232 matches
-
cadastru pierdute în era guvernării române sau existența lor parțială, reconstituirea întregii posesiuni asupra moșiei fiind un proces extrem de greoi. Sub guvernarea ungară, pe parcursul a patru ani, au fost retrocedate foștilor proprietari 42 236 iugăre cadastrale agricole și 25 777 iugăre cadastrale silvice. Guvernarea dorea amânarea, după război, a rezolvării definitive a problemei a cărei importanță ar fi ațâțat în mod exagerat opinia publică, ar fi diminuat șansele re-anexării ulterioare a Transilvaniei de sud, ar fi răsturnat desfășurarea unei reforme agrare
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Pál Gábor, din Ciuc, deputat în Parlament, rugat de guvernare să se ocupe de tratarea juridică a problemei, rapid și-a abandonat investitura, evaluându-și propria activitate drept un insucces. Într-o ordine asemănătoare cu moșiile retrocedate, 34 294 de iugăre cadastrale au ajuns din nou la gospodari - mai ales sub formă de ajutor social funciar. Fondul acestui ajutor nu l-au constituit pământurile eliberate în urma reviziei reformei agrare române, ci, în mare parte, moșii rechiziționate de la proprietari evrei, care, conform
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
un florin pe an și efectuau 12 zile de corvoadă manuală.2 O gospodărie, adică un lot de pămînt de bază, însemna aproximativ treizeci și patru, patruzeci și șase sau cincizeci și șapte de acri (douăzeci și patru, treizeci și două sau patruzeci de iugăre), în funcție de calitatea solului. Conform acestei reglementări, seniorii își rezervau drepturi importante, cum erau cel de a vîna și pescui și cel de a deține cîrciumi și măcelării pe tot cuprinsul domeniului. Ei erau răspunzători de forțele polițienești și de împărțirea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aveau să rămînă în vigoare cu unele mici modificări pînă în 1848. Un urbarium pentru Croația a fost emis în 1780, dar stipulările lui erau mai împovărătoare pentru țăran: O gospodărie normală din Croația includea între 14 și 24 de iugăre de pămînt arabil și 6 pînă la 8 iugăre de pășune, în funcție de calitatea solului. Corvoada se ridica la 52 de zile pe an cu o pereche de animale de povară sau 104 zile de muncă manuală pentru fiecare gospodărie, din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pînă în 1848. Un urbarium pentru Croația a fost emis în 1780, dar stipulările lui erau mai împovărătoare pentru țăran: O gospodărie normală din Croația includea între 14 și 24 de iugăre de pămînt arabil și 6 pînă la 8 iugăre de pășune, în funcție de calitatea solului. Corvoada se ridica la 52 de zile pe an cu o pereche de animale de povară sau 104 zile de muncă manuală pentru fiecare gospodărie, din care 45 de zile și jumătate trebuiau prestate efectiv
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tarla Buduroni până în Pășunea Mare (limita de sud cu satul Copaci), lungime 1.500 m, lățime 4 m"; - la poziția nr. 25, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tuștea din Obreje până în drumul Bălții (la iugărele taurilor - Fărcădin), lungime 2.700 m, lățime 6 m"; - la poziția nr. 26, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tuștea de la podul de peste râul Galbena până la limita administrativă a satului Hățăgel, lungime 1.663 m
HOTĂRÂRE nr. 707 din 14 iulie 2010 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224970_a_226299]
-
va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație - Drumul Bălții", iar coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Drum de interes local, deschis circulației publice, de utilitate agricolă - îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tuștea, din Obreje până în Drumul Bălții (la iugărele taurilor - Fărcădin), lungime 2.700 m"; - la poziția nr. 26, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație - Drumul Hățăgelului", iar coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Drum de interes local, deschis circulației publice, de utilitate
HOTĂRÂRE nr. 71 din 26 ianuarie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229984_a_231313]
-
2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație - Drumul Băl��ii", iar coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Drum de interes local, deschis circulației publice, de utilitate agricolă - îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Fărcădin, din Drumul Bălții (de la iugărele taurilor) până la Măieriște, lungime 800 m". 7. Anexa nr. 68 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Vețel" se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 4. 8. La anexa nr. 69 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al
