149 matches
-
conforme cu o înlănțuire previzibilă. Cadrul spațial al evenimentului este de asemenea coerent, asocierea anaforică a lexemelor marchiză și gară nu pune probleme de interpretare. Totuși, așa cum spune Greimas, în Du sens II: Orice discurs, din moment ce vine cu propria sa izotopie semantică, nu este decît o exploatare foarte parțială a virtualităților pe care i le oferă tezaurul lexematic; dacă își urmează drumul, atunci o face lăsîndu-l semănat cu figuri ale lumii pe care le-a respins, dar care continuă să-și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o ezitare categorială și temporală (falsul subiect tu și prezentul continuu, dilatat în raport cu momentul enunțării, introduc un obiect de discurs al cărui determinant anumite semnalează caracterul nedefinit). Textul fiind inserat în secțiunea cu titlul "Despre om", ne așteptăm la o izotopie umană, or textul se deschide prin instaurarea unei izotopii animale. Segmentul (A) ia succesiv forma unei descrieri de stare, centrată asupra proprietăților (sălbatice, masculi, femele etc.), apoi a unei descrieri de acțiuni în ultimele două relative. Prima proprietate aleasă (sălbatice
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
domesticus, se aplică la ceva care are un aspect ostil, agresiv, brutal, care poate reacționa violent. Înseamnă a spune că animalele cu pricina sînt pentru tu o alteritate neliniștitoare, accentuată de numărul lor (răspîndite). Lexemele generice masculi și femele confirmă izotopia animală pe care o sprijină verbele de acțiune. A răscoli se poate spune la fel de bine despre un animal care sapă în pămînt ca să găsească ceva. Dîrzenia de nebiruit de la sfîrșitul primului segment merge de asemeni în sensul unei munci mașinale
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un atașament orb. Lexemul final de nebiruit merge în sensul ciudățeniei îngrijorătoare a acestor animale, semnificînd ceva ce nu poți stăpîni, și pe care nu-l poți birui. Nu încape îndoială că legătura cu pămîntul trimite de asemeni la o izotopie a iobăgiei (pămîntul fiind lucrat pentru un proprietar). În segmentul [A], subiectele subînțelese [ELE] se află toate sub incidența lexemului "animale", introdus chiar de la început ca obiect al discursului. La fel se întîmplă și în [B], dar fiecare membru al
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fel se întîmplă și în [B], dar fiecare membru al perioadei se conformează unei structuri identice. La începutul fiecărui membru, subiectul menține referința animală, obiect reliefat inițial. În schimb, la dreapta fiecăruia dintre primii trei membri apare o însușire umană. Izotopia umană este prezentată ca o aparență (ca un fel de glas articulat, arată un chip omenesc) înainte de a fi confirmate de al patrulea membru care modifică referentul și repune în discuție PdV perceptual inițial. Putem spune că punctul de vedere
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
repune în discuție PdV perceptual inițial. Putem spune că punctul de vedere s-a modificat în special datorită trecerii de la poziția în patru labe la cea a lui homo erectus. Finalul segmentului [B] întreupe incidența referențială a lexemului animale și izotopia legată de el. Începînd de-aici, subiectele verbelor din [C] și din [D] ar trebui să trimită la oameni, introduși în memorie odată cu reformularea și într-adevăr sînt oameni. Cu toate-acestea, introducerea lexemului vizuini menține izotopia animală, iar subiectul din
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a lexemului animale și izotopia legată de el. Începînd de-aici, subiectele verbelor din [C] și din [D] ar trebui să trimită la oameni, introduși în memorie odată cu reformularea și într-adevăr sînt oameni. Cu toate-acestea, introducerea lexemului vizuini menține izotopia animală, iar subiectul din [C] ezită referențial și pare să rămînă sub incidența lui animale. De-a lungul întregului segment [C] referentul animal pare că se menține astfel încît anafora [ei = oameni] este împiedicată. Prin menținerea celor doi referenți în
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
umanitate a țăranilor să fie confirmată. Acțiunile lor inițiale [A