383 matches
-
pe care au stat Vasile Pogor și Nicolae Gane, e prea-ocupat cu fotbalul, aici, da, depune mare râvnă. (Să mai spunem că aceeași Primărie, care și-ar fi făcut sieși onoare, sprijinind financiar apariția revistei "Cronica", a lăsat-o de izbeliște, și publicația nu mai apare de vreun an și ceva? Și oricine își poate imagina ce bani se investesc într-o echipă de fotbal, fie ea și submediocră, și câți în tipărirea unei reviste lunare, cu un tiraj de nici o
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
povară a latențelor ce se străduiesc și nu izbutesc niciodată pe deplin a se actualiza): "Un iz e, totdeauna, de ceva... Un iz de izmă; sau de izbă, - de izbă cu pămînt pe jos. O izbă fără izbăvire, pradă vizibilei izbeliști. Un iz de izbă năpădită de buruienile grădinii,-n care se uscă pătlăgeaua, tomata, roșia, paradaisa. Un paradis de care-i sigur că se alege paradiciul. Pătlăgeaua e pătlagină, acum, paradaisa s-a părăginit" (Iz). De la registrul indigen se trece
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
să intre într-un program. Iluminat, omul a hotărât pe loc să devină proiectculturnic. Mai întâi s-a gudurat, apoi a dat din coadă și apoi a lins mâna care stăpânea Programul, iar Bunul Dumnezeu nu l-a lăsat de izbeliște. Omul a-nceput să scrie cronici literare. Și după scurtă vreme munca lui s-a transformat într-un program productiv. O armată întreagă de scriitori s-au aliniat în fața ușii lui, cu brațele pline de cărți, pe care cronicarul, care
Programul și Bunul Dumnezeu by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9244_a_10569]
-
tânguiri mizerabiliste atinse de morbul începutului de mileniu. De ce spun asta? Pentru că îl cred pe Foarță atunci când își recunoaște cel dintâi dintre cei 151 de fii livrești: În urmă cu vreun an și jumătate, la ceas de cumpănă și de izbeliște fiind, mi-am adus aminte de Ťrugăciunea unui sărman, când e istovit și înaintea Domnului își revarsă rugať, ce e subtitlul unui Psalm, anume 101 - pe care început-am să-l versific în scopuri exorcizatorii." Motorul tensiunii interioare, iată, e
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
Rică l-a Îmbrățișat, a rostit un „mizerabilii” și un „nerecunoscătorii” finalizând cu o reflecție normală: „muncești până la epuizare, Îți neglijezi familia, Îți storci creierii zi și noapte, uiți de copii pentru „producție și calitate” iar ei te lasă de izbeliște și iată cu ce te alegi, cu un glonț În cap!” Transfigurat și gândinduse că și el ar fi putut păți la fel, Îl Întrebă: Fany, până la urmă tu ai avut vreo vină, ai greșit sau ți-au Înscenat toate
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
disponibilizări de personal. Dorința de a reduce cât mai mult costurile a fost atât de mare, Încât În multe locuri au fost concediați mai mulți angajați decât ar fi fost necesar. În ultimii ani Învățământul tehnic a fost lăsat de izbeliște, iar locurile rămase libere În urma unor pensionari nu au mai fost ocupate. Crearea de noi locuri de muncă nu poate fi făcută decât prin investiții. Prin aplicarea politicilor de creștere a eficienței se pot obține Îmbunătățiri semnificative și În ceea ce privește scăderea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
apropiat de el și a reușit să-l prindă de mână, l-a recunoscut pe Radu, fiul profesoarei de engleză. Copilul tremura ca o trestie bătută de vânt. În același timp, șoferul de taxi coborî și, lăsându-și mașina de izbeliște în mijlocul străzii, se certa cu un alt participant la trafic, aflat și el în plină stradă. Acesta profera la adresa șoferului de taxi injurii dintr-un repertoriu periferic, folosit de unii oameni ajunși în situații extreme. Fir-ar mama lui a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
viitori absolvenți cu bacalaureat ( o parte dintre ei). Le doresc succes deplin! Una dintre eleve, Maia, ne a Încântat cu două melodii din repertoriul internațional. *** Mulțumesc mult d-nei profesoare că a fost alături de mine și nu m-a lăsat de izbeliște, În asemenea momente delicate! Este dificil să organizezi un astfel de eveniment. Te uiți În jur și nu vezi rezolvări... Mă simțeam ca un om singur, atât de singur, trecând printr-o pădure... Pădurea nu este totdeauna prietenoasă... Ce minunat
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
