum de poezie italiană din secolul XX, Marin Mincu va continua și după 1990 să-și uimească publicul și prietenii italieni, nu și pe cei români, cu cărți precum "Eminescu e il romanticismo europeo
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sprijinit de stilizatori, traducători, colaboratori, editori, precum și de soția sa, poeta și traducătoarea Ștefania Mincu, amintită la un moment dat în carte. Noi nu am văzut romanele italiene ale lui Marin Mincu și nici nu știam pînă acum de vreun italienist român care să fi scris ficțiune direct în italiană, să fie publicat și pe deasupra și premiat. Era timpul ca, în fața adevărului, ignoranța și îndoielile noastre să se spulbere. Exactă și fosforescentă este frazarea lui Octavian Soviany din prefața la A
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
1926 - 1983), Călin Vlasie (n. 1953), logoped, poet, editor, Vasile Voiculescu (1884 - 1963), Emil Zegreanu (1913 - 1987), C. D. Zeletin (n. 1935), medic, biofizician, profesor de biofizică, președinte al SMSPR, autor al unei copleșitoare opere de poet, eseist, publicist și italienist. Nu sunt uitate meritele eminescologului Ion Nica (1924 - 1999), dar nici activitatea literară și publicistică a uitatului Francisc Păcurariu (1920 - 1998), ca să nu mai vorbim de Ion Vitner (1914 - 1991), medic stomatolog și "critic literar proletcultist, dogmatic". Psihiatrul Ion Vianu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
paralel cu acesta. Căci imaginea din 1996 a Profesorului era una și aceeași cu cea de prin anii 1960, ai studenției subsemnatului, când șeful catedrei de italiană de la Facultatea de Limbi Romanice a Universității București, urmaș al marilor profesori și italieniști Ramiro Ortiz (admirator al lui George Coșbuc în calitate de autor al primei traduceri în versuri al Divinei dantești (1924 - 1932) pe care a îngrijit-o și prefațat-o) și Alexandru Marcu (el însuși, printre altele, traducător în proză al Divinei), era
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a Facultății de litere din București, viitorul profesor își va lua doctoratul cu o teza despre Neoclasicismul italian, figura focalizată fiind celebrul poet Giovanni Pascoli, al cărui centenar a fost celebrat în Italia în aprilie a.c. Un episod semnificativ pentru italienistul Al. Balaci va fi oferit de anii când, în calitate de director la Accademia di Romania din Roma, va eclipsa prin darurile sale native, dar și prin copleșitoarea reputație a cărturarului, o seamă de ambasadori ai României ceaușiste, mărginiți și găunoși, executanți
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Petrarca (1968), Machiavelli (1969), Manzoni (1974), Lodovico Ariosto (1975), Giovanni Boccaccio (1976), Torquato Tasso (1982), Luigi Pirandello (1986), Vittorio Alfieri (1989). Cărora li se va adăuga seria de "Studii italiene" (1958-1968), o subtilă istorie a literaturii italiene pe adresa studenților, italieniști, dar și a publicului larg. Când monumentele devin eroi ce-i populează cărțile, eseistul n-are cum să rămână abstract, ex-cathedra, sau să adopte metode chirurgicale, reci, detașate. Bazat pe o uluitoare bibliografie, Al. Balaci, "romancierul" și exegetul fluviului de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ai biografologiei și eseisticii străine, alături de Etienne Gilson, August Buck, Pierre Gauthiez, Jacques Madaule, T.S. Eliot și însuși Thomas Carlyle ...". În 2010 aceeași Editură a retipărit capodopera dantescă, versiunea George Coșbuc, înnobilată de un studiu introductiv și de notele marelui italienist. Ca o amintire strict personală, consemnez pe cea a unei vizite acasă la domnul Profesor, aflat spre asfințitul vieții, pentru a prelua un articol scris de mână, pe care-l păstrez, scris pentru revista "Contemporanul", despre una din edițiile mele
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
portret prozatorului și criticului Mihail Chirnoagă (1913-1948), colaborator la Frizele brașovene în anii '30 ai secolului trecut și autor, între altele, al unei Introduceri critice la poezia lui L. Blaga prea puțin cunoscută, din păcate, specialiștilor în opera poetului ardelean. Italienist, Mihail Chirnoagă a avut o polemică isprăvită prost pentru Frize cu alt italienist, Pimen Constantinescu (1905-1973) de la Sibiul literar. Dl Antonescu ne informează, scrupulos ca totdeauna, că atacul pornit de la revista din Sibiu a avut aerul unui "atentat" care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
30 ai secolului trecut și autor, între altele, al unei Introduceri critice la poezia lui L. Blaga prea puțin cunoscută, din păcate, specialiștilor în opera poetului ardelean. Italienist, Mihail Chirnoagă a avut o polemică isprăvită prost pentru Frize cu alt italienist, Pimen Constantinescu (1905-1973) de la Sibiul literar. Dl Antonescu ne informează, scrupulos ca totdeauna, că atacul pornit de la revista din Sibiu a avut aerul unui "atentat" care a condus (oare de ce?) la suprimarea revistei brașovene. Cînd trebuia arestat Dabela? Într-un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
