229 matches
-
spațiului Banach C(Σ) constând din toate secvențele "E" = ("E") indexate prin colecția Σ de operatori liniari mărginiți "E" : H" pentru care avem norma finită: Mai mult, teorema convoluției afirmă că, acest izomorfism de spații Banach este de fapt un izomorfism al algebrei C* într-un spațiu C(Σ), în care "M"("G") este înzestrată cu produsul convoluția măsurilor și C(Σ) produsul dat prin multiplicarea operatorilor pentru fiecare index σ. Folosind teorema lui Peter-Weyl și formula de inversiune Fourier (teorema
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
în rezolvarea problemelor de matematică. Matematica folosește un limbaj propriu. Anumiți termeni din limbajul curent, cum ar fi grup, inel sau corp pot avea un înțeles diferit în limbajul matematic. Mai des însă, termenii sunt inventați și introduși în funcție de necesități: izomorfism, topologie, iterație etc. Numărul relativ mare al termenilor noi sau cu înțeles schimbat face ca înțelegerea matematicilor avansate de către nespecialiști să fie dificilă. Limbajul matematic se bazează și pe formule. Acestea conțin anumite simboluri, unele împrumutate din calculul propozițional, cum
Matematică () [Corola-website/Science/296537_a_297866]
-
un număr finit de elemente. Corpurile finite sunt importante în teoria numerelor, geometria algebrică, teoria Galois, criptografie și teoria codurilor. Corpurile finite sunt complet cunoscute. Dat fiind un număr prim p și un număr pozitiv n, există un singur (până la izomorfism) corp finit de ordin p. Un grup G exact dublu tranzitiv de grad r (care permută cei r simboli ai unei mulțimi F) și ordin r.(r-1) există dacă și numai dacă r este o putere a unui număr prim
Corp finit () [Corola-website/Science/310435_a_311764]
-
efectiv într-o altă ordine a lucrurilor 149. Alte teorii, pornind de la postulatul compatibilității dintre lumea reală și lumile ficționale, împing raționamentul și mai departe, susținând că se poate renunța cu totul la „asemănarea” dintre reprezentare și obiect, în numele unui izomorfism structural, fondat pe corespondențe biunivoce între sistemul reprezentativ și sfera reprezentată. Această poziție este tipică pentru teoriile cognitiviste, care afirmă că un model nu trebuie să semene cu lumea și nici să aibă în vedere toate aspectele acesteia, ci doar
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
conflicte violente. În realitate, observăm mai curând fenomene de difuziune, „frontierele dintre grupuri fiind permeabile pentru practici și reprezentări” (ibidem, p. 41), și de erodare a acestor frontiere prin apartenența multiplă. Ca urmare, este Îndoielnic că am putea „stabili un izomorfism Între spațiul culturilor și cel al grupurilor” (ibidem, p. 42); și chiar dacă am putea, „acesta ar lăsa În suspensie interesele, strategiile, ba chiar și identitățile membrilor grupurilor și, a fortiori, modalitățile solidarității lor” (ibidem). În fond, și subscriem la această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
să preia anumite comportamente, de exemplu, este determinată de numărul alterilor care au adoptat deja comportamentele respective (vezi, în acest sens, de exemplu, difuzia obezității - Christakis și Fowler, 2008; formarea opiniilor - Friedkin și Johnsen, 1999). Teoriile adaptării explică omogenitatea prin izomorfism: aceleași tipuri de constrângeri și de dependențe conduc la aceleași tipuri de răspunsuri și de adaptare (vezi, de exemplu, izomorfismul instituțional - DiMaggio și Powell, 1983; Powell și DiMaggio, 1991; Galaskiewicz și Burt, 1991; benchmarking-ul ca metodă de îmbunătățire a calității
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sens, de exemplu, difuzia obezității - Christakis și Fowler, 2008; formarea opiniilor - Friedkin și Johnsen, 1999). Teoriile adaptării explică omogenitatea prin izomorfism: aceleași tipuri de constrângeri și de dependențe conduc la aceleași tipuri de răspunsuri și de adaptare (vezi, de exemplu, izomorfismul instituțional - DiMaggio și Powell, 1983; Powell și DiMaggio, 1991; Galaskiewicz și Burt, 1991; benchmarking-ul ca metodă de îmbunătățire a calității - Hâncean, 2009). 3.2. Teorii și teme de cercetare În cele ce urmează, voi prezenta câteva dintre teoriile și temele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
externe ale acestui proces, primele referindu-se la dezvoltările proprii ale instituției, în timp ce ultimele fac referire la relaționarea instituției cu societatea în care se dezvoltă, incluzând alte instituții și direcțiile de dezvoltare pe care acestea din urmă le implică (vezi izomorfism instituțional). Importanța instituționalizării pentru dezvoltarea socială Sistemele politice și birocratice ale noilor democrații din ECE au întâmpinat și întâmpină dificultăți semnificative în construirea și menținerea unor instituții (reprezentative) stabile și puternice. I. are un impact mult mai mare la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
facă datoria conștiincios, eficiența sa într-o organizație dominată de angajați corupți sau dezinteresați va fi probabil redusă. Persoanele oneste vor fi izolate și marginalizate de către cei mai puțin onești, iar rețelele necesare de sprijin și informații vor fi întrerupte. Izomorfism instituțional - Sergiu Gherghina Instituționalismul sociologic este definit ca o teorie care explică schimbările, continuitatea și adaptabilitatea instituțiilor. Dezvoltat în cadrul teoriei organizaționale, conceptul de izomorfism instituțional (i.i.) deschide noi perspective în studierea procesului de schimbare socială, punând accent pe adaptabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
