2,324 matches
-
a binecuvântat pe Avraam, părintele comunității religioase, care a devenit important în diverse religii pentru iudaici, creștini sau musulmani. Avraam i-a dat lui Melchisedec zeciuială, dijmă, lucru ce semnifică o mare importanță deoarece acesta nu era obligat, el fiind iudeu și făcând parte din preoții care erau descendenții lui Aron. Melchisedec este Regele Păcii sau regele Salemului (melech ha shalom) și semnifică Regele Dreptății (Melech ha zedech). El este preot și rege. Nu are tată sau mamă, iar Biblia nu
Agenda2003-34-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281385_a_282714]
-
l În 24 iunie La un moment dat al istoriei, pe care Scriptura îl numește „Plinirea vremii“, cu puțin înainte ca Iisus Hristos să iasă la propovăduirea cuvântului Evangheliei, a apărut la apa Iordanului „un om“ care propovăduia în pustiul Iudeii și pe malurile Iordanului și zicea: „Pocăiți-vă că s-a apropiat împărăția Cerurilor“ (Matei 3, 2). Omul, al cărui glas răsuna în pustiu, dinspre Iordan și dinspre Marea Moartă, era acela despre care profetul Maleahi spusese cu 450 de
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
a binecuvântat pe Avraam, părintele comunității religioase, care a devenit important în diverse religii pentru iudaici, creștini sau musulmani. Avraam i-a dat lui Melchisedec zeciuială, dijmă, lucru ce semnifică o mare importanță deoarece acesta nu era obligat, el fiind iudeu și făcând parte din preoții care erau descendenții lui Aron. Melchisedec este Regele Păcii sau regele Salemului (melech ha shalom) și semnifică Regele Dreptății (Melech ha zedech). El este preot și rege. Nu are tată sau mamă, iar Biblia nu
Agenda2003-39-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281524_a_282853]
-
în Asia Mică, la Niceea, în anul 325, a stabilit ca Paștele să se prăznuiască totdeauna duminica, după prima lună plină care apare după ceea ce se numește echinocțiul de primăvară (21 martie). Dacă această duminică coincidea cu 14 Nissan, Paștele iudeilor, s-a mai spus, Paștele creștinești vor avea loc duminica următoare. Pe această bază, savanții din Alexandria Egiptului, centrul astronomic cel mai renumit de atunci, au făcut calculele de rigoare, stabilind că Paștele creștine cad între 22 martie și 25
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
de la parafrazarea citatului evanghelic la topirea insesizabila a profunzimii acestuia în text, de la comentariul mai lung sau mai scurt ridicat la putere prin autoritatea evangheliștilor convocați, până la metaforă revelatoare a faptelor și petrecerii lui Iisus pe pământ și în istoria iudeilor și a lumii, cel aflat mereu în rugăciune, milă și iubire față de Tatăl, de mulțimi și de discipoli. Rezistență acerbă, respingerea până la hulire și ura față de învățătură lui Isus, arătate de iudei, cei de-o stirpe cu Învățătorul, este astfel
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
petrecerii lui Iisus pe pământ și în istoria iudeilor și a lumii, cel aflat mereu în rugăciune, milă și iubire față de Tatăl, de mulțimi și de discipoli. Rezistență acerbă, respingerea până la hulire și ura față de învățătură lui Isus, arătate de iudei, cei de-o stirpe cu Învățătorul, este astfel comentată de Ion Murgeanu: "Ei nu puteau disocia condiția lui omenească de esență Să divină. Căci nu vedeau posibil ca Dumnezeu să fi coborât printre ei; să le grăiască de la om la
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
slujitorii săi, dar fiecare găsește o scuză, un pretext pentru a nu se prezenta. Atunci bogatul îi pune pe servitori să adune sărăcimea ulițelor la masă, pe toți cerșetorii și milogii. Sensul parabolei este că cei ce-l refuză sunt iudeii, iar sărmanii suntem noi. R.: Apropos de această deschidere, romanul începe printr-o frază spectaculoasă a stăpânului regatului Meroe din nordul Nubiei: "Sunt negru, dar sunt rege". M.T.: Iar această frază mi-a fost inspirată de Cântarea cântărilor: "Nigra sum
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
ar trebui pedepsit cu moartea. " Că, într-adevăr, unii profeți le-au proorocit evreilor, în timpul unor prăpăduri de-ale lor, că într-o zi se va ivi un liberator, care liberator însă va sprijini legea mozaică, în loc să o distrugă. " Că iudeii așteaptă mereu un mesia, care însă va fi un rege puternic și evreu. " Că o dovadă a imuabilității eterne a religiei mozaice este faptul că evreii, împrăștiați pretutindeni în lume, nu au schimbat nici măcar o virgulă din legea lor; și
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
Gorila și n-o mai vedea isprăvită. Nu credea că generația sa va mai apuca un nou război (se știe că s-a înșelat), detesta regimurile politice totalitare din Rusia, Germania, Italia și declara că antisemitismul e o eroare ("Poporul iudeu nu numai că este unul dintre cele mai vechi popoare ale lumii, dar este unul dintre acelea care și-au păstrat cultura care, mai ales, au în spatele lor o cultură milenară. Nu e puțin lucru. Și nu degeaba se spune
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
la cei doi soți atît de primitori, care stîrnise rumoare printre invitați după ce le făcuse cîteva caricaturi. Și care, sectant cum era, citise mult. De pildă despre teoria fundamentului, a bazei civilizațiilor umane, de la asirieni pînă la monoteiști. Creștini, caldeeni, iudei și la politicile... Nu spusese totalitare. Spusese "cele mai moderne", și nu le numise, fascismul, comunismul... Lumea tăcea încremenită. Convinsă că tînărul venise acolo, anume, ca să-i provoace, să-i toarne. Cu toate că "turnătorul oficial", un avocat celebru, abea ieșit de la
