145 matches
-
naționalizat foarte important. Partidul Laburist Norvegian, DNA, care a aparținut cîndva Internaționalei comuniste, este condus de o femeie, doamna Go Brundtland și pare să fi fost de neclintit cînd a trebuit să conducă o Norvegie împărțită între tendințele populiste și izolaționiste majoritare și tendința sa pro-europeană. Feminismul aparent al DNA nu poate să ascundă puternicele rețele familiale și veritabilele dinastii politice. B) Partidele social-democrate minoritare. Tipul de partid social-democrat minoritar este specific anumitor țări nordice. De fapt, este un caz particular
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
comportamentale care au ca scop eliminarea relațiilor interpersonale, obiectelor sau activităților care îi pot "întina" sau distrage de la preocupările religioase. Acest tip de comunitate este specific pentru religiile tradiționale, în timp ce protestantismul și religiile neoprotestante au respins și desființat formele comunitare izolaționiste. * Formațiunile religioase independente sunt organizații autonome, care nu își identifică rădăcinile istorice sau doctrinare într-o religie anume. Accentuând importanța trăirilor religioase individuale, ele promovează o înțelegere independentă a scrierilor sfinte și sunt marcate de un puternic spirit elitist, ceea ce
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sunt organizații autonome, care nu își identifică rădăcinile istorice sau doctrinare într-o religie anume. Accentuând importanța trăirilor religioase individuale, ele promovează o înțelegere independentă a scrierilor sfinte și sunt marcate de un puternic spirit elitist, ceea ce conduce la tendințe izolaționiste. Puternic coezive inițial, aceste formațiuni evoluează adesea spre noi religii. * Asociațiile religioase sunt formațiuni organizate de către un grup de persoane care aderă sau nu la aceleași idei religioase și își formulează scopuri diferite: culturale, misionare, de cooperare sau caritate. Unele
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
locale și virtuale în ceea ce privește implicarea socială O întrebare care derivă din acest rezultat se referă la măsura în care participarea la comunitățile virtuale religioase se găsește în relație cu implicarea socială mai scăzută a membrilor comunităților religioase locale. Între tendințele izolaționiste datorate dorinței de prezervare a valorilor, practicilor și obiceiurilor și misiunea declarată de sprijinire a persoanelor în suferință fizică, psihică sau spirituală, comunitățile religioase își găsesc echilibrul în mod diferențiat și dificil de cuantificat sau generalizat. Problema autenticității este strâns
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cu armele financiare occidentale. De asemenea, aceste fonduri investesc în multe firme multinaționale, care se văd astfel prinse între politica statelor occidentale de domiciliu și cea a statelor-investitor. În aceste condiții, în Occident s-au întețit odată cu criza discursurile populist izolaționiste, care cer blocarea noilor fonduri și reglementarea acestui imens flux de capitaluri care vine dinspre răsărit. Dar atunci, unde mai e liberalismul? Apoi, cum s-ar asigura altfel nevoia urgentă de lichidități? Este vorba despre apariția celui de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
foarte asemănătoare, dar întreține multe speranțe. Eșecul ISM se produce o dată cu falimentul sistemului de securitate colectivă pe care nici o forță politică și nici un stat nu au avut mijloacele să-l aplice. Față de Europa, Statele Unite au dus o politică mult prea izolaționistă; admisă tîrziu în concertul națiunilor democratice europene, Uniunea Sovietică a fost în mod constant suspectată de către acestea și apoi dată la o parte ca urmare a acordurilor de la München. Nici Franța și nici Anglia nu au știut să construiască un
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
unor tabuuri naționale, a idealizării și mitizării unor opere și scriitori care persistă și azi în climatul public. Vinovatul principal: prezența mereu și încă iradiantă a unor mituri ce se bazează pe o psihologie mai curând conservatoare și defetistă, chiar izolaționistă. Mituri cum ar fi rezistența prin cultură, tipologia Gravitas, recuperarea autorului carismatic, a larilor Cetății asediate vs. complotul malefic "din afară", cultul respectabilității, limbajul aluziv esopic ce au generat nu doar cititori pervertiți ai jumătăților de adevăr sau bovarici, ai
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
loc în con ju rat de apă“ - are întâietate, deoarece nebunii trebuie ținuți departe de comunitate, din cauza pericolului pe care îl reprezintă pentru lumea exterioară. In ter na rea acestora din urmă numai îmbra că un caracter corecțional, ci unul izolaționist. O altă categorie de prizonieri ai mănăstirilor o constituie soții rău plat nici sau cei reclamați pentru com porta men tul lor violent. Vasile lemnar rămâne închis la mănăstirea Snagov vreme de doi ani, exi lat acolo din poruncă domneas
