416 matches
-
este respectată în acest proces. Aceasta înseamnă, oare, că vom obține astfel o teorie completă, care va putea explica toate rezultatele cunoscute și pe cele viitoare ? Logica terțului inclus este capabilă să descrie coerența dintre nivelurile de realitate prin procesul iterativ ce comportă următoarele etape: 1. Un cuplu de contradictorii (A, non-A) situat la un anumit nivel de realitate este unificat printr-o stare T situată la un nivel de realitate imediat vecin; 2. La rîndul său, această stare T
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
la propriul său nivel; 3. Cuplul de contradictorii (A', non-A') este, la rîndul său, unificat printr-o stare T' situată la un nivel diferit de Realitate, imediat vecin celui în care se află ternarul (A', non-A', T). Procesul iterativ continuă la infinit, pînă la epuizarea tuturor nivelurilor de realitate, cunoscute sau imaginabile. Cu alte cuvinte, acțiunea logicii terțului inclus pe diferitele niveluri de realitate induce o structură deschisă, gödeliană a ansamblului nivelurilor de realitate 9. Această structură are o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este respectată. Structura repetitivă a acțiunii logicii terțului inclus dă naștere imbricării nivelurilor și a coerenței ansamblului naturii. Un rol particular este jucat de cele trei învelișuri topologice ale tuturor stărilor A, non-A și T. Există o transmutare perpetuă, iterativă și ciclică a unei stări T într-un cuplu de contra-dictorii (A, non-A), adică o amplificare continuă a principiului non-contradicției. Să clarificăm acum problema de logică ridicată de considerațiile lui Umberto Eco citate anterior. Îl citez din nou pe
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
stabilirea tendințelor de evoluție a fenomenului analizat în situația aplicării diferitelor măsuri pentru controlul acestuia. Pentru reducerea gradului de incertitudine a soluțiilor prognozate, se pot folosi informațiile existente privind fenomene similare sau se apelează la metode moderne de tipul anchetei iterative (tehnica Delphi), brainstormingului, arborelui de calitate, arborelui de defectare, se face apel la experiența și consultarea tuturor celor care pot contribui la rezolvarea problemei. Decizia reprezintă studierea diferitelor soluții posibile și alegerea soluției optime pentru rezolvarea problemei analizate. Fundamentarea deciziei
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
prin intermediul scriptului Fortran 90, s-a realizat modelarea grafică folosind aplicația Wolfram Mathematica 7.0. Aplicația Fortran, dezvoltată folosind Microsoft Developer Studio, integrează numeric ecuațiile ce descriu dinamica neliniară a modelului propus, folosind algoritmul Runge - Kutta de ordinul cinci (metodă iterativă de pentru aproximarea soluțiilor ecuațiilor diferențiale); rezultatele integrării se vizualizează cu Wolfram Mathematica, al cărui fișier corespondent trebuie să includă în prima parte derivarea condițiilor inițiale pentru ecuații. Pentru realizarea modelului teoretic vom lua în considerare interacțiunea dintre un fascicul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
care duc la producerea fenomenului. Caracteristica principală a procesului este aceea că nu se compară toate instanțele deodată (ca în procesul de inducție), ci pe rând, fiecare pereche de două instanțe deodată, minimizându-se fiecare pereche în parte. Acest proces este iterativ, rezultatul minimizării de la fiecare pas intrând într-un nou proces de minimizare, până când nici o minimizare nu mai este posibilă (numele algoritmului este Quine-McCluskey). Combinațiile minimizate la maximum se numesc implicanți primari. Un implicant primar arată o combinație de prezență/absență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
li se pot aduce numeroase critici. Ceea ce este important este efectul lor pozitiv asupra procesului decizional strategic, atât din punctul de vedere al reflexivității, cât și din cel al raționalității. Chiar dacă obiectivarea aprecierilor lasă de dorit, exercițiul unui demers sistematic, iterativ și de echipă, are, de regulă, efecte pozitive. 5.2. Segmentarea strategică în practica organizațiilortc "5.2. Segmentarea strategică în practica organizațiilor" Metodele prezentate anterior au o alură academică evidentă, ceea ce implică în practică simplificarea abordării și evitarea unor condiționări
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Spunea el adesea" sau "ar spune el", care erau întrebuințate foarte frecvent de Thackeray și de alți scriitori din epoca victoriană pentru a indica faptul că un anumit enunț al personajului este folosit în mod curent 434. Referirea la natura iterativă a unei acțiuni sau a unei expresii este, în mod normal, un element auctorial, așa cum fiecare tip de rezumat narativ, condensare, prescurtare a acțiunii și a vorbirii trebuie considerat o manifestare a personajului-narator. Un element important legat de retragerea naratorului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
