5,893 matches
-
gata, cu simțul grav al existenței, cu înfocate strigări de rugăciuni, cu voință nezdruncinată de a rămâne credincios Marii Iubiri, cu smulgeri din foc și cu zvâcniri de duh ce conferă bucurie îngerilor și cinstesc omenirea, mirenii au izbutit și izbutesc zilnic în felul lor cu Darul Duhului - acolo, la postul de încredere din lume, unde i-a rânduit pronia, să rezolve grozavul paradox evanghelic: a fi prezent în lume, fără a fi din lume - să libereze heruvimul din ei, și
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
ca pretutindenea în însingurare: o sforțare de cât mai adevărată desprindere, liberare, de lumea din jur și din noi, și iarăși o sforțare de a spori în liniștea cea împărătească, în împăcarea cu noi și cu Dumnezeu, în echilibrul viu izbutit prin această desprindere. Și totuși, problema însingurării cuprinde extensiuni de o mare actualitate. Este un fapt banal că toată iubirea oamenilor este întoarsă azi numai spre rosturi pământești. Am arătat însă că această preocupare, până la un punct, poate fi transfigurată
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
de nișa în care se află pe această scală, cei mai mulți fac neostoite eforturi de a-și găsi loc în propria viață, în realitatea care dă senzația că aleargă prea repede pentru putința omului de a ține pasul cu ea. Unii izbutesc, alții nu. Și, totuși, chiar cei care izbutesc nu au o existență împlinită, în ciuda adaptării lor la nou, în pofida sincronizării (aproximative și stângace), în ciuda păstrării, măcar în subconștient, a rădăcinilor. Și ei, și cititorul, au, mereu, bănuiala că lipsește ceva
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
scală, cei mai mulți fac neostoite eforturi de a-și găsi loc în propria viață, în realitatea care dă senzația că aleargă prea repede pentru putința omului de a ține pasul cu ea. Unii izbutesc, alții nu. Și, totuși, chiar cei care izbutesc nu au o existență împlinită, în ciuda adaptării lor la nou, în pofida sincronizării (aproximative și stângace), în ciuda păstrării, măcar în subconștient, a rădăcinilor. Și ei, și cititorul, au, mereu, bănuiala că lipsește ceva, că ceea ce trăiesc ei nu e viață, ci
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
că mizeriile bătrâneților devin cu atât mai greu de răbdat cu cât ne putem aduce aminte de timpuri fericite de altădată. Dante a greșit. Fericirea trecută poate consola și întări. Pentru mine așa stau lucrurile. Bolile, trădările, dezamăgirile, slăbiciunea nu izbutesc să-mi alunge dragostea de viață și accesele copilărești de fericire”, spune părintele Nicolae de la Rohia la întrebarea: „Cu ce sentimente priviți dv. Verbul a muri? - pusă de Nicolae Băciuț, după ce-l citează pe Daniel Turcea cu inspiratul vers: „Știu
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
și chiar urâtă ”cu ochii ei prea mari și prea negri, cu buzele cărnoase și răsfrânte, cu sânii puternici, de fecioara bengaleza crescută prea plin, ca un fruct trecut în copt”. Poate că doar curiozitatea născută din faptul că ”nu izbuteam să înțeleg ce taine ascunde făptura această” l-a determinat să o privească cu alți ochi și să o descopere pe parcurs în toată splendoarea ei. Astfel, de la repulsia de început, Allan începe să o cunoască și îi descoperă fizicul
DESPRE POVESTEA UNEI IUBIRI MISTERIOASE ȘI INTERZISE. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1472579741.html [Corola-blog/BlogPost/375519_a_376848]
-
să-și vândă marfa...”. Aproprierea, deocamdată timidă, de poezia postmodernistă este evidențiată mai ales de epicizarea consistentă a discursului liric, situat, cu rezultate notabile, în registru de expresie parabolic, alegoric, simbolic. Într-o asemenea manieră (în accepția de formulă poetică) izbutește, de exemplu între altele, o remarcabilă poezie cu valoare de ars poetica, purtând titlul „Efemeride 1”: „Au spart cuvântul/ să-i smulgă înțelesul.../ Frumusețea lui/ zăcea sfărâmată/ sub tălpile bicancilor/ risipită în mii de cioburi.../ Le-au îngropat sub asfalt
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1488701687.html [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
se elibera dintr-o sinoptică și riguroasă criptare. Dar și admisă ca paleativ al supraviețuirii, pentru a nu fi suspectat de neloialitate și nonconformism. Așezarea calculată a mâinilor și desenul acestora prin aer, în fața pieptului sau deasupra capului - pentru a izbuti un anumit gen de aplauze („prelungi” sau „furtunoase”, după cum erau planificate de derularea și specificul ședințelor, calitatea și funcțiile personalităților participante, a oratorilor), deschiderea buzelor și simetria așezării lor în căușu-le natural, rictusul „în sus sau în jos” denotând seriozitate
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