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ani de la crearea Elveției moderne, în granițele actuale; în tot acest timp, singurii care n-au lipsit niciodată de la putere au fost radicalii. În 1999 au avut loc alegeri legislative, înregistrîndu-se o creștere a socialiștilor, dar și a dreptei dure, izolaționiste, reprezentată de Uniunea Democratică de Centru, condusă de Christoph Blocher, un personaj foarte controversat, bogat om de afaceri din Zürich, un fel de Vadim Tudor ceva mai sănătos. Elveția se caracterizează și printr-o liniște socială devenită tradițională. Regula consensului
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
liberalismul apu sean, ducînd la redefinirea zonelor de influență la nivel planetar. Inițial, revoluția islamică a entuziasmat milioane de iranaieni (după fuga șahului, ayatollahul e primit ca un rege la Teheran!), dar, mai tîrziu, își arată adevărata față brutală și izolaționistă. Noua Constituție (teocratică) a țării stipulează ca obligație supremă a fiecărui cetățean păzirea cu sfințenie a legilor islamice (mergîndu-se pînă la martiriu). De asemenea, se supralicitează identitatea pură iranaiană, opusă civilizației decăzute a Apusului (fobie culturală determinată și de impresia
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
CSI. Revenirea la modernitatea experimentată mai bine de două secole prin liberalism și alte mișcări democratice presupune educarea discernământului valoric și găsirea celor mai potrivite mijloace pentru afirmarea originală a românilor alături de popoarele Europei Unite, precum și din celelalte continente. Varianta izolaționistă, a neutralității, nu s-a discutat public la noi. Au dominat vechile angajamente în instituții și acorduri internaționale, nevoile schimburilor de bunuri, servicii și oameni. Or, decalajele export-import se răsfrâng în subordonarea creației față de imitație, a spontaneității față de conformism, a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vast, generalizat, o proiecție imaginară a lui fin du monde sau finis latinorum, sau doar fin de l'ancien régime. Acest personaj generic al melancolicului cristalizat adesea în persoana unui ultim vlăstar al aristocrației muribunde trăiește într-un regim estetizant, izolaționist, de catastrofă delectabilă. Melancolia, în contextul sensibilității decadente, devine paradoxal un sindrom carceral, un complex estetizant ca în poemul Christinei Rossetti, Cine mă va izbăvi? (1866), pe care Khnopff a ales să-l ilustreze selectând un vers edificator, I lock
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cea de-a XI-a și cea de-a XII-a sesiune a Adunării Generale a Societății Națiunilor [3, p. 11]. Liga Națiunilor, abia creată la inițiativa președintelui american Wilson, a fost abandonată de succesorul său republican, adept al principiului izolaționist. Wilson, bolnav, n-a mai putut lupta pentru idealurile sale [1, p. 20]. În Statele Unite, în Anglia și în alte țări, s-au făcut propuneri de dezarmare, care au și fost traduse în fapt. Astfel, pe baza propunerilor de dezarmare
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Franța concepția rămăsese cea de la primul război mondial, respectiv, pe lângă regimentele de infanterie exista un divizion de artilerie, precum și o subunitate de tancuri. În pregătirea militară a Marilor Aliați aceste deficiențe au avut cauze diferite. În Statele Unite, a dominat concepția izolaționistă. După alegerile prezidențiale din 1920, președintele Wilson n-a mai fost ales, iar Statele Unite s-au retras din Liga Națiunilor, care luase ființă la propunerea sa; de asemenea, Statele Unite s-au concentrat mai mult pe problemele lor interne. În 1940
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
rostit celebra frază: "Niciodată în domeniul conflictelor umane atât de mulți n-au datorat atât de mult unor atât de puțini" [1, p. 345]. IMPLICAREA PLANETARĂ A S.U.A. PENTRU ACORDAREA DE SPRIJIN MILITAR Lupta împotriva Germaniei prioritară Deși perioada izolaționistă pe care și-a impus-o S.U.A. a făcut ca țara să nu fie pregătită de război, după Pearl Harbor efortul de instruire a armatei și de înarmare, cu toate tipurile de arme, la cel mai înalt nivel, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
deocamdată culmea propriei fragilități. Retragerea protecției americane sau asfixia energetică prin privarea de petrol sînt ipoteze de viitor plauzibile. Statele Unite pot foarte bine, și încă într-un viitor apropiat, să-și slăbească protecția în urma modificării politicii lor într-un sens izolaționist sau prin deplasarea centrului de greutate strategic către Pacific, poate chiar ca urmare a unui acord privind armele de distrugere cu URSS. Aceasta din urmă ar putea eventual, într-un viitor relativ apropiat, să transforme în sateliți sau să protejeze
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
stăruința asupra perioadei național-comunismului și a miturilor sale politice, așezate cu abilitate "într-un raport de continuitate cu ceea ce se considera a fi istoria reală a țării". Clișeele mentalului tradițional (originile dacoromâne, cu accentul pe dacism, ca în toate miturile izolaționiste, mitul unității, ce ocupă un loc important și în cartea clasică a lui Raoul Girardet, mitul "cetății asediate", victimizarea românilor, supuși adversităților celorlalți etc.) se vor vărsa din paginile unor publicații de tristă amintire (gen Săptămîna și România Mare), din