HOTĂRÂRE nr. 71 din 26 ianuarie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229984_a_231313]
-
colectivă! Fie ce-o fi. Îmi părea curată rușine să mă frământ atâta. De două luni dorm ca iepurele. Umblu toată noaptea de colo până colo, ca lunatecii. Am căzut pe gânduri. Hei, tu, Anică, nu-s puțin lucru 12 iugăre de pământ, doi boi buni, un car nou, grapă. Nu mi-or picat din cer: cu aste două mâini le-am făcut din greu. MAMA: Așa, zău, mult mai trudește omul. COCIȘ: Numai de m-ar înțelege ăștia. O zi
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
lui Keller Ioan, Fabrica de ghete, două fabrici de apă gazoasă, fabrica de var și câteva fabrici de oțet. Agricultura a continuat să fie o activitate economică importantă pentru locuitorii orașului Gherla. În 1922 teritoriul orașului era de 1.318 iugăre și 1.470 de stânjeni pătrați. Au predominat proprietățile mici. Statisticile prezentate conduc la ideea că cea mai mare parte a pământului arabil era ocupată de culturile de grâu, porumb, orz și ovăz. Pe lângă acestea se mai cultivau secara, plante
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
a avea târg. În Primul Război Mondial, din Cisnădie au plecat pe front 300 de bărbați, din care 66 nu s-au mai întors. După unirea Transilvaniei cu România, Cisnădie a pierdut mare parte din pământurile sale: din 17000 de iugăre au mai rămas aprox. 5000 de iugăre. În Al doilea Război Mondial, au fost chemați sub arme circa 500 de locuitori din Cisnădie. Din aceștia, 143 au căzut pe câmpul de luptă. În 1944 armata sovietică a organizat în Cisnădie
Cisnădie () [Corola-website/Science/297023_a_298352]
-
din Cisnădie au plecat pe front 300 de bărbați, din care 66 nu s-au mai întors. După unirea Transilvaniei cu România, Cisnădie a pierdut mare parte din pământurile sale: din 17000 de iugăre au mai rămas aprox. 5000 de iugăre. În Al doilea Război Mondial, au fost chemați sub arme circa 500 de locuitori din Cisnădie. Din aceștia, 143 au căzut pe câmpul de luptă. În 1944 armata sovietică a organizat în Cisnădie un lagăr pentru prizonieri. În anul 1945
Cisnădie () [Corola-website/Science/297023_a_298352]
-
trece în proprietatea familiei Karatsonyi, care a cumpărat domeniul baronului Draskovich și a mai primit un teritoriu de la Erariu cu condiția să angajeze pe domeniu numai unguri romano-catolici. În felul acesta, familia Karatsonyi intra în posesia a 27.000 de iugăre de pământ, cuprinzând satele Banloc, Ofsenița, Șocă, Partoș, Tolvădia, Topolea. În anul 1838, Karatsonyi Lazăr este proprietar. În anul 1865, când se convoacă Adunarea Națională la Pesta, ca deputat al Ciacovei a fost ales contele Karatsonyi Guido, noul proprietar. La
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
este înconjurat de o frumoasă grădiniță de flori și împrejmuit cu un gard de fier. În Monografia Banatului a lui Ion Satreanu, editata la Timișoara în 1935 găsim: "Ofsenița - plasa Deta, 1045 locuitori, 243 de case și hotar de 2915 iugăre. Germani romano-catolici și puțini unguri și sârbi. Biserică 1882. Școală primară, monument al eroilor, car bărbătesc romano-catolic, reuniune de cetire". La 13 octombrie 1850 se desființează primăria în Ofsenița și devine sat aparținător comunei Banloc. În anii construirii socialismului, Ofsenița
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
canalul Bega, dar se și îmbunătățește gospodărirea apelor într-o zonă cunoscută istoric pentru terenurile mlăștinoase și inundațiile frecvente. În 1775 se înființează Oficiul de Navigație din Timișoara. O nouă serie de inundații lovește Banatul în 1859. 500.000 de iugăre de teren arabil și zeci de sate sunt acoperite de ape. Viitura de pe a avut un debit de 455 mc, canalul fiind proiectat la un debit maxim de 85 mc. În 1869 se fac primele curse de pasageri. Timișoara devine
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
de pământ cultivate,care arătau că populația comunei Șepreuș se prezenta astfel: - iobagi - 160 de familii; - jeleri cu casa - 9 ; - jeleri fără casă - 1; Tot la acest recensământ este specificata suprafață de teren folosită,ea fiind în jurul a 2572 de iugăre mici (aproximativ 40 de arii),din care: - 176 de iugăre în intravilan; - 955 de iugăre arături; - 1230 de iugăre Fânețe. Această suprafață care era în posesia populației reprezenta doar 1/7 din hotarul de 19000 de iugăre al comunei Șepreuș
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
prezenta astfel: - iobagi - 160 de familii; - jeleri cu casa - 9 ; - jeleri fără casă - 1; Tot la acest recensământ este specificata suprafață de teren folosită,ea fiind în jurul a 2572 de iugăre mici (aproximativ 40 de arii),din care: - 176 de iugăre în intravilan; - 955 de iugăre arături; - 1230 de iugăre Fânețe. Această suprafață care era în posesia populației reprezenta doar 1/7 din hotarul de 19000 de iugăre al comunei Șepreuș,restul fiind alodiale,fiind proprietatea erariului. În anul 1774 la