marginalizate de către cei mai puțin onești, iar rețelele necesare de sprijin și informații vor fi întrerupte. Izomorfism instituțional - Sergiu Gherghina Instituționalismul sociologic este definit ca o teorie care explică schimbările, continuitatea și adaptabilitatea instituțiilor. Dezvoltat în cadrul teoriei organizaționale, conceptul de izomorfism instituțional (i.i.) deschide noi perspective în studierea procesului de schimbare socială, punând accent pe adaptabilitate. În acest sens, el reprezintă baza de argumentare în direcția modificării scopurilor birocrației. Astfel, discursul weberian de eficiență și competiție birocratică (vezi birocrație si
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
publice preferințele alegătorilor. Astfel, cazul este relevant prin prisma conexiunilor ce pot fi realizate între cadrul analitic propus și dezvoltarea socială aferentă politicilor promovate de către partide. Ultima secțiune relaționează i.i., dezvoltarea socială și posibilul efect asupra administrației publice. Definirea izomorfismului instituțional I.i. este definit drept procesul de constrângere ce acționează asupra unei unități din cadrul unei populații pentru a o face să fie asemănătoare cu alte unități care înfruntă același set de condiții de mediu (DiMaggio și Powell, 1991, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ci pe dorința de a asigura legitimitate. Aceasta din urmă explică faptul că organizațiile caută să fie izomorfe în structura și domeniile lor de activitate, ținând cont de anumite dimensiuni existente în mediul lor (Scott, 1995, p 44). Tipuri de izomorfism instituțional În literatură au fost identificate trei tipuri diferite de i.i.: coercitiv, mimetic și normativ. Izomorfismul coercitiv rezultă din „presiunile formale și informale exercitate asupra organizațiilor de către alte organizații de care depind” (DiMaggio și Powell, 1991, p. 67). Coerciția
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
izomorfe în structura și domeniile lor de activitate, ținând cont de anumite dimensiuni existente în mediul lor (Scott, 1995, p 44). Tipuri de izomorfism instituțional În literatură au fost identificate trei tipuri diferite de i.i.: coercitiv, mimetic și normativ. Izomorfismul coercitiv rezultă din „presiunile formale și informale exercitate asupra organizațiilor de către alte organizații de care depind” (DiMaggio și Powell, 1991, p. 67). Coerciția este rezultatul unor presiuni precum cele ale unui mandat guvernamental sau ale dependenței de organizații-cheie. O organizație
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rezultatul unor presiuni precum cele ale unui mandat guvernamental sau ale dependenței de organizații-cheie. O organizație tinde să copieze modelul celor de care depinde. Însă imitarea este încurajată și prin alte mijloace decât puterea și dependența, o altă sursă a izomorfismului coercitiv fiind reprezentată de așteptările culturale în care instituțiile se dezvoltă și funcționează (DiMaggio și Powell, 1991, p. 67). Instituții similare create în România și SUA, care, în plan teoretic, au același scop, vor utiliza mijloace diferite și își vor
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
populației sau ale instituțiilor deja existente. Ținând cont de aceste aspecte, factorii de luare a deciziei sau cei ce stabilesc aranjamente instituționale nu ar trebui să împrumute o instituție fără a se raporta la specificul mediului în care va funcționa. Izomorfismul mimetic, cunoscut și sub denumirea de mimetism instituțional, implică faptul că instituțiile se modelează pe fundațiile altor instituții ori de câte ori intră în contact cu un mediu nesigur, scopuri ambigue sau alternative neclare (DiMaggio și Powell, 1991, p. 69). Nesiguranța încurajează imitarea
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
absența percepției că designerul își impune propriul punct de vedere, legitimitate sporită a instituției (Offe, 1992, p. 24). Ca urmare, apariția mimetismului nu este datorată doar nesiguranței, ci și unor strategii adoptate de actorii implicați în procesul de creionare instituțională. Izomorfismul normativ consideră profesionalizarea drept principala sursă de presiune pentru modificările instituționale. Profesionalizarea poate fi conceptualizată drept încercarea de controlare a condițiilor și metodelor de lucru și stabilirea bazelor cognitive și legitimității pentru autonomia lor ocupațională (DiMaggio și Powell, 1991, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
principala sursă de presiune pentru modificările instituționale. Profesionalizarea poate fi conceptualizată drept încercarea de controlare a condițiilor și metodelor de lucru și stabilirea bazelor cognitive și legitimității pentru autonomia lor ocupațională (DiMaggio și Powell, 1991, p. 70). Acest tip de izomorfism este caracteristic mai mult organizațiilor decât instituțiilor, deoarece accentuează aspecte specifice, profesionalizarea fiind greu de detectat în cadrul instituțiilor datorită naturii complexe a acestora. Cu alte cuvinte, profesioniștii, organizațiile create de aceștia și mecanismele educației formale, socializării și recrutării produc o
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