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mediile politice, cât și în opinia publică internațională reprezintă rezultatul unor opțiuni politice deliberate ale echipelor care s-au succedat la putere în ultima jumătate a secolului XX: opțiunea pentru un regim stalinist niciodată reformat, susținerea unei dictaturi primitive și izolaționiste, incapabilă de o minimă ajustare, și, poate mai gravă decât toate, voința politică încăpățânată de a oculta, după revoluția din 1989, caracterul anti-comunist al acestei revoluții. Mai gravă, măcar pentru faptul că, atunci, în 1990, exista cu adevărat și alternativa
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
politic; o ideologic; o etnic. -În cele mai puternice state democratice au ajuns la guvernare partide de dreapta, care promiteau rezolvarea tuturor problemelor: o Partidul Conservator Anglia; o Blocul Național Franța; o Partidul Republican - SUA, care a promovat o politică: izolaționistă în plan extern; protecționistă în plan economic; puritană în plan religios (cu accente de xenofobie). -Partidele de dreapta au promovat o politică economică de redresare, dar cu efecte antisociale, care au dus la înmulțirea acțiunilor revendicative; o aceste partide au
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
lor progresiști").905 Fig. 36 Superba interpretare a grafică a poveștii lui Harap Alb (Sandu Florea) Lucian Boia este însă de părere că părăsirea internaționalismului și orientarea spre naționalism reprezintă o evoluție generală a comunismului, utopiile fiind prin natura lor izolaționiste, iar dificultățile traiului trebuind recuperate simbolic prin apelul la un presupus trecut glorios, în ciuda prezentului mizer; această mutare se explică și prin "românizarea" partidului comunist român, intelectualii recuperați în această fază înrâurind (chiar și postum) și ei acest filon naționalist
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
americanilor eliberatori, mit "sfâșiat" în urma înăbușirii revoltei maghiare din 1956, sau al "dizidentului"), au forat în adâncime imaginarul colectiv, lăsând sechele și traume vizibile și azi, funcționale în mitul integrării în Occident și în polemica fără menajamente dintre integraționiști și izolaționiști în anii '90.919 Fig. 37 Parabola SF a lui Valentin Iordache, cu multiple chei de lectură Concluzia la care a ajuns Radu Preda este cât se poate de justificată: comunismul a reprezentat și un "gigantic eșec publicitar, cel mai
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de sămânța comunistă. Manipularea operează la nivelul arhetipurilor și al reprezentărilor identitare dominante.", mai afirmă Cernat, identificând aliajul poezie religie patriotică cultul personalități în acea "sinteză neo-tribală delirantă" drept "expresie a paranoiei identitare întreținute de un regim al cărui naționalism izolaționist nu era decât un mod de a-și conjura complexul de legitimitate" . ibid., p. 244. 894 Ibid., p. 247. Mitul escatologic al eliberării primește temeiuri patriotice, ancestrale, adaugă Cernat. Nevoia firească a tânărului de a crede în ceva mai presus
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și fiindcă Europa unită a devenit un ideal. După prăbușirea Cortinei de fier, Europa a revenit la geografia ei politică tradițională, constând dintr-o mulțime de state. În anii ’60, cursul spre unificarea europeană părea să se frângă, datorită politicii izolaționiste a Franței și invaziei Cehoslovaciei. În Europa s-a răspândit o atmosferă de îngrijorare, s-a încercat conturarea unor modele de evoluție alternativă, posibile pentru Europa de atunci. S-a ținut cont de câteva premise: - echilibrul european al puterilor, determinat
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
declarativ, nemaiavând nici o relevanță la nivelul punerii în practică. De mult timp se dorește de către o parte a europenilor renunțarea la implicarea Statelor Unite pe continent, în asigurarea securității în Europa. Se dorește acest lucru și de o parte a americanilor - izolaționiștii sau pur și simplu cei care apreciază costurile asigurării securității în Europa mai mari decât și-ar putea permite S.U.A. sau mai mult decât ar trebui să fie. Se pare că nu a sosit încă momentul în care europenii să
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
important constituie și calitatea sa de editor al autobiografiei boxerului, modest intitulată The Greatest: My Own Story (1975). AMERICAN CENTURY Faptul că secolul al XX-lea poate fi considerat secolul american este aproape incontestabil. Este secolul în care atitudinea tradițional izolaționistă a SUA a fost reconsiderată, configurația geopolitică actuală fiind fundamental afectată de intervenția militară americană în cele două războaie mondiale. America a devenit cea mai mare putere economică, pe baza căreia se sprijină și așa-zisul său imperialism cultural, impactul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]