1860 și 1960, arată că Tălmăcelul făcea parte din grupa localităților în care nu s-a înregistrat nici o persoană venită din afară (Caramelea, 1961). Situația s-a schimbat însă în contemporaneitate. Tălmăcelul a cunoscut în anii comunismului o puternică migrație iterativă, pendulatorie (Ciobănel, 1995, 1996), prin cei ce au făcut naveta spre Tălmaciu sau spre Sibiu, ca lucrători în industrie. Terenul agricol puțin și accidentat, a făcut ca o mare parte din populația tânără să se orienteze spre naveta în industrie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
model saturat. De obicei se urmărește găsirea unor relații de independență. Pentru aceasta se setează parametrii doriți cu valoarea 0, se calculează frecvența așteptată în baza modelului și se compară cu cea observată. Frecvența așteptată (calculată pe baza unor algoritmi iterativi) nu va mai coincide cu cea observată ca în cazul modelului saturat, diferențele dintre acestea fiind denumite reziduuri (residuals). SPSS-ul calculează frecvențele observate, așteptate, reziduurile și reziduurile standardizate pentru fiecare combinație posibilă a valorilor variabilelor din model. Reziduurile standardizate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
numărului de coeficienți care să fie extrași inițial este regula "degetului mare" regula cunoscută și sub numele de criteriul Kaiser sau criteriul valorii proprii (valoarea proprie trebuie să fie mai mare sau egală cu 1). Apoi coeficienții comuni sunt estimați iterativ, începând de obicei cu câteva valori inițiale (fiecare specificată de către cercetător sau mai probabil realizată de programe prin intermediul lui R²) și terminând cu valori din care rezultă perfecționări și reestimări succesive. Unele dintre metode, cum ar fi soluția probabilistă, furnizează
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
literatura de specialitate. Interesează ceea ce s-a realizat în domeniul de interes, dar și ceea ce este consemnat ca fiind în desfășurare. Procesul de documentare poate fi modelat sub forme diferite. Sauders, Lewis și Thornhill (2003) propun un model de „spirală iterativă” cu mai multe bucle, în care un număr de etape sunt parcurse iterativ. Bucla propusă după definirea obiectivelor cercetării constă în următoarele etape: • definirea parametrilor documentării; • generarea cuvintelor-cheie pentru căutare; • căutarea literaturii de interes; • obținerea literaturii dorite; • evaluarea informațiilor obținute
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și ceea ce este consemnat ca fiind în desfășurare. Procesul de documentare poate fi modelat sub forme diferite. Sauders, Lewis și Thornhill (2003) propun un model de „spirală iterativă” cu mai multe bucle, în care un număr de etape sunt parcurse iterativ. Bucla propusă după definirea obiectivelor cercetării constă în următoarele etape: • definirea parametrilor documentării; • generarea cuvintelor-cheie pentru căutare; • căutarea literaturii de interes; • obținerea literaturii dorite; • evaluarea informațiilor obținute; • înregistrarea informațiilor; • generarea unui set nou de cuvinte-cheie; • trierea informațiilor colectate; • redefinirea parametrilor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
credibile sau care provin dintr-o singură sursă. Este de preferat ca informațiile să fie verificate prin utilizarea unor surse independente, cu atât mai mult cu cât apar surse interesate în distorsionarea unui anumit tip de informații. Se urmează „spirala iterativă” explicată anterior, cu adaptările considerate necesare de subiectul abordat, chiar dacă informațiile din surse primare sunt puține. Dacă specificul industriei/produsului împiedică realizarea unei clasificări cantitative sau nu sunt disponibile informații statistice pentru zona geografică și/sau industria de interes, atunci
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
masa de informații obținute și metoda de analiză trebuie să fie compatibile între ele. În funcție de rezultatul selecției și al formatării, se poate trece la etapele de fructificare a informației sau poate fi ajustat și continuat procesul de colectare. 6. Reluarea iterativă a procesului de colectare a informațiilor: colectarea informațiilor urmează un proces iterativ, fiind reluat de la nivelul etapelor 1, 2, 3 sau 4, în funcție de rezultatul evaluării asociate etapei anterioare. Numărul de iterații, ca și modul particular de ciclare a procesului, urmează
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
între ele. În funcție de rezultatul selecției și al formatării, se poate trece la etapele de fructificare a informației sau poate fi ajustat și continuat procesul de colectare. 6. Reluarea iterativă a procesului de colectare a informațiilor: colectarea informațiilor urmează un proces iterativ, fiind reluat de la nivelul etapelor 1, 2, 3 sau 4, în funcție de rezultatul evaluării asociate etapei anterioare. Numărul de iterații, ca și modul particular de ciclare a procesului, urmează a fi decise în funcție de rezultate și de restricțiile fixate inițial. Nu trebuie
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
să explice viziunea strategică la momentul inițial al analizei; • elementele definitorii ale mediului intern, eventual grupate pe domenii funcționale (producție, marketing, personal etc.); • elementele definitorii ale mediului extern (general, concurențial, ciclu de viață etc.). Etapele intermediare se parcurg în realitate iterativ, pentru că există o influență reciprocă continuă între ele. Separarea elementelor mediului intern în forțe și slăbiciuni, ca și a mediului extern în oportunități și amenințări, este influențată de misiunea avută în vedere, chiar dacă aceasta va suferi ulterior anumite modificări de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
