71 matches
-
Istria precum și orașele Zadar și Rijeka. Conducerea iugoslavă caută să anexeze și orașul Trieste, lucru cu care Aliații occidentali nu erau de acord. Acest lucru a dus la mai multe incidente armate, în special atacuri aeriene ale avioanelor de luptă iugoslave asupra aeronavelor de transport din SUA, stârnind critici dure ale occidentalilor. Din 1945 până în 1948, cel puțin patru aeronave ale SUA au fost doborâte. Stalin s-a împotrivit acestor provocări, crezând că URSS nu era pregătită să înfrunte Occidentul într-
Iosip Broz Tito () [Corola-website/Science/303150_a_304479]
-
au răspândit și în Kosovo în luna noiembrie a aceluiași an, dar au fost înăbușite forțele de securitate. Cu toate acestea câteva dintre cerințele studenților - în special pentru adevăratele puterile reprezentative pentru albanezi pe ambele organe de stat sârbe și iugoslave precum și o mai bună recunoaștere a limbii albaneze - au fost recunoscute de către Tito. Universitatea de la Priștilnița a fost stabilită că o institutie independența în 1970, încheindu-se astfel o perioadă lungă în care instituția a fost condusă că un avanpost
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
președintele iugoslav Milosevici a ajuns la o înțelegere cu Boris Yeltsin a Rusiei de a opri operațiunile ofensive și pregătirea pentru convorbirile cu albanezi, care, prin această criză, a refuzat să vorbesc cu partea sârbă, dar nu și cu cea iugoslavă. De fapt singură întâlnire între Milosevic și Ibrahim Rugova a avut loc la 15 mai, la Belgrad, două zile după ce Richard Holbrooke a anunțat că va avea loc. O lună mai tarziu, după o excursie la Belgrad, Holbrooke l-a
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
fost jefuită, călugării acesteia deportați la o închisoare din tabăra UCK și, în timp ce a fost pustiita, biserica mănăstirii și construcțiile sale au fost a dărâmate până în temelii de mine explozive. Această a condus la o serie de ofensive sârbe și iugoslave, care vor continua până la început de august. Un nou set de atacuri UCK la mijlocul lunii august a declanșat operațiuni ale Iugoslaviei în sud-centrul provinciei Kosovo la sud de drumul dintre Pristina-Pec. Acesta s-a sfârșit odată cu capturarea Klecka pe data
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
au potolit pe Hitler, care a hotărât să invadeze Iugoslavia. Amânând Operațiunea Barbarossa, germanii au atacat simultan Grecia și Iugoslavia pe 6 aprilie. Luftwaffe a bombardat Belgradul timp de mai multe zile, iar trupele terestre au atacat puternic, Armata Regală Iugoslavă capitulând 11 zile mai târziu, pe 17 aprilie. Cooperarea germano-japoneză din perioada de dinaintea izbucnirii războiului și de-a lugul întregii perioade a celui de-al doilea conflict mondial a vizat două planuri distincte. Primul privea lupta împotriva comunismului prin intermediul Pactului
Pactul Tripartit () [Corola-website/Science/309739_a_311068]
-
de la inaugurare evoluează pe stadionul Maksimir. După desființarea Iugoslaviei, a devenit cel mai titrat club al Croației, câștigând campionatul intern în 12 dintre cele 19 ediții disputate până în 2010. Încă de la înființare a evoluat doar în prima divizie: în cea iugoslavă între 1946-1991 și în prima divizie croată din 1992. În 1992, echipa și-a schimbat pentru scurtă vreme numele în "HAŠK Građanski", pentru ca imediat să fie redenumită "Croația Zagreb", nume purtat până în 2000 când s-a revenit la denumirea Dinamo
GNK Dinamo Zagreb () [Corola-website/Science/306278_a_307607]
-
de Aur (FD Nr. 2595, Brevet nr. 295). A concurat în acestă întrecere aviatică alături de ing. Ion Cociașu (deținătorul recordului mondial pentru avionete), Matei Ghica Cantacuzino, Nadia Russo și alții. Au participat 44 de avioane din care 25 cehoslovace, 11 iugoslave și 8 românești. În timpul celui de al doilea război mondial a fost mobilizat pe loc la U.C.B. dirijînd lucrările de întreținere și reparații ale pagubelor provocate de bombardamente asupra rețelelor de apă și canalizare din București. Aici a acționat
Eduard Lindner () [Corola-website/Science/314521_a_315850]
-
