3,495 matches
-
Domnul. Conștienți de înalta lor misiune, creștinii vor să-L reprezinte pe Mântuitorul și să-I slujească, pătrunși de vocația lăuntrică de a fi în vremea vieții lor o „Evanghelie întrupată”. Identitatea naturii nu admite deosebiri ființiale între oameni. Atitudinea iubitoare și plină de compasiune față de aproapele suferind, îl fac pe acesta din urmă să se simtă prețuit, stimat și iubit. Pentru cei aflați pe patul suferinței, de multe ori este nevoie numai de inimă bună, de cuvânt bun, de intenție
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
ni se istorisește că undeva trăia un bătrân pe nume Apollo. Ori de câte ori cineva îi cerea un ajutor el mergea cu bucurie, zicând: „Cu Hristos am astăzi lucrez pentru sufletul meu, căci aceasta este plata sufletului”23. Această aplecare smerită și iubitoare spre celălalt este înscrisă ontologic în noi: „nimic nu este mai propriu naturii noastre decât să fim sociabili între noi, să ne ajutăm și să ne iubim unul pe altul”24. Cel ce se jertfește pentru aproapele său, ostenindu-se
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
cu ei, mângâindu-i cu nădejdea vindecării și a mântuirii, dându-le nu puțină ușurare în amara lor durere. Unul din urmașii săi la conducerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit în Mănăstirea Neamț o bolniță încăpătoare, în locul celei arse în 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau în schiturile și
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
puterea Duhului, ieșind ... din el însuși, răpit în extazul fericit, vede frumusețea neînțeleasă și necuprinsă”7, fiind astfel unit în mod direct cu Dumnezeu. Aceasta este starea pe care, cu o intensitate din ce în ce mai sporită, o vor experia, în veșnicie, sufletele iubitoare de Dumnezeu și de cunoașterea Lui, căci, după cuvântul Sfântului Grigorie, „adevărata bucurie de Cel dorit e să înainteze pururea în căutarea Lui și să nu înceteze niciodată din urcuș dorința împlinită totdeauna născând altă dorință a Celui ce se
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
autori, ce să mai vorbim ? Ca și despre subvențiile de la Ministerul Culturii care se acordă, de multe ori, în baza unor criterii misterioase, cu întârziere, sau... deloc. Și-atunci, să nu ne mai mirăm că se lățește segmentul de populație iubitor de emisiuni tv insipide, care ajută foarte bine la rotunjirea zestrei de incultură. Sper că nici domnul Ralu Filip nu se miră, ci vede cu plăcere la aceleași posturi de televiziune ,becalismele", la care se referea cu ușoară ironie domnia sa
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
data aceasta neașteptată, de a participa la o seară de poezie din ciclul "poezia în traducere" inițiat de Poetry Society, cea mai dinamică și puternică asociație de acest gen din lume, care reunește aproape 4000 de poeți, critici literari și iubitori ai poeziei. Fondată în 1909, Societatea este prezidată de poetul irlandez Paul Muldoon, iar printre vicepreședinți se numără și doi laureați ai Premiului Nobel, poeții Seamus Heaney și Derek Walcott. Dezbaterile din seria "poezia în traducere" au fost concepute în
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
și caldă, pînă aproape de mijlocul toamnei, se potrivește, ca anotimp de nelămurită, domoală tranziție, optzecismului. Niște "moftangii" emancipați și subtili, visînd în berării, pălăvrăgind cu vervă de poltroni simpatici (aripa "la Florin"(Iaru)) sau, dimpotrivă, alții (ori aceiași...), sentimentali, retrași, iubitori de anumite, speciale, cărți. Luați la un loc, într-un "pluton" care a și început să se descompleteze, ar umple un cabinet de curiozități. Asta de departe, de acolo de unde, spunea Nenea Iancu, lumea ar trebui să-ți placă. De
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
aduce momente de respiro, insulițe de repaos uman în fluxul heraclitian. O astfel de poezie tandră, sensibilă este "Drill/Manevre în tiraj", singura în care cotidianul stăpînește textul poetic, iar poetul deleagă un alter-ego umil să-i rostească mesajul: "Fii iubitor, te rog din suflet, / Poete-cântăreț de fluvii! / Schimbă-ți, de poți, cursul firesc/Înotul printre vorbe nu anulează trenuri". Cred că este singurul poem de acest gen în avalanșa experimentală a volumului, trădînd reprimarea unui drum posibil, neurmat de poet
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
ce e drept, în 1829, cu 175 de ani în urmă, dar nici unul pe 16 aprilie (Curierul are un prim număr pe 8 aprilie, iar Albina, pe 1 iunie); nici, în fine, că ele nu sînt primele ziare românești. Parlamentarii iubitori de presă nu numai că n-au consultat Clubul Român de Presă, cum le reproșează dl Bogdan, mai mult sau mai puțin îndreptățit, dar nici măcar o carte de istorie. Ar fi aflat că primul ziar românesc e mult mai vechi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