primul păhărel de vin, au Început să-și amintească de vremurile bune, din tinerețe. Ce să spun de tanti Antoneta?! Nici ea nu prea refuza băutura. În ultimii ani, după ce i-a murit bărbatul, a Început să lase lucrurile de izbeliște și când avea chef de un păhărel, mai făcea câte o vizită la o vecină. Pe vremea colectivizării a fost șefă de echipă și cea mai destoinică femeie. Era o fire energică și nu se dădea În lături de la nicio
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cea nouă, zise plângând copilul. Atunci, ea înțelesese despre ce era vorba și îl luă pe copil în casă, apoi anunțară poliția și primăria despre cele întâmplate. După această întâmplare, bunica copiilor îi luă la ea și casa rămase de izbeliște. Încercară mai multe familii să trăiască în ea, dar nu rezista nimeni, se petreceau lucruri stranii în acea gospodărie. Până la urmă, toți plecau de acolo. Peste vreo câțiva ani, băiatul mai mic începuse a veni din când în când pe
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
muiată treptat într-o vopsea a cărei culoare încă nu era deslușită, vibrând între un cenușiu pur și un negru în devenire. Seara nu era prea departe, foamea însă se arăta a fi nespus de aproape de ei. Lăsară lucrul de izbeliște. Se așezară în jurul focurilor, în așteptarea străchinilor cu mâncarea ce urma să le facă viața mai însorită. Câțiva chiar încercară să ceară bătrânelor măcar o lingură de zeamă, pofta era mânată de la spate de o foame ce nu cunoștea nici un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fără urmă mai multe gâște, că un cioban se plânsese de lipsa a doi cârlani, că o babă aschidă ajunsese până la primărie cu o jalbă în proțap că i se luase chiar o cloșcă, de i-au rămas puii de izbeliște, de parcă ar fi pierdut un colț de țară, și câte altele. Dar pentru atâta lucru, nu se făcea niciodată tevatură. Se știe că și lupul mănâncă din oile pe care ciobanii le numără în fiecare dimineață. Poate aveau și ei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
e de preferat să te afli deasupra liniei de jos urmată de ștampila și semnătura președintelui comisiei, decât pe lista care avertiza că acei candidați aflați la subsol trebuiau să-și macine toată vara, ingurgitând o materie lăsată cândva de izbeliște. Ina și Alex se arătară mulțumiți că băieții lor trecuseră și peste acest obstacol al vieții. Că mai erau destule ce se profilau în zarea nu prea îndepărtată, erau conștienți, dar nu le discutau încă; asta ar fi estompat bucuria
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
foc, primind ca plată câte un blid cu sâmburi de dovleac. Nu-i vorbă, ei își recuperau prejudiciul imediat ce „le venea apa la moară”. Vara, Sile și Rică păzeau vacile neurcate la Bârlog, pe imașul Băii, lăsându-le câteodată de izbeliște cu riscul de a pătrunde în grădinile cu trifoi și lucernă de la poalele Buzăului, și a se bolohăni la stomac din cauza nutrețului prea crud. Acolo, pe câmp, Rică aducea făină de porumb de la moară pentru mămăligă, iar Sile mulgea pe
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pe lângă ei. Au murit și aceștia. Urmașii i-au înmormântat, și-au împărțit ce au avut a-și împărți. Leoaica n-a mai fost luată in calcul și n-a trezit interesul nimănui. Așa s-a pomenit, singură, și de izbeliște. S-a aciuat pe lângă modesta gospodărie a lui Silistru al Silistrului. Omul, singur, și dovedind mult curaj, a luat in adopție leoaica. Spre a atrage atenția, asupra frumosului animal, a făcut un țărcușor, l-a amenajat, în felul său, și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ar putea usca hăinuțele; arta rezistenței În fața seducției feminine nu-mi era așadar străină, dar, mângâind pletele Întunecate ca păcatul ale Cleopatrei virtuale, am Înțeles pe loc de ce atât Iuliu Cezar, cât și Marc Antoniu și-au lăsat imperiul de izbeliște pentru ea. După jumătate de oră cu Jeanne D’Arc, În varianta „Barely 18 fără zale“, am Înțeles că porecla de „Fecioara din Orléans“ nu i se potrivea deloc. Hălăduind prin categoria MILF, am dat de laboratorul Mariei Curie, care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Ce era Însă de făcut? Puteam, desigur, să pun piciorul În prag (presupunând că membrele inferioare nu trecuseră și ele de partea insurgenților), ordonând Înecarea mișcării În sânge și readucerea revoltaților pe calea cea dreaptă. Dar dacă mintea rămăsese de izbeliște, singură În palatul ei, și tocmai apelul Împotriva rebelilor le-ar dezvălui acestora propria forță, precum și teribila izolare În care se găsea creierul? Nu, Înțelept era să aștept și să văd ce urma. A urmat „culoarea părului“, unde mâna a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