și Teorie Literară " G. Călinescu", care în acest fel își onorează cum se cuvine întemeietorul. Primele două volume din publicistica lui G. Călinescu acoperă intervalul 1920-1935. Este activitatea criticului între 21 și 36 de ani. Începuturile sunt ale unui posibil italienist. Debutează în 1920, în ziarul "Dimineața", făcând rezumatul unor conferințe. Toate articolele din anii 1920-1925 sunt pe teme de literatura italiană și sunt publicate mai ales în revista "Roma", cu sprijinul lui Ramiro Ortiz, mentorul studentului G. Călinescu. (Colaborarea la
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
cel rezervat barocului, Pictura modernă este tipărită în Italia, în condiții tehnice ireproșabile, în asociație cu Editura Electa. Selecția iconografică și textele aparțin cercetătorilor italieni Stefano Zuffi și Francesca Castria, iar traducerea în limba română este realizată de scriitorul și italienistul Mircea Vasilescu. Cu un text minimal cantitativ și riguros aplicat la imagine, Pictura modernă este, în primul rînd, radiografia unui secol a cărui dinamică este fără precedent în istoria umanității. Mai mult decît o cronologie a artei ca fenomen de
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
care una de la origini până în prezent, în spirit ticăit-didactic și fără priză la modernitate), S. Damian (meticuloase investigații cum ar fi tragicul la Călinescu, iar după 1989, acute rechizitorii contra unor autori elogiați înainte), Mihnea Gheorghiu (anglist mediocru), Al. Balaci (italienist, autor de compilații), Zoe Dumitrescu-Bușulenga (cercetătoare informată mai ales pe secolul XIX românesc al lui Eminescu și Creangă, dar și în literaturi străine, fără contribuție personală), Silvian Iosifescu (autor de studii de teorie literară, cultivate, dar fără relief), Constantin Ciopraga
Câtevaintrări dedicționar(VIII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7332_a_8657]
-
urma, Pictură modernă este tipărită în Italia, în condiții tehnice ireproșabile, în asociație cu aceeași Casă editorială Mondatori. Selecția iconografica și textele aparțin cercetătorilor italieni Stefano Zuffi și Francesca Castria, iar traducerea în limba română este realizată de scriitorul și italienistul Mircea Vasilescu. Cu un text minimal cantitativ și riguros aplicat la imagine, Pictură modernă este, in primul rînd, radiografia unui secol a cărui dinamică este fără precedent în istoria umanității. Mai mult decît o cronologie a artei ca fenomen de
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
Constantin Țoiu Nu cu dispreț își deschide astfel capitolul, în Istoria sa, G. Călinescu, ci cu o lucida apreciere, având totdeauna bătaie lungă. Criticul îl citează pe impenitentul italienist din Roșiorii de Vede: "Și bella, grațioasa, ca astra tremurânda / ... era Ella de blândă" etc. etc. Criticul notează numaidecât: "...Un poet ridicul prin neologismele sale, ale cărui poezii merită a fi citite prin aerul lor comic de parodii..." Judecată aspră
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
România, unde a fost publicat în peste zece ediții. Fragmente din carte figurează în multe manuale de liceu. Cartea a fost tradusă pînă-n prezent în franceză, spaniolă, germană, italiană, suedeză, norvegiană, maghiară și este sub tipar în engleză și slovenă. Italienistul Marin Mincu a explicat că a scris direct în italiană Il diario di Dracula. Prin urmare, ediția în limba română, Polirom, 2004, este o rescriere, a precizat autorul. Romanul evocă personajul istoric Vlad }epeș și mai puțin legendara cruzime a
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
magnet neșansele. Mă întreb ce ghinion aveam să-i aduc eu dacă între noi s-ar fi stabilit o legătură mai trainică. Ea căzuse în mrejele tipului cu mănușile, înainte de apariția lui Andrei, când el, un băiat frumos și deștept, italienist de forță, îi spusese, constatând imediat spiritualitatea ei: Tu sei efervescente come l'acqua minerale. Așa era Maria. Cădea pe bec numaidecât. Slăbiciunea ei, literatura, vorbele mari, patetice. Cred că asta era cauza primă a neliniștilor ei din ce în ce mai evidente, în
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
destin m-a făcut să accept un loc de redactor la ditamai ziarul Partidului, Scânteia, în martie 1962. Ce altceva puteam face, la ieșirea din facultate? Să mă duc la țară ca profesor de limba română, cu specializarea mea ca italienist? La secția de emisiuni în limba italiană a postului de radio București m-a speriat aspectul de simplă propagandă tradusă și m-am retras după două săptămâni. La revista Viața studențească, unde postulam alături de Marin Sorescu, situația era mai bună
