82 matches
-
o lungă perioadă cînd m-am dus la culcare devreme.” „Unui om căruia îi place să călătorească cu trenul îi este mult mai ușor să coboare din el dacă și-a ales ca destinație stația terminus.” 11. X se trezește izbit, din interior, de o explozie de tăcere. în creierul său s-a născut o voce nouă. o aude rîzînd. X nu are încă puterea de a deschide ochii. așteaptă. numără secundele în gînd. Cinci. nouă. treisprezece. „optsprezece.” Douăzeci și trei
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
valența metaforică devine mai obscură dacă utilizăm cuvîntul interior în locul cuvîntului exterior. te las să optezi, GUȚĂ. Bravo, partner. Prima noastră frază este perfectă și are potențialul 63 pe scara primelor fraze susceptibile să fascineze un cititor. X se trezește izbit, din interior, de o explozie de tăcere te rog să pui punct pentru a o valida. mulțumesc, GUȚĂ. Bravo, GUȚĂ. Vrei să facem o mică pauză, să asculți un cîntec sau să vizionezi un clip drept recompensă ? sau mergem mai
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de copii. Stai până îi uscăm părul și atunci o să vezi cum stă treaba. Se îndreptă amenințător spre Lottie, care zbieră când văzu foehnul de parcă ar fi fost Fecioara de Fier din Nürnberg. Fran o o strânse și mai drăgăstos, izbită deodată de o idee inovatoare. Crezi că trebuie să am un bărbat? Vreau să spun, în zilele noastreă — Normal că trebuie să ai un bărbat, o întrerupse Henrietta, prefăcându-se dinadins că nu o înțelege. Vezi tu, bărbații au o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
celorlalți umpleau strada de larmă. Unul, mai îndrăzneț, se avântă. Veneticul se întoarse ca fulgerul clămpănind din dinții albi, apoi porni încet, cu ochii la pândă. Cânii ceilalți, însă, dând un iureș, îi întoarseră. Costică repezi altă piatră, și javra, izbită, icni, făcu două copce și trecu arsă pe alături. Băiatul răcni o dată ascuțit și se plecă spre picioare, boierii îl împresurară cu întrebări felurite, iar cucoana Caliopi din poartă lăsă să-i scape un țipăt ascuțit: —Haah! l-a mușcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se rostogolesc spre laturi... Cânele a zvâcnit ca un bulgăre de zăpadă de sub pod și, prin șanțul pe care l-a croit spaima înaintea lui, sfârâie ca o arătare. Dar ciomegele l-au ajuns; l-au îngrămădit subt un gard. Izbit, sfâșiat, zdrobit, începe iar a urla cu sălbăticie, cu ochii căscați de spaimă ațintiți asupra lumii care-l împresoară și care-l ucide. Gemetele slăbesc înăbușite; sângele năvălește pe gură, iese ca niște flori pe blana albă, printre coaste - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spun? Ți-a fost vreodată milă de mine? M-ai îngrijit? mi-ai dat ce-mi trebuie? ai căutat să mă gospodărești? ce mi-ai făcut? M-ai lăsat așa să trăiesc în lume ca o orfană!... Se opri dintrodată, izbită; greutatea cumplită a pumnului îi zgudui oasele capului; ochii i se umplură de sânge. —Aista-i răspunsul tău, ticăloaso? Așa? Vra să zică-i adevărat? E adevărat?... Și cu ochii spărioși, crescuți pe fața întunecoasă, Ion Rusu se prăbuși asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
uliță se împrăștiase încet-încet. Femeile vegheau tulburate la căpătâiul bolnavei. Urletele răgușite, urletele sălbatice care nu mai aveau nimic omenesc umpleau odaia, și zbaterile necontenite ale cărnii arse de focul dinlăuntru nu mai conteneau. Toată noaptea s-a cutremurat Haia, izbită, frământată, mușcată cu cruzime de otravă. Și prin gura arsă ca de fier roș abia pătrundeau răsuflări răgușite, pe când ochii aveau o sclipire fixă de nebunie. A doua zi dimineață Sanis, spăriat în cele din urmă, a dat fuga la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ușiță o deschisese larg, iar ei s-au aruncat pur și simplu în dreapta și în stânga lui, tot pe burtă, cu mâinile sub bărbie, abia atunci reușind să-și alunge spaima, deși încă le mai clănțăneau dinții și prin zgomotul dințișorilor izbiți unii de alții au reușit să spună: citește-ne și nouă, da, citește-ne și nouă, și l-au văzut cum abia se abține să nu râdă și pe urmă le citește foarte serios ceva ce ei nu pricepeau deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Mais il est trés avantageux de lui représenter l’aune et l’autre. PASCAL Nici nu lam auzit când a intrat în camera mea de la mansardă, deși desprindeam destul de lămurit, în liniștea umedă și neagră a nopții, sunetul tocurilor înalte - izbite cadențat de asfalt, ca niște ciocănașe de lemn - ale târfelor îmbătrânite în meserie. - Bună seara! zise cineva la spatele meu, cu voce de bariton. Întrerupt din prelucrarea unui vechi poem găsit întâmplător într-un sertar prin care nu umblasem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