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
și culturale (...) Lucrul s-a petrecut la fel cu critica aplicată ereziilor 79. Autorii patristici au criticat pe larg și iudaismul, pentru că acesta a osândit și răstignit pe Iisus Hristos, pentru că a respins creștinismul și a interpretat strâmt Legea. Mintea iudeilor era slabă precum ochii Liei80 și răpusă de poftele trupului 81, așa încât deși aveau Legea, ei au atins culmea stupidității renegându L pe Dumnezeu cel adevărat și judecând a fi cu mult mai avantajos să slujească idolilor 82. Așadar, Israel
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
în pericol aceste bunuri trebuia combătut vehement. În acest sens, evreii, păgânii, dar mai ales ereticii sunt tratați într-un mod destul de caustic. Ei constituiau într-adevăr un pericol. Intelectualii păgâni încercau adesea să pună Biserica într-o lumină nefavorabilă, iudeii erau dușmani declarați ai Mântuitorului Iisus Hristos, iar ereticii și schismaticii puteau ruina creștinătatea din interiorul ei. Dragostea față de Biserică nu le îngăduia să tacă. Lupta era acerbă și trebuia dusă pe toate planurile. Părinții scriu febril tratate voluminoase pentru
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
p. 31. 90 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie asupra anatemei, 4, P.G. XLVIII, col. 952. 91 Pr.Prof.Dr. Olimp Căciulă, Introducere, la Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Apologiile, în Apologeți de limbă greacă..., p. 9. 92 Sf. Iustin, Dialogul cu iudeul Trifon, cap. XL, în Apologeți de limbă greacă..., p. 177. 93 Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, Către efeseni, cap. X, 3, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 193 94 Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, Către filadelfieni, cap. V, 1, în Scrierile Părinților apostolici
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Balthasar, L’amour seul est digne de foi, traduit de l’allemand par Robert Givord, Parole et Silence, 1999, pp. 95-96. 133 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XLII, I, p. 92. 134 Sf. Iustin, Dialogul cu iudeul Trifon, cap. CXVI, în Apologeți de limbă greacă..., p. 302. 135 Prof. Nicolae Chițescu, Introducere, la Tertulian, Despre pocăință, în Col. PSB., vol. 3, p. 202. 136 Actele martirice, 26, studiu introductiv, traducere și note de Preot Prof. Dr. Ioan
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Dintre toți cei ce au atacat religia creștină în scrierile lor, evreii sunt poate cei mai de temut; iar dacă le-ai opune minunile Domnului nostru Isus Cristos, unui cărturar mediocru i-ar fi cu neputință să le țină piept iudeilor (...). "Toldo Jeschut este cea mai veche scriere iudaică îndreptată împotriva religiei noastre din cîte ne-au fost transmise. Este o biografie a lui Isus Cristos cu totul contrară sfintelor noastre evanghelii; ea pare să existe din cel dintîi secol, scrisă
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
celebrează Paștele în 20 aprilie le dorim Sărbători fericite! Frohe Ostern! Happy Easter! Kellemes Húsvéti ünnepeket! Floriile În ziua de Duminică, 9 Nissan, are loc Intrarea solemnă sau triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim. În această zi, mulți dintre iudeii sosiți la Ierusalim în vederea serbării Paștilor care se apropiau, au venit în Betania ca să-L vadă pe Iisus, dar și pe Lazăr, ca să se convingă personal de realitatea învierii acestuia. Unii dintre acești iudei au crezut atunci în Iisus (Ioan
Agenda2003-16-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280908_a_282237]
-
Ierusalim. În această zi, mulți dintre iudeii sosiți la Ierusalim în vederea serbării Paștilor care se apropiau, au venit în Betania ca să-L vadă pe Iisus, dar și pe Lazăr, ca să se convingă personal de realitatea învierii acestuia. Unii dintre acești iudei au crezut atunci în Iisus (Ioan 12, 10), fapt care i-a făcut pe mai-marii iudeilor - arhierei, farisei sau alți membri ai Sinedriului, în frunte cu Caiafa - să hotărască uciderea lui Iisus, dar și a lui Lazăr (Ioan 11, 47-53
Agenda2003-16-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280908_a_282237]
-
au venit în Betania ca să-L vadă pe Iisus, dar și pe Lazăr, ca să se convingă personal de realitatea învierii acestuia. Unii dintre acești iudei au crezut atunci în Iisus (Ioan 12, 10), fapt care i-a făcut pe mai-marii iudeilor - arhierei, farisei sau alți membri ai Sinedriului, în frunte cu Caiafa - să hotărască uciderea lui Iisus, dar și a lui Lazăr (Ioan 11, 47-53). Locuitorii orașului, îmbrăcați în haine de sărbătoare, purtând cununi de flori, ori buchete de flori și
Agenda2003-16-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280908_a_282237]
-
o asemenea crimă... vânzarea unei grădini în care se afla o statuie a împăratului! Analizând judecarea lui Iisus de către prefectul Pilat, este greu de crezut și deci de acceptat că prin simpla afirmație a acuzatului cum că este „rege al iudeilor”, s-ar fi știrbit grav autoritatea împăratului stăpânitor, fără nici un argument care să insufle cât de cât o temere că s-ar putea să fie așa. Și aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit unei legi din 59 î.Hr.