societatea tradițională, dar incapabil să și-o exercite. O sexualitate liberă, lipsită de bucurie, redusă la gesturile unui viol în grup. Constantin Cojocaru caracterizează caricatural absența bărbăției la bărbatul capricios cu scurte și dureroase străfulgerări de luciditate. Lucia Ștefănescu, mamă iubitoare, trece mereu pe lângă adevărul Dorei, autoare fără de voie a tragediei. Beneficiari ai libertății obținute de generația care a luptat pentru “puterea florilor” ei alcătuiesc o lume unde libertatea a devenit instrumentul indiferenței, al cruzimii, al ne-simțirii. O generație care
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
aduna practic întreaga creație a naratorului, de la primul roman Indiferenții la Povestirile romane și la ultimele scrieri din anii ’80. Este exact ceea ce a vrut și a reușit să facă Asociația „Fondo Alberto Moravia”, sub privirea atentă și mereu la fel de iubitoare a Daciei Maraini - muza de care scriitorul a fost legat poate prin cea mai constantă și mai profundă tandrețe. Asociația a adunat și a prezentat publicului o serie deosebit de bogată de documente și de mărturii: extracte din corespondența cu prietenii
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
a scris: «Vă rog să faceți tot posibilul ca statuia lui Eminescu de la Montreal să fie Înălțată pe un soclu, așa cum am conceput-o». Această dorință sfântă a Maestrului trebuie să fie Îndeplinită, și fac un apel la toți romanii iubitori de țară și de cultura noastră, din Canada, din România și de oriunde s-ar afla, să contribuie la construirea unui soclu pentru statuia lui Eminescu de la Montreal. În numărul viitor al revistei Destine literare și pe internet la site
2008 - AN AL MARILOR PIERDERI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1558]
-
înaintarea și primirea divinului, a uniunii cu „Unul”<footnote Ibidem, VI.7.35. footnote>. Această stare este mai elevată decât cea de contemplare, și este atinsă atunci când intelectul uman obține viziunea sursei inteligibilului, al singurului bine și, absorbit de impulsul iubitor, aspiră să se amestece cu el, încetând orice activitate intelectuală<footnote Există o controversă legată de condiția identității lui Unul și a sufletului la Plotin. Armstrong declară că sinele nu-și pierde identitatea în uniunea supremă, și că toate puterile
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
București, 1996, p. 20. footnote>. Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți, ca să nu mai greșim, să nu ne înălțăm cu gândul, ci să ne cunoaștem neputința<footnote Ibidem, p. 174. footnote>. Referindu-se la ofensiva dracilor împotriva nevoitorilor, același autor duhovnicesc, iubitor de frumusețe netrecătoare și însetat de viața veșnică și de dobândirea ei, menționează că „dracii sunt ca vânătorii, aleargă acolo unde văd că este vânat. Se reped unde văd partea slabă a sufletului și nu se depărtează, nici nu fug
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cum ne învață și Mântuitorul când zice: „și nu ne duce pe noi în ispită”. Aceasta mai are înțelesul acesta: și „fă ca să nu fim ispitiți peste puterile noastre”. Iar celălalt e pedepsitorul păcatului, chinuind prin dureri și necazuri dispoziția iubitoare de păcat. Amândouă aceste ispite, și cea cu voie și cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâȚând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Bittersweet. An Essay, Princeton University Press, 1986. footnote>. Origen continuă prin a explica efectul emoțional al rănii invitând retoric cititorul să-Și imagineze o panoplie bogată de senzații, cogniții Și speranțe: „Dacă este cineva care a fost străpuns de sulița iubitoare a cunoașterii de El astfel că tânjește acum după El zi Și noapte, nu poate vorbi decât despre El, nu poate auzi nimic decât pe El, nu se poate gândi la nimic altceva Și nu poate dori, tânji Și spera
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Mâna Sa stângă este sub capul meu Și mâna Sa dreaptă mă va îmbrățiȘa”). Aceasta îi permite să unească senzațiile opuse ale mișcării Și odihnei (ceva imposibil pentru senzația externă), ilustrând astfel natura paradoxală a senzației spirituale în care sufletul iubitor se odihnește în brațele Iubitului Divin Și, în același timp, zboară spre Țelul infinit la care nu ajunge niciodată. „Simultan”, spune Origen, „sunt purtat de actul său de tragere cu săgeata Și mă Și odihnesc în brațele Arcașului”<footnote Idem