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
multă înțelepciune și farmec decît lecțiile de corectitudine culturală și politică. De la părintele Dumitru Stăniloae a deprins noblețea smereniei, iar de la Iosif Sava arta gentileții și a dialogului. {i ce șansă mai mare poate avea un student cu vocație de italienist decît aceea de a-l cunoaște ulterior i-a cîștigat și prietenia pe traducătorul Ghepardului în românește, Tașcu Gheorghiu. Cînd moare o epocă nu este, obligatoriu, o carte-exercițiu de admirație. Chiar dacă autorul are o admirație pioasă pentru oamenii celebri ai
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
directă a locurilor poate aduce revelații considerabile și poate genera intuiții lămuritoare. Mai poate fi găsit ceva nou la Palermo despre Bălcescu după ce de-a lungul a 150 de ani au trecut pe acolo atâția cercetători români, istorici și/sau italieniști? Revoluționarul român exilat a încetat din viață, după cum se știe, în hotelul Alla Trinacria, al cărui nume reprezintă chiar vechea denominație a Siciliei, legată de forma sa aproape triunghiulară. Simbolul heraldic al insulei, de obârșie antică, păstrat până astăzi și
Căutându-l pe Bălcescu la Palermo by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7623_a_8948]
-
Geo Vasile Poezia și proza tânărului Eminescu constituie tot atâtea proiecții, măști, avataruri liricodramatice și filosofice ale autorului însuși. Personaje ca Toma Nour, Ioan (din romanul Geniu pustiu, tradus de regretatul italienist Marin Mincu prin Genio desolato), Andrei Mure- șanu sau Horia, întrupează atât tentativa titanică sau luciferică a demonului romantic, răzvrătit, cât și căutarea absolutului. Sărmanul Dionis este o natură faustică, un metafizician interesat de necromanție, de astrologie, ispitit de regresiunea
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
proiectează direct în ,,destinul unui Cezar" pe care ,,țîța maică-sii l-a alăptat cu laptele stelar din Calea Laptelui" (Iliade, Heliade... în Luceafărul din 16 ian. 1971). Tot cam în aceeași perioadă I. Negoițescu ignoră cu dezinvoltură exagerările ("rătăcirile"?) italieniste ale pașoptistului și alege cu iscusință versul "Umbrit de chedrii slavei, florat de amarante..." sub delicat dar apodictic comentar: "Dulceața ce emană din sonoritatea italică (...) e în adevăr rarissimă și se integrează ca un bun propriu poeziei noastre". Adevărul e
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
cert” însemnând „sigur”, ceea ce lui îi provoca un râs diabolic. E posibil ca așa să stea lucrurile, dar e vorba aici de poziția în frază a cuvântului, certi uomini înseamnă niște oameni, în timp ce o valoare certă (sau certissimă, cum plusează italienistul nostru) înseamnă altceva, aproape contrariul. Numai că înainte cu patru decenii, T. Maiorescu vorbea și el de „în certe împrejurări”, adică „în unele situații”, și ceva mai târziu eu am descoperit pe italienismul certo într-un text de V. A
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
Ramiro Ortiz, pentru teza de licență luându-și ca subiect Scriitorii români și Italia. Încă de pe atunci, se conturează orientarea lui fundamentală: "comparatismul era cea dintâi curiozitate sau poate cea dintâi vocație a mea". De aici, apropierea de franciști și italieniști. S-a bucurat de prietenia și bunăvoința lui Drouhet, care era în acei ani un bătrân hemiplegic, având o ciudată monomanie: nu putea să sufere fetele care veneau la examene neîngrijite și nefardate. În schimb, nu-l simpatiza deloc pe
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
era în acei ani un bătrân hemiplegic, având o ciudată monomanie: nu putea să sufere fetele care veneau la examene neîngrijite și nefardate. În schimb, nu-l simpatiza deloc pe profesorul Alexandru Marcu, succesorul lui Ramiro Ortiz. Îl aprecia ca italienist, dar îl socotea "orgolios și sforar, binevoitor și atent ca de la înălțimi, condescendent și taler cu două fețe, florentin și machiavelic, din cap și până-n tălpile picioarelor". Profund antipatic i-a fost slavistul Petre Cancel, un nevropat mohorât și bizar
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
despre sine și se dă mare, ba că suferă de mania persecuției, ba că este un tip resentimentar ș.a.m.d. Rareori obiecțiile care îl vizează pe Marin Mincu au vreo legătură cu opera sa (toată lumea îi recunoaște statutul de italienist cu admirația condescendentă, ușor compătimitoare pe care i-o arăți, să zicem, unuia care înghite sticlă), dar ideea că omul trebuie ocolit întrunește aproape consensul în lumea literară. Cel puțin în cea oficializată, pentru că, excepție fac scriitorii ultimei generații ("euridicienii
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]