e rezultanta celor două linii cardinale de forță din câmpul magnetic al Republicii noastre: libertatea și originalitatea. E cel dintâi pas către aflarea de sine ( ... ) „Dacă în suflet se frământă acel aluat al personalității, dospit cu acel prea plin care izbutește întotdeauna să înspăimânte mediocritatea, oricâte negații te vor epuiza, pentru că negațiile izvorate dintr-un efectiv omenesc, sunt ele înseși afirmații, creații pozitive” (Mircea Eliade - Profetismul românesc, vol.I., Editura Roza vânturilor, Bucuresti, 1990, p.84) Modele ale avântului profetic eliadesc
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
cu bărbații în putere, Ba îi ajută și la război și în alte lucruri grele. Iar eu, fiica regelui, des la vânătoare mă duc 21 Și nu pot da înlături acest butuc? ZADA Se zice că iubirea dă puteri nebănuite. ( Izbutesc de astădată a da jos grinda. Ușa se deschide. Cei închiși nu îndrăznesc să iasă.). DOCHIA A voastră este binefacerea libertății sfinte. ZADA ( Spre Sabinus. Iubitule! Iubitul meu! Fă să înțeleg rostul vieții în ultimul meu ceas, greu ... Dă-mi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/357391_a_358720]
-
retrage. -Dacă mai aveți... -Te voi căuta eu.Acum pleacă.Spuse vocea hotărâtor. De îndată ce omul uscățiv pârâșii încăperea,bărbatul de pe fotoliul verde lua un cuțit de pe o măsuță și rupând plicul,scoase o hârtie.Se uită la ea,însă nu izbutii să o citească.I se păru prea întuneric,așa că se ridică și se duse la fereastră.Era semilună.în timp ce citea conținutul,fata lui capătă o culoare palida ,iar ochii îi luceau demonic.Avusese dreptate.El era.Îl găsise.Mototolii hârtia
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492929894.html [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
Câte fără stea pieri-vor. Eu cu steaua mea ce-apune, Tu cu steaua-ți ce răsare, Întâlni-ne-vom vreodată Pe aceeași rază-n zare? Eu cu lumea mea ce stinsă-i, Tu cu lumea-ți ce se naște, Izbuti-vom vreodată A luci și-a ne cunoaște? Ori în bezna siderală Spulbera-ne-va văzduhul Ca pe două umbre-n umbră, Numai unul dându-și duhul? Ca-ntr-un val doi stropi de apă, Contopi-ne-va hazardul, Ori
EMINESCIANĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Eminesciana_romeo_tarhon_1382035816.html [Corola-blog/BlogPost/352460_a_353789]
-
însă, de o cu totul altă calitate, întrebarea retorică - întrebarea întoarsă către sine. „E diademă de liniște grea? / E visul cu floare de tei?” „Teamă mi-e de tine, revedere, / ce voi face, ce-ți voi spune, cât? / Cum voi izbuti ceva a-ți cere / cu-atâtea vorbe înecate-n gât?” Inteligență, gust ales, măiestrie estetică, strălucire tehnică, mesaj poetic cu implicații filosofice - pe tema panta rhei, mai ales. Poezie fină, blândă și amăruie, magnifică, poezie de toamnă și de amurg
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Liniile_paralele_se_intalnesc_in_infinit_iulian_patca_sa_vii_si_maine_cluj_napoca_editura_mega_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
revoluționar din opera lui Dostoievski crede că poate ajunge la fericirea lumii viitoare, siluind lumea prezentă. Cu o subtilitate genială, Dostoievski demască iluzia că prin rău se poate ajunge vreodată la realizarea binelui. Răul în sine este deșertăciune, el nu izbutește să ajungă să creeze în nici un fel binele; ce reușește să facă răul este că până la urma urmelor se distruge pe sine însuși. Distrugerea răului în concepția lui Dostoievski, este posibilă în eroii în care totuși viața va trebui sa
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
sale publice sau private. Undeva în dreapta, pe un indicator citești ceva ce pare obișnuit la prima vedere și apoi, dintr-o dată, strecurarea fiorului unui gând sau presimțiri care nu-ți dă pace, o neliniște care te acaparează și pe care izbutești cu greu s-o nesocotești : SÂN ANDREAS FAULT (Falia Sân Andreas) ! Aproape că uitasem această denominațiune, pe care o asociasem încă de pe băncile liceului cu ceva înfiorător, ca pe o amenințare de pe un alt tărâm în care omul este neputincis
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/_palitura_cosmica_din_1906_din_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
nou? Locul ales nu era strategic fiindcă l-a zărit: - Crucea mă-tii! - Lasă-l, în plata... știi doar că mă-sa e mâncată de „rac”! - încercă ea să-l îmbuneze... Băiatul credea că n-o să reușească să sară, dar izbuti și o luă la fugă... Uitase de Grasu și de revistă... frica era mai puternică. Cu „ăsta” nu-i de glumit! În urmă a auzit: - Poc!, o piatră. Nu l-a atins, doar glasul lui l-a ajuns din urmă
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Chip_ascuns_mihaela_suciu_1347621530.html [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]
-
că-l va ajuta să dețină și Mitică, propriul lui hotel. Cum românul nostru nu era lipsit nici de inteligență și nici de ambiție și cum stimulentul nu era unul de neglijat, s-a pus serios pe treabă și a izbutit ca la data bilanțului, cifrele să-i fie favorabile. Evreul s-a ținut de cuvânt, l-a ajutat să obțină un împrumut avantajos și i-a vândut chiar unul dintre motelurile sale. Fiind descurcăreț prin excelență, într-un timp neașteptat