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
lungă de rele protivnice. Căci din fața ei se retrage ura, pizma, mânia, mișcarea furioasă, iuțimea, uneltirea, fățărnicia, pomenirea faptelor care ne-au supărat, dorința de răzbunare, fierberea sângelui din jurul inimii, ochiul dușmănos. Astfel turma acestor rele e alungată de simțirea iubitoare”<footnote Idem, De Oratione dominica, IV, P. G. XLIV, col. 1164C; PSB, vol. 29, p. 433. footnote>. Sfântul Grigorie, relatând istoria evreilor și șovăielile acestora În credință și virtute, zice că „... legea Duhului nu Îngăduie, după porunca lui Moise, intrarea
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
-o deja în inima noastră. Alte cauze ale păcatelor relevate în literatura filocalică ar fi următoarele: mila de sine, senzualitatea, dorul de a fi pe placul oamenilor și alipirea de cele pământești, acestea fiind și trăsăturile caracteristice ale unei inimi iubitoare de păcat și prin urmare și ațâțătorii principali ai păcatelor. III. Manifestarea și felurile păcatelor Când fac referire la manifestarea și felurile păcatelor, Părinții ne sfătuiesc să nu ne ferim doar de păcatele arătate, cum ar fi lăcomia, curvia, uciderea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
precum și chinuri veșnice. VI. Lupta împotriva păcatelor și remediile acestora Lecturând scrierile patristice, putem lesne observa că Părinții condamnă păcatul și dau o luptă înverșunată împotriva lui, dar iubesc pe păcătos. Condamnând păcatul și mustrând într-un mod blând și iubitor pe păcătos, ei dovedesc că-l iubesc pe acesta, pentru că-i doresc îndreptarea, binele, comuniunea veșnică în bine. Sfinții Părinți au înțeles că „cel ce a fost în comuniune cu cei păcătoși pe pământ și i-a aprobat, se va
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
subliniem faptul că Puccini va continua marea linie a melodismului italian vocal, adăugându-i o nouă latură expresivă prin adâncirea planului simfonic al expresiei muzicale. În ceea ce privește portretele, atât Verdi cât și Puccini sunt de neegalat în descrierea eroinelor simple, sincere, iubitoare, emoționate. Eroinele lor sunt caractere nobile, ce se jertfesc în final pentru dragostea lor, dar trăiesc la modul real, sentimentele oamenilor simpli. Ceea ce le distruge este impactul cu societatea, cu tradițiile și cu mentalitățile învechite ale oamenilor. Ambii compozitori crează
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
fi lumea. Iubirea presupune două sau mai multe persoane care se iubesc. Dumnezeu e Treime de Persoane, care se iubesc, se comunică reciproc și se împărtășesc deopotrivă. Prin Hristos am aflat că Dumnezeu este iubire, că Dumnezeu ne este Tată iubitor, iar noi suntem fii ai Lui. Dumnezeu este iubire, iubirea e viața însăși a naturii divine<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre suflet și înviere, P.G., XLVI, col. 196 C. footnote>, iubirea ține ființial de Dumnezeu<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
chipului de rob (Filip., 2, 6-11), căci toate s-au făcut prin El și pentru El, implică și răspundere din partea noastră; iubirea Lui pentru noi trebuie să nască iubirea noastră față de El. Hristos rămâne de-a pururi Veșnicul îndrăgostit: mai iubitor decât orice prieten, mai drept decât orice stăpân, mai mângâietor decât orice tată, mai întru noi decât orice mădular al nostru, mai de trebuință nouă decât chiar inima noastră<footnote Sf. Nicolae Cabasila, cf. Kallistos Ware, Ortodoxia, calea dreptei credințe
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Îl iubim pentru că am fost iubiți de El mai întâi, și astfel, uniți cu El prin iubire, primim iubire din iubirea Lui față de noi care este infinită. Noi, cei care ne-am simțit iubiți, sub îndrumarea Sfântului Duh, devenim mai iubitori. Noi, cei care ne-am simțit iertați, sub îndrumarea Sfântului Duh, devenim mai iertători. Noi, cei care neam simțit cercetați, sub îndrumarea Sfântului Duh, am devenit mai cinstiți. Noi, cei care ne-am simțit vindecați, sub îndrumarea Sfântului Duh, devenim
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
viață fiind la fel de păgubitoare ca și lipsa luminii pentru ochi<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilie la Psalmul 44, 2, P.G., XXIX, col. 392 B. footnote>. Pentru ca noi să trăim în iubire, Creatorul nu dă porunci despotice, ci lansează apeluri iubitoare. Iubește și fă ce vrei <footnote Fer. Augustin, In Epist. Ioan., VII, 8, P.L., XXXV, col. 2033. footnote>, spune Fericitul Augustin, căci dacă cineva iubește pe Dumnezeu și pe semeni nu mai poate greși. Dumnezeu nu pune interdicții, nu ne
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]