cilindrică cuprinsă între 4 și 12 litri). In fiecare din aceste categorii, concurenții au fost împărțiți în două sub-categorii: II, civili amatori și I, profesioniști (militari sau piloți de linie). Au fost înscrise 48 avioane și anume: 8 românești, 11 iugoslave și 29 cehoslovace. Cele românești erau numerotate dela 1 la 8, cele iugoslave dela 10 la 19 iar cele cehoslovace dela 20 la 48 (v. "Lista concurenților"). Concursul a fost organizat în următoarele etape: De remarcat că traseul ales pentru
Concursul aerian al Micii Înțelegeri () [Corola-website/Science/314527_a_315856]
-
au fost împărțiți în două sub-categorii: II, civili amatori și I, profesioniști (militari sau piloți de linie). Au fost înscrise 48 avioane și anume: 8 românești, 11 iugoslave și 29 cehoslovace. Cele românești erau numerotate dela 1 la 8, cele iugoslave dela 10 la 19 iar cele cehoslovace dela 20 la 48 (v. "Lista concurenților"). Concursul a fost organizat în următoarele etape: De remarcat că traseul ales pentru concurs evita traseele societăților aviatice de linie. Traseele marcate cu linie punctată reprezentau
Concursul aerian al Micii Înțelegeri () [Corola-website/Science/314527_a_315856]
-
noua Republică Kosova. Imediat după acest eveniment, Jashari s-a mutat în Albania pentru a se antrena cu primii voluntari, care aveau mai târziu să se alăture Armatei de Eliberare din Kosovo (UÇK). Familie Jashari a luptat împotriva forțelor sârbe/iugoslave din Kosovo de la începutul anilor '1990, dar acest fapt nu a fost dezvăluit publicului nici de politicienii albanezi și nici de guvernul de la Belgrad. Prima bătălie între Jashari și prietenii lui împotriva forțelor federale a avut loc în dimineața zilei
Adem Jashari () [Corola-website/Science/314687_a_316016]
-
atins vechea frontieră interbelică iugoslavo-italiană. După ce pe 1 mai au ocupat Rijeka și Istria înfrângându-i pe germani, Armata a 4-a iugoslavă a ocupat orașul Trieste cu doar o zi mai înainte de sosirea Aliaților occidentali. Armata a 2-a iugoslavă comandata de Koča Popović a treversat râul Bosna pe 5 aprilie, a cucerit Doboj și a ajuns la râul Una. Pe 8 august, armata a 2-a iugoslavă și elemente ale armatei întâia au cucerit Zagrebul. Pe 6 aprilie, trei
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/313272_a_314601]
-
doar o zi mai înainte de sosirea Aliaților occidentali. Armata a 2-a iugoslavă comandata de Koča Popović a treversat râul Bosna pe 5 aprilie, a cucerit Doboj și a ajuns la râul Una. Pe 8 august, armata a 2-a iugoslavă și elemente ale armatei întâia au cucerit Zagrebul. Pe 6 aprilie, trei corpuri de partizani au eliberat Sarajevo de sub stăpânirea germanilor. Pe 12 aprilie, armata a 3-a iugoslavă de sub comanda lui Kosta Nađ a treversat râul Drava. Această armata
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/313272_a_314601]
-
4-a în Carinthia. Pe 12 aprilie, armata întâia iugoslavă a spart frontul german în Srem. Până pe 22 aprilie, armata întâia iugoslavă a distrus liniile fortificate inamice și a înaintat spre Zagreb. După eliberarea Zagrebului alături de armată a 2-a iugoslavă, ambele armate au continuat înaintarea în Slovenia. Pe 2 mai, Berlinul, capitala Germaniei a fost cucerita. Pe 7 mai 1945, germanii au capitulat necondiționat și războiul s-a încheiat oficial în Europa. Italia încetase războiul cu Aliații încă din 1943
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/313272_a_314601]
-
cu Tito premier și Ivan Šubašić ministru de externe. Regele Petru al II-lea a fost de acord să aștepte în exil rezultatul unui referendum în timpul căruia populația iugoslavă să se pronunțe asupra viitorului monarhiei. Pe 29 noiembrie, Adunarea Constituanta Iugoslavă l-a detronat pe rege în conformitate cu rezultatele referendumului. În aceeași zi a fost, în timpul primei ședințe a noului parlament a fost proclamata Republică Populară Federală Iugoslavia. Josip Broz Tito a fost numit prim-ministru al noului stat socialist. Pe 13
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/313272_a_314601]
-