paralele și chiar eventuale modele pentru răpunerea și legarea lui Iuda de către Sf. Ilie putem găsi în religiile și mitologiile Europei și Asiei. Este suficient să-l amintim pe Zeus care fulgeră și leagă în Tartar pe Titani : [...] Titanii Aprig izbiți se-ncovoaie, sub largul pământ îi afundă Zeus, ferecați cu zăvoare și lanțuri ce nu se dezleagă (Hesiod, Theogonia). Sau pe îngerul apocaliptic „pogorându-se din cer, având cheia genunei și un lanț mare în mâna lui” : „Și a prins pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mamă!" și cu oarecare nerăbdare poruncitoare - dar nu-i venise în ajutor, ca și cum azi nu avea îndatoriri ci drepturi. Dacă cel puțin Mini ar fi știut despre ce e vorba! De la intrare, dimineața, se mirase văzând porțile mari ale curței izbite într-o parte fără a fi ifost proptite cu lănțișorul în cele două pietre, așa cum observase ea altă dată, ca pe ceva foarte iscusit și care arăta un spirit minuțios de ordine. Bătută dintr-o parte de vânt, poarta venise
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
muiată. Era tocmai o mică întrerupere de circuit. Pe Mini întîrzierea o neliniști. își asemui sufletul cu soția Meșterului Manole, cu picioare mici, vajnice, care șovăiau dar nu se dau învinse, 114 115 zorind fără preget, nerăbdător, curagios, prin torente, izbit, bătut de vânt, udat de șuvoafie, ca și ea neînvins în dorul de a ajunge, purtând în mâinile mici, udate de lacrimile ploaiei, hrana stăpânului, ocrotită, caldă de fierbințeala palmelor. . . - La Regală! anunță în falsetto conductorul. - Eu! Eu! strigă Mini
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
oul și, doar pentru o secundă, Cavanosa își vede mâna strângând oul cu putere și spărgându-l de tâmpla Sophiei, și Cavanosa vede mirarea pe chipul Sophiei în timp ce piatra nu se sparge, iar sângele cald zvâc nește brusc sub tâmpla izbită, și apoi secunda de coșmar trece și se topește printre alte secunde ce-o precedă și ce-o urmează, iar Cavanosa se uită la Sophia care așteaptă o confirmare, așteaptă o reacție, aș teaptă un semn. E o frumusețe, spune
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
încerca să te conecteze, cum speră doctorul Marga. Chipul ei aspru și gingaș concentrează o cinetică în care te-ai putea împotmoli, în sfârșit, și chiar vindeca, așa crede Marga. Să auzi, iarăși, ecoul altei vârste, să încerci iarăși durerea, izbit, ca atunci când te prăbușeai de pe ghidonul lucios al adolescenței? Cadența unui adevăr din care nu se poate evada la nesfârșit, professore. Irina te-ar fi ajutat să-l regăsești, poate. Și să pierzi masca de cabotin, sub care te ascunzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu mai răsar, De parcă mi se taie și din zare Ca să rămân de‐acum un biet hoinar. De‐ați vrea și numele să‐mi dați uitării, Eu n‐am să‐nchei cu nimeni legământ, Rămân ca stânca de pe malul mării Izbită doar de valuri și de vânt. Din “Pagini medicale bârlădene” nr. 124‐ 125/2008). LA MOARTEA MAMEI Te‐ai stins făptură sacră, te‐ai dus de‐ acum în veci, Lăsându‐ mi zile triste cu nopți pustii și reci. Te odihnește
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
spre o platformă mare de lemn. ― Am cumpărat-o pentru că spațiul îmi amintește de un atelier, spune Brad. Eu stau pur și simplu în centrul acestei camere care este de vreo zece ori mai mare decât tot apartamentul meu: sunt izbită de frumusețea luminii, de sunetul oceanului, de toată atmosfera californiană, proaspătă și scânteietoare. Îmi arată locurile, bucătăria modernă cu inox și lemn de fag, îmi arată pânzele moderne și imense de pe pereți, mă pune să mă așez într-o canapea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dată când vedeau cât de activi și cât de voioși erau cei din castel. Era vreun miracol? Uneori, li se părea că supraviețuirea inamicului era aproape supranaturală. Trupele atacatoare pierdeau războiul de rezistență. Se părea că, oricât ar fi lovit, izbit, bruscat sau sufocat inamicul, acesta continua să miște. Garnizoana de trei mii cinci sute de oameni avea căile de aprovizionare tăiate și accesul la apă blocat. Ar fi trebuit să ajungă în culmea foametei încă de pe la începutul Lunii Întâi, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