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
titulus, pe care să se scrie numele condamnatului și vina, motivul condamnării la moarte, causa poenae, prin crucificare. Textul - scris în trei limbi: latină, ebraică (mai precis aramaică) și greacă - a parvenit sub patru forme, aproape identice: „Iisus Nazarineanul, împăratul iudeilor” (cel care s-a impus, INRI - Iisus Nazarenus Rex Iudaeorum) (Ioan, 19;19), „Acesta este regele iudeilor” (Luca, 23;38); „Regele iudeilor” (Marcu, 15;26); „Acesta este Iisus, regele Iudeilor” (Matei, 27;37). Așadar, vina condamnării la moarte rămasă în
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
crucificare. Textul - scris în trei limbi: latină, ebraică (mai precis aramaică) și greacă - a parvenit sub patru forme, aproape identice: „Iisus Nazarineanul, împăratul iudeilor” (cel care s-a impus, INRI - Iisus Nazarenus Rex Iudaeorum) (Ioan, 19;19), „Acesta este regele iudeilor” (Luca, 23;38); „Regele iudeilor” (Marcu, 15;26); „Acesta este Iisus, regele Iudeilor” (Matei, 27;37). Așadar, vina condamnării la moarte rămasă în titulus a fost aceea de „rege al iudeilor”, corectă din punct de vedere juridic și, este interesant
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
limbi: latină, ebraică (mai precis aramaică) și greacă - a parvenit sub patru forme, aproape identice: „Iisus Nazarineanul, împăratul iudeilor” (cel care s-a impus, INRI - Iisus Nazarenus Rex Iudaeorum) (Ioan, 19;19), „Acesta este regele iudeilor” (Luca, 23;38); „Regele iudeilor” (Marcu, 15;26); „Acesta este Iisus, regele Iudeilor” (Matei, 27;37). Așadar, vina condamnării la moarte rămasă în titulus a fost aceea de „rege al iudeilor”, corectă din punct de vedere juridic și, este interesant de observat, că Pilat nu
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
a parvenit sub patru forme, aproape identice: „Iisus Nazarineanul, împăratul iudeilor” (cel care s-a impus, INRI - Iisus Nazarenus Rex Iudaeorum) (Ioan, 19;19), „Acesta este regele iudeilor” (Luca, 23;38); „Regele iudeilor” (Marcu, 15;26); „Acesta este Iisus, regele Iudeilor” (Matei, 27;37). Așadar, vina condamnării la moarte rămasă în titulus a fost aceea de „rege al iudeilor”, corectă din punct de vedere juridic și, este interesant de observat, că Pilat nu a acceptat rectificarea propusă de arhiereul evreilor, în
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
Nazarenus Rex Iudaeorum) (Ioan, 19;19), „Acesta este regele iudeilor” (Luca, 23;38); „Regele iudeilor” (Marcu, 15;26); „Acesta este Iisus, regele Iudeilor” (Matei, 27;37). Așadar, vina condamnării la moarte rămasă în titulus a fost aceea de „rege al iudeilor”, corectă din punct de vedere juridic și, este interesant de observat, că Pilat nu a acceptat rectificarea propusă de arhiereul evreilor, în sensul menționării că el, Iisus, a zis „Eu sunt regele Iudeilor”, răspunzând: „Ce am scris, am scris!”. Sentința
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
titulus a fost aceea de „rege al iudeilor”, corectă din punct de vedere juridic și, este interesant de observat, că Pilat nu a acceptat rectificarea propusă de arhiereul evreilor, în sensul menționării că el, Iisus, a zis „Eu sunt regele Iudeilor”, răspunzând: „Ce am scris, am scris!”. Sentința se pronunța de judecător (prefectul provinciei) prin cuvintele „Ibis in crucem” și cu aceasta judecarea era încheiată și se trecea la executarea pedepsei. Acest titulus era purtat în fața condamnatului în timp ce era escortat spre
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]