unui număr mare de croați comuniști și de extremă stânga, arestați și ținuți sub supravegherea să în închisori. În emigrație, Șubașici a reprezentat primul guvern regal iugoslav în SUA. Treptat, lărgirea decalajului dintre guvernul regalist și mișcările de rezistență majore iugoslave incorporate lui Tito și a partizanilor săi comuniști l-au forțat pe Winston Churchill să medieze. Șubașici, un croat non-comunist, a fost numit noul prim-ministru pentru a ajunge la un compromis între Tito - a cărui forțe a reprezentat de
Ivan Șubașici () [Corola-website/Science/320417_a_321746]
-
cu liste concurente în 32 de circumscripții electorale plurinominale. Legea electorală prevedea alegerea a 573 de deputați, dar alegerile nu s-au putut efectua în Tirolul de Sud (zonele de ocupație aliate), în Veneția Giulia (zonele de ocupatie aliate și iugoslavă) neaflându-se sub deplină suveranitate italiană, dar au fost efectuate în comun (Piemontul, care apoi a trecut Franței) Briga Marittima și Tenda. Rezultatele au confirmat victoria Creștin Democraților cu 35 % din votul popular, cel de stânga reprezentând Partidul Socialist al
Alegeri legislative în Italia, 1946 () [Corola-website/Science/319670_a_320999]
-
Bulgaria, Alexandria în toate reședințele episcopale din Șerbia, în numeroase mănăstiri și biserici, precum și în colecții particulare din țară și din străinătate. Începând cu anul 1993 până în 2005 a fost curator, organizator și promotor a 34 de expoziții de fotografie iugoslave și 6 sârbești. A fost organizator al colecțiilor naționale pentru 7 Bienale FIAP, ce au câștigat 15 de medalii și diplome, precum și organizator a peste 150 de participări la saloane internaționale de fotografie. Expoziția itineranta pe care Predania și Atelierul
Milinko Stefanovici () [Corola-website/Science/318765_a_320094]
-
inclusiv din forțele care au ajutat apărarea Vukovarului din afara orașului). Agenția Centrală de Informații estima pierderile croate la în jur de 4.000-5.000 de morți pe teritoriul întregii Slavonii Orientale. Luptele înverșunate pentru fiecare stradă au cauzat Armatei Populare Iugoslave pierderi semnificative, unul din generalii angajați în Ministerul Sârb al Apărării calificându-le drept „fără rost”. Estimările privind pierderile JNA sunt complicate de lipsa cifrelor oficiale. Fostul comandant al Garnizoanei Novi Sad, generalul în retragere Andrija Biorčević, nu și-a
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
moartea sa, la 10 noiembrie 2013. Conform unor relatări, reînhumarea s-a făcut cu toate onorurile militare, pe melodia , dar altele sugerează că onorurile nu au fost cele standard, desi s-au ținut cuvântări de către foști ofițeri ai Armatei Populare Iugoslave și veterani de război. Asociațiile soldaților voluntari care au luptat în războaiele din anii 1912-1918 i-au acordat Milunkăi Savić, în prezența copiilor și nepoților, titlul de membru de onoare. Există străzi Milunka Savić în mai multe orașe, cum ar
Milunka Savić () [Corola-website/Science/334683_a_336012]
-
declarație a fost tradusă pe lângă rusă]] și franceză și a fost trimisă tuturor guvernelor puterilor Antantei, precum și ziarelor și partidelor politice românești și reprezentanților presei ruse, franceze, engleze și italiene. Memoriul a fost remis de asemenea unor organizații cehoslovace, poloneze, iugoslave și rutene. Documentul a fost remis în mâna autorităților române de către Onisifor Ghibu, deși fusese preconizat să fie trimis prin Octavian Goga. Memoriul-Manifest a avut un puternic ecou în România, la acest punct de vedere aderând inclusiv refugiații ardeleni din
Declarația de la Darnița () [Corola-website/Science/336586_a_337915]
-
care a fost capabil să înțeleagă constrângerile la care Janin a fost supus. Odată însărcinat de către factorii de decizie francezi cu organizarea unui front antibolșevic în Siberia și cu comanda trupelor Directoratului, Janin a primit și comanda trupelor de alogeni: iugoslave, sârbe, poloneze, românești și letone. În iarna 1918-1919 astfel, a intervenit în conflictul dintre colonelul ceh Eduard Kadlec - numit comandant al celui de Al Doilea Corp al Voluntarilor Români din Rusia și Comitetul Național Român al aceluiași Corp, iar în
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]