am făcut câteva mișcări de balans... Dar cel de al doilea serviciu a fost extraordinar. Lovită cu o ușoară întârziere și jos, din rever, aș spune eu, mingea a venit în picaj deasupra fileului, a aterizat în adâncimea terenului și izbit ca o ticăloasă. A sărit atât de sus, încât am reușit să o returnez doar cu un semi-smash executat în ultima fracțiune de secundă. Fielding a venit spre fileu de parcă ar fi fost la plimbare și a direcționat mingea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
clasei, după tânăra profesoară ieșită de la oră, că, din urmă, un scandal, a izbucnit brusc. Frumoasele colege din prima bancă au sărit, una la alta, cu niște voci pițigăite, cu nervii răscoliți și cu pumnii transformați în mici obiecte contondente, izbiți, cu putere, prin cap, de umeri, de piept, de coaste; apoi, s-a avansat la faza trasului de păr. Și aveau niște plete lunguțe, și galbene, dracele de cosânzene, de mai mare dragul! Te lua cu milă, când vedeai cum
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
din cîmpul ei vizual. Urlă, Încercă să Înoate spre el, dar o a doua explozie, și mai violentă Încă, dezintegră pur și simplu vasul, proiectînd bucăți În flăcări În toate direcțiile, pînă deasupra ei, bombardînd-o cu o ploaie de sfărîmături. Izbită, deschise gura ca să-și urle durerea, dar apa Îi năpădi gîtul, Înăbușindu-i strigătul. Se prăbuși În inconștiență. * * * Lucas Își asigurase sprijinul logistic al bazei aeronavale de la Lanvéoc-Poulmic. Un elicopter Superfrelon fusese pus la dispoziția lui, pentru a ușura căutările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bronz. O figură feminină Își făcuse apariția, În mijlocul ovațiilor celor prezenți. De Îndată, o pădure de mâini și de trupuri, de jur Împrejur, se apucase să se agite haotic, cu strigăte și exclamații vulgare, acompaniate de zgomotul farfuriilor din lemn, izbite ritmic de mese. O muzică ce, din când În când, o acoperea pe cealaltă. Dante Îndreptă spre Teofilo o privire Întrebătoare. — Ea e Antilia, dansatoarea care a dus până la Roma faima tavernei lui messer Baldo, Îl lămuri spițerul, cuprins și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
raritate? — Sunt probabil singurul set complet - sau aproape complet - de scrisori primite de la vreunul dintre prieteni și care mai există Încă. — Ce păcat, oftează Harry. A cunoscut atâția oameni de renume. — I-a cunoscut pe toți, spune Theodora. Rămân tăcuți, izbiți amândoi, simultan, de gândul inconfortabil că deja vorbesc despre el la trecut. Scrisorile de la George Du Maurier sunt În dezordine și paginile din diferite scrisori sunt amestecate, ca și cum ar fi fost puse grămadă neglijent sau În pripă, astfel că, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
sorbi de-a-n picioarele, ștergîndu-și barba cu mâna lată și păroasă. Muierea se uita la el, așteptîndu-și rândul. Le puse dinainte blide de tablă în care aburea o fiertură. Nu mai vorbi nici unul. Mestecau repede, cu poftă. Se auzeau lingurile izbite. Grigore S privi cu coada ochiului. Ceilalți ședeau pe vine în jurul mesei cu trei picioare, luminați de flăcările focului. Aveau fețe ascuțite, prelungi. De sub șepcile murdare le ieșea părul întunecat pe frunțile înguste și, sub cozoroace, privirile lacome nu slăbeau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
înăbușindu-i strigătul. Auzi sunetul de parcă l-ar fi scos altcineva. Își dădea seama că era trasă înapoi, chiar dacă ochii și gura îi rămăseseră acoperite. Încercă să-și elibereze mâinile, dar erau ținute strâns. Fu târâtă pe o străduță și izbită puternic cu spatele de perete, cărămizile lovindu-i inelele șirei spinării. Mâna care-i astupa gura coborî și o apucă de gât. Se auzi scoțând un șuierat uscat. I se luă și mâna de pe ochi, dar pentru o clipă văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
schițe, planuri, proiecte, refe rințe, detalii și calcule, captarea, drenajele, colec toarele, infiltrația, epurarea, Marele Monstru va fi realizat la timp. Se adaptaseră, primeau salariul la timp, se obișnuiseră, se maturizaseră, cum se cerea, serioși, tăcuți, utili, utilizabili... Întâmplările trebuiau izbite, rostogolite, până se alegea praful. În mijlocul circului, pantomima, palme plânset pocnituri, clovnul în trisalt, uralele arenei goale. Nimeni nu apărea : prea cald pentru ore suplimentare. „Se aud glume cu totul nepotrivite. Au fost sesizări, am fost rugați să atragem atenția
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]