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_capitolul_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
privirea de la chipul bărbatului ei, un chip atât de senin, atât de luminos. Șerban își deschise ochii. O văzu chircită și cu chipul schimonosit. Trecu lângă ea pe banchetă, îi cuprinse umerii și îi șopti: - Nu-ți fie teamă! O să izbutești. Sunt aici, lângă tine. Trebuie doar să să îți deschizi inima. Își afundă capul în pieptul lui și începu să plângă încetișor, pe înfundat, menghina se slăbi lăsând inima să bată în ritmul ei, regulat. Trenul scoase un șuierat prelung
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
într-un fel, „ambitus” restrâns al celui care nu posedă această calitate a sufletului. Dorințele omului vor determina mișcarea sa, lupta, el va îmbrățișa durerea dar și bucuria vieții. Fiindcă, omul care voiește, având și credința în suflet, până la urmă - izbutește! Bucuria este sentimentul pozitiv, starea sufletească opusă tristeții care ne cuprinde când simțim că universul ajunge a fi constituit armonic, când întrezărim progresul, mișcarea sa ritmică făcându-se după o curbă sinusoidală în care alternează repausul cu activitatea, respectiv regresul
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1473777091.html [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
TU CINE-I CREATORUL?, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1122 din 26 ianuarie 2014. ȘTII TU CINE-I CREATORUL? Doamne ce frumoși-s trandafirii! Ce petale, ce culori... Nici pe culmile gîndirii , Prin strădaniile firii, Nu am izbuti creerea, Celei mai mărunte flori. Ce vorbesc de flori mărunte, O petala poți să faci? Cu parfum să fie-umplute Și cu fire nevăzute, Tainic să fie țesute Și culori să îi adaugi? Poți să faci tomate sau un spine? Sau
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
creezi? Doar o boabă eu știu bine, Nu poți face , nu-o poți prinde. Citește mai mult ȘTII TU CINE-I CREATORUL?Doamne ce frumoși-s trandafirii! Ce petale, ce culori...Nici pe culmile gîndirii ,Prin strădaniile firii,Nu am izbuti creerea,Celei mai mărunte flori.Ce vorbesc de flori mărunte,O petala poți să faci? Cu parfum să fie-umpluteși cu fire nevăzute,Tainic să fie țesuteși culori să îi adaugi? Poți să faci tomate sau un spine? Sau o frunză
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Istoria ne demonstrează că arta autentică niciodată nu se confundă cu realitatea, pentru că în ea se evidențiază contribuția transfiguratoare a artistului, respectiv fantezia încărcată de farmec și inefabil cu care acesta, grație harului cu care a fost înzestrat de Dumnezeu, izbutește să redea în chip cuceritor secvența de viață asupra căreia s-a aplecat. Cu completarea că operele care se îndepărtează prea mult de realitate, deseori întâmpină rezistența receptorilor consumatori. 3. Cum se apreciază opera de artă? Citind o carte, privind
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
decât înaltă. Adică mai mulți oameni se află în slujba celui rău decât în slujba Celui Bun. - Mulți intetelectuali vorbesc documentat și frumos despre credință, ceea ce nu e rău, dar nu reușesc să treacă mai departe de coaja cuvintelor, nu izbutesc să ajungă la miezul lor. Referință Bibliografica: Exerciții de meditație / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1440, Anul IV, 10 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
EXERCITII DE MEDITATIE de ION UNTARU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_untaru_1418196876.html [Corola-blog/BlogPost/363275_a_364604]
-
sau Popa Tanda. Atât Caragiale în corespondența căruia descoperim nevoia de dialog, legat de cârciuma din Ploiești, sau la Gib Mihăescu abordând probleme de cultura viței de vie, de pe Dealul Viilor din Drăgășani, scriitorii în postura lor de epistolar nu izbutește întotdeauna să-și ignore condiția lor de artiști, de personae deprinse a se adresa unui public. Această observație a subliniat-o george Călinescu în genul epistolar, în volumul Scriitori străini apărut la E.L.U, 1967: “Scrisoarea în general uzează de
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
face aceasta, poporul sărea marginile aprecierii juste și mă credea excepțional de înzestrat. De nenumărate ori am încercat, și mai încerc, a le mai stinge capriciile unei credințe necontrolate, cea de domeniul fanteziei - că aceasta nu mântuiește - și abia am izbutit să-i scad la o iubire pe care mi-o păstrează fără să mă mai întrebe”... Într-o pagină de jurnal, Părintele Arsenie Boca își reafirma „hotărârea de a stăvili din pastorația noastră, tot inutilul magic după care umblă poporul
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]