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
familii; - jeleri cu casa - 9 ; - jeleri fără casă - 1; Tot la acest recensământ este specificata suprafață de teren folosită,ea fiind în jurul a 2572 de iugăre mici (aproximativ 40 de arii),din care: - 176 de iugăre în intravilan; - 955 de iugăre arături; - 1230 de iugăre Fânețe. Această suprafață care era în posesia populației reprezenta doar 1/7 din hotarul de 19000 de iugăre al comunei Șepreuș,restul fiind alodiale,fiind proprietatea erariului. În anul 1774 la inițiativa Mariei Tereza s-a
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
9 ; - jeleri fără casă - 1; Tot la acest recensământ este specificata suprafață de teren folosită,ea fiind în jurul a 2572 de iugăre mici (aproximativ 40 de arii),din care: - 176 de iugăre în intravilan; - 955 de iugăre arături; - 1230 de iugăre Fânețe. Această suprafață care era în posesia populației reprezenta doar 1/7 din hotarul de 19000 de iugăre al comunei Șepreuș,restul fiind alodiale,fiind proprietatea erariului. În anul 1774 la inițiativa Mariei Tereza s-a hotărât reglementarea urbarială - în
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
a 2572 de iugăre mici (aproximativ 40 de arii),din care: - 176 de iugăre în intravilan; - 955 de iugăre arături; - 1230 de iugăre Fânețe. Această suprafață care era în posesia populației reprezenta doar 1/7 din hotarul de 19000 de iugăre al comunei Șepreuș,restul fiind alodiale,fiind proprietatea erariului. În anul 1774 la inițiativa Mariei Tereza s-a hotărât reglementarea urbarială - în speță s-a efectuat o împărțire a pământurilor după calitatea lor,stabilindu-se 4 categorii,pământurile din Șepreuș
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
1821 comună Șepreuș a intrat în stăpânirea deplină a fraților Czaran (Antal, Janos,Istvan și Kristof),în schimbul unei sume de 100.000 de florini.Cu această ocazie se face o nouă reglementare de hotar.Din suprafață de 19.000 de iugăre o suprafață de 2028 iug.reprezentand sesiile iobăgești,au fost repartizate în felul următor: - terenuri arabile 1.378 iug. - Fânețe 200 iug. - Pășuni 450 iug. În anul 1848 suprafață pământurilor țărănești era de 1306 iug.,în anul 1898 ajungând la
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
românilor cu 24 de elevi. Conform recensământului din anul 1892, în localitate erau înscrise 2.368 de persoane, dintre care: 1.453 maghiari, 495 români, 332 sârbi, 51 nemți și 34 slovaci. În proprietatea orașului - târg existau 4.377 de iugăre cadastrale. În anul 1908 pe ștampila localității scria “Comuna Turnu”, ceea ce înseamnă că din orășel se transformase în comună. Tratatul de pace de la Trianon (1920), a influențat în mod negativ, chiar tragic, evoluția populației din Turnu, deoarece granița a fost
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
administrația austriacă au fost înregistrați 35 de credincioși evanghelici . În 1880, numărul lor este 26 , iar în 1930 - 21. În statistica moșiilor din plasa Dumbrăveni, realizată în anul 1920, biserica luterană din Giacăș figurează cu o proprietate totală de 26 iugăre 502 stânjeni, din care 5 iugăre 551 stânjeni teren arabil, 1 iugăr 1027 stânjeni fânaț, 15 iugăre 880 stânjeni pășune . Din declarația fiscală, întocmită de biserica luterană în anul 1929, reiese că avea în proprietate o suprafață totală de 27
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
de credincioși evanghelici . În 1880, numărul lor este 26 , iar în 1930 - 21. În statistica moșiilor din plasa Dumbrăveni, realizată în anul 1920, biserica luterană din Giacăș figurează cu o proprietate totală de 26 iugăre 502 stânjeni, din care 5 iugăre 551 stânjeni teren arabil, 1 iugăr 1027 stânjeni fânaț, 15 iugăre 880 stânjeni pășune . Din declarația fiscală, întocmită de biserica luterană în anul 1929, reiese că avea în proprietate o suprafață totală de 27 iugăre 253 stânjeni. În intravilanul satului
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
lor este 26 , iar în 1930 - 21. În statistica moșiilor din plasa Dumbrăveni, realizată în anul 1920, biserica luterană din Giacăș figurează cu o proprietate totală de 26 iugăre 502 stânjeni, din care 5 iugăre 551 stânjeni teren arabil, 1 iugăr 1027 stânjeni fânaț, 15 iugăre 880 stânjeni pășune . Din declarația fiscală, întocmită de biserica luterană în anul 1929, reiese că avea în proprietate o suprafață totală de 27 iugăre 253 stânjeni. În intravilanul satului deținea un cimitir de 246 stânjeni
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]