complexe a acestora. Cu alte cuvinte, profesioniștii, organizațiile create de aceștia și mecanismele educației formale, socializării și recrutării produc o bază cognitivă și o legitimitate comună care determină transformarea structurilor organizaționale în direcția asemănărilor (Radaelli, 2000, p. 28). Implicații ale izomorfismului instituțional - reprezentarea și agregarea intereselor Pentru a remarca interacțiunea dintre cele trei ideal-tipuri propuse de DiMaggio și Powell, este necesară analizarea unui caz concret. În acest sens, consider importantă evoluția partidelor, organizații care reprezintă și agregă interesele cetățenilor, tranformându-le, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Powell, este necesară analizarea unui caz concret. În acest sens, consider importantă evoluția partidelor, organizații care reprezintă și agregă interesele cetățenilor, tranformându-le, prin diverse mecanisme, în propuneri de politici care influențează fundamental dezvoltarea socială. În același timp, este necesară relaționarea izomorfismului cu instituționalizarea, un alt concept esențial în dezvoltarea unei organizații. Unitatea de analiză pentru acest exemplu aplicat este România, iar perioada considerată este reprezentată de începutul tranziției (prăbușirea comunismului în 1989). O primă observație cu caracter general vizează faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
perioadă spectrul politic, deținând mijloacele și motivațiile menținerii și perpetuării legitimității. Unele dintre aceste instituții competitoare au o durată de existență mai îndelungată decât partidele create după prăbușirea comunismului (nepotismul, grupurile de interes) și există influențe în instituționalizarea partidelor datorită izomorfismului. Toate cele trei tipuri specificate anterior se regăsesc în acest proces: izomorfismul coercitiv prin presiunile formale și informale exercitate asupra partidelor de către alte organizații de care partidul este dependent (grupuri de interese ce finanțează) și de așteptările culturale din societate
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre aceste instituții competitoare au o durată de existență mai îndelungată decât partidele create după prăbușirea comunismului (nepotismul, grupurile de interes) și există influențe în instituționalizarea partidelor datorită izomorfismului. Toate cele trei tipuri specificate anterior se regăsesc în acest proces: izomorfismul coercitiv prin presiunile formale și informale exercitate asupra partidelor de către alte organizații de care partidul este dependent (grupuri de interese ce finanțează) și de așteptările culturale din societate (un partid își alege deseori strategiile politice și electorale adaptându-se la
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
presiunile formale și informale exercitate asupra partidelor de către alte organizații de care partidul este dependent (grupuri de interese ce finanțează) și de așteptările culturale din societate (un partid își alege deseori strategiile politice și electorale adaptându-se la aceste așteptări); izomorfismul mimetic prin modelarea partidelor în funcție de instituțiile cu legitimitate crescută, promovarea valorilor altor organizații respectate în societate (mesaje religioase, structuri descentralizate); mimetismul normativ prin profesionalizarea instituției partinice (din păcate, destul de slab dezvoltată). Cazul partidelor este unul ilustrativ pentru situația multor organizații
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltată). Cazul partidelor este unul ilustrativ pentru situația multor organizații și instituții naționale, fiind ales ca exemplu datorită posibilității clare de separare a factorilor ce îi influențează dezvoltarea. Depășind sfera eficientizării birocratice, absolut necesară pentru o dezvoltare socială și instituțională, izomorfismul reușește să ofere explicații ale schimbărilor generate în interiorul instituțiilor și organizațiilor, fiind interesat să explice și asemănările pe care le regăsim la nivelul acestora. Izomorfismul instituțional și dezvoltarea socială Dacă precedenta secțiune conține discuții teoretice referitoare la impactul i.i
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
îi influențează dezvoltarea. Depășind sfera eficientizării birocratice, absolut necesară pentru o dezvoltare socială și instituțională, izomorfismul reușește să ofere explicații ale schimbărilor generate în interiorul instituțiilor și organizațiilor, fiind interesat să explice și asemănările pe care le regăsim la nivelul acestora. Izomorfismul instituțional și dezvoltarea socială Dacă precedenta secțiune conține discuții teoretice referitoare la impactul i.i. asupra dezvoltării sociale prin intermediul partidelor, este util să vedem cum se manifestă această legătură în mod direct. Pentru a ilustra această situație, am decis să
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mari ca în statele în care a fost aplicat. Rezultatele nu au coincis uneori cu așteptările, ca urmare a implementărilor deficitare (ignorarea anumitor efecte, insuficiența legislativă care să susțină reformele economice). Poate cel mai evident exemplu în direcția existenței unui izomorfism impus României pentru realizarea unui grad de dezvoltare economică sunt modelele propuse de către FMI, BM și UE. Acestea au funcționat în alte contexte și sunt menite să dea rezultate și în România dacă o serie de cerințe sunt îndeplinite. În pofida
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]