5. enunțarea soluțiilor strategice; 6. alegerea strategiilor; 7. pregătirea planurilor de aplicare. Succesiunea lor, ca și conținutul, nu creează semne de întrebare, dar se impun imediat următoarele observații. a) Etapele 1-4 se consideră parcurse cu ajutorul altor metodologii specifice și corelate iterativ pentru utilizarea în prezenta analiză. Practic, se va parcurge fiecare etapă de câteva ori cu corecțiile impuse de celelalte tipuri de analiză. b) Analiza mediului intern (etapa 4) și a celui extern (etapa 2) se concretizează pentru analiza SWOT propriu-zisă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
să diminueze dezavantajele menționate. Celelalte subsisteme ale organizației trebuie apoi ajustate și integrate în proiectul corespunzător noii strategii. Și această ajustare se acceptă să fie aproximativă pentru a se câștiga timp, urmând ca eventualele corecții să fie rezultatul unui proces iterativ. Presupunând că este necesară o schimbare a culturii organizaționale în cazul unei organizații (firme) date, care optează pentru o strategie nouă, această schimbare ar urma schema constituită din următoarele etape. 1. Identificarea elementelor culturale: analiza culturii organizaționale se bazează pe
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
gravității și deriziunii. SCRIERI: E toamnă printre femei și în lume, pref. Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1993; Singur, pref. Ion Pop, Sibiu, 1996; Plus, Cluj-Napoca, 1997; Nopți și zile, Târgu Mureș, 1999; Just Poems, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Adriana Cean, Drum iterativ, ECH, 1993, 9; Alina Cuceu, Printre femei și în lume, ECH, 1993, 9; Maria-Elena Ganciu, Sabatul poeziei, ECH, 1993, 9; Mihaela Ursa, „E toamnă printre femei și în lume”, ST, 1993, 11; Al.Cistelecan, Primul poet de la Direcția IX, LCF
SUCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290011_a_291340]
-
și externalizarea încrederii către actori îndepărtați (NATO, FMI, UE sau ONU - în cazul țărilor ex-comuniste). Încrederea își găsește sursele în experiența trecută a relațiilor de cooperare, în trăsăturile individuale, precum și în aspectele culturale ale mediului social. Sztompka elaborează o teorie iterativă a dinamicii încrederii ca rezultat al acțiunii actorilor în mediile sociale în care aceștia evoluează. Variabilele independente sunt cele care țin de contextul social, ca efect și garanție a reproducerii unei culturi a încrederii: coerența normativă a societății, stabilitatea ordinii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu caracter obsesiv, a unor cuvinte sau grupe de cuvinte, împotriva voinței bolnavului, acesta recunoscând caracterul anormal al acestui fenomen. Opoziție: atitudine patologică prin care un bolnav psihic se opune la solicitările externe. Palilalie: tulburare de limbaj constând în repetarea iterativă a silabelor, cuvintelor sau frazelor. Panică: atac subit de anxietate asociat cu manifestări somatice, trăit cu intensitate de bolnav ca un pericol vital iminent. Pantofobie: angoasă paroxistică în cursul căreia orice eveniment, obiect sau persoană constituie o sursă de frică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
continente. Algoritmul Rijndael a fost conceput să îndeplinească următoarele proprietăți: • rezistență împotriva tuturor atacurilor cunoscute; • simplitatea proiectării; • mare compactare a codurilor și o viteză sporită pe o mare varietate de platforme. Cifrul Rijndael poate fi catalogat ca un cifru bloc iterativ cu lungimi variabile ale blocurilor și ale cheii, alese independent, de 128, 192 sau 256 de biți. În valori din sistemul de numerotație zecimal există: • aproximativ 3,4 × 1038 chei posibile de 128 de biți; • aproximativ 6,2 × 1057 chei
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
menține, din cauza incertitudinii asumate, caracterul deschis, revizuibilaldeciziei luate. Noile informații și cunoștințe acumulate ulterior, cât și presupozițiile făcute, dar confruntate cu realitatea acțiunii, sunt utilizate pentru a reface, pe o bază mai bună, decizia. e) Procesul decizional are un caracter iterativ. El este gândit mai mult ca o secvență într-un proces ciclic, cu reveniri și reconsiderări pe baza cunoștințelor acumulate. Optimalitatea este deci realizată aici mai mult tendențial, prin reconsiderări succesive. În ultimele decenii, tocmai în această direcție au fost
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de certitudine, după cum urmează acțiunea. Teoriile actuale ale deciziei au pornit de la o nouă situație: la un moment dat, cunoașterea noastră este incompletă, dar ea se îmbogățește mereu în mod rapid. Răspunsul a fost conceperea procesului decizional ca un proces iterativ, ca un ciclu decizional în care decizia nu reprezintă punctul final, ci o etapă, ciclul reluându-se pe o bază de cunoaștere îmbogățită. Fiecare secvență decizională, asumând caracterul incomplet al cunoașterii, se finalizează printr-o decizie riguros rațională, dar incertă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]