n-aș da să fiu oriunde altundeva în minuțelele astea, începe să se gîndească, acuși, acuși o să dea beleaua peste noi, are o presimțire, dacă pe Roja la ora asta nu-l mai interesează nimic, dacă o s-o lase de izbeliște chiar acum? Zbîîîrrrrr, ia uite-o că face pe bosumflata, observă Tușica, te doare ceva fetițo? întreabă Angelina învîrtind butonul fierului de călcat în poziția oprit, e îndrăgostită lulea, își spune în gînd, altceva n-are ce să fie. Și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
privești acțiunea, face Curistul pe deșteptul, din partea mea, fiecare se alege întotdeauna doar cu ce merită. — Cei care răspundeau de Grup au trădat, nu se știe din ce motive, zice Roja, și oamenii lor s-au trezit brusc lăsați de izbeliște, de unde trebuiau să se strîngă cîteva mii, s-au văzut doar cîteva zeci, și normal că s-au hotărît să renunțe. La început stăteam și mă rugam să nu ni se întîmple și nouă același lucru, spune Părințelul, dar se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și încărcătoarele de rezervă pe care le avea înfundate în buzunarele pantalonilor. Totul era la locul său. Cu un ochi privi înspre gardul cimitirului, iar cu celălalt la cele două cadavre ale dictatorilor, înfășurate în foi de cort, lăsate de izbeliște pe acel teren viran din marginea Bucureștiului, la numai cîteva ore după ce fuseseră adunate de pe jos din fața plutonului de execuție. Nu mai avea nici o clipă la dispoziție. Trebuia să se pună în mișcare. — Ai avut toată noaptea să te hotărăști
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
s-ar holba la ei cu ochii cât cepele. -Problema, nu este cea a sărăciei lucii, filozofează Antoniu, cu ochii cârpiți de somn, problema este că societatea și-a luat mânuța ei grăsună de pe noi, și ne-a lăsat de izbeliște sub cerul liber, ciuguliți de păsări sălbatice și ocărâți de oameni fără inimă. -Pentru că suntem niște nimeni, niște haimanale periculoase și josnice, cărora li se scurg ochii numai după lucruri rele, puchinoși care umblă hai-hui prin lume, murdărind bolta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dispar ca Într-un spectacol grotesc: bătrâni, tineri, copii, singuri, În cuplu, În haite, gălăgioși, violenți, emotivi, cu priviri pierdute, bețivi, smintiți, smeriți, sperietori de ciori, arătări tăvălindu-se, figuri patetice. S-au Înmulțit Îngrozitor. Sunt ignorați, mutilați, lăsați de izbeliște, aruncați În stradă de trântori care trăiesc pe spinarea lor. Bătrânii tremură la gândul că li se vor lua banii, și la gândul că le vor fi ocupate locurile care cerșesc. Cel care Întinde mâna așteptând mila semenilor, e adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pâine mânjită cu aspic, o rămășiță dintr-o conservă de carne și, după ce a hăpăit-o, Înghițind-o aproape nemestecată, somnolează lângă picioarele lui Antoniu. Pregătit să lupte cu propria memorie și să aducă la suprafața ei frazele lăsate de izbeliște atâta amar de vreme, Antoniu așează pe scândura-birou caietul, ascute unul din creioane, se foiește , mângâie câinele care tresare În somn și-și mișcă urechile clăpăuge, și, Încet, Încet, cu teamă, ca un hoț ce pândește, să adoarmă stăpânul casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
se ceartă, dar nu au forța să se bată În toată regula. Sunt două arătări epuizate de mizerie și băutură, pe care societatea le privește cu silă și curiozitate, doi năpăstuiți ai soartei pe care Dumnezeu i-a lăsat de izbeliște să trăiască În legea lor . Nu au identitate, sunt o istorie vie de deziluzii și infirmități sufletești, nu au speranțe și nici nu sunt capabili să invidieze sau să urască. Antoniu mijește ochii până când panglica albă lăsată pe cer de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o făcu mai puțin sigură de sine și vorbi blând, mult mai blând decât intenționase, căci Îi era greu să-și moduleze adecvat vocea răgușită. Vom merge mână În mână, mârâi ea triumfătoare. Nu sunt aici ca să vă las de izbeliște. Nu vreau să mă amestec. Dacă izbândiți, povestea mea va avea și mai mare valoare. Promit să nu divulg nimic până ce nu-mi spuneți dumneavoastră. Spuse cu voce plângăreață, de parcă ar fi fost un artist acuzat c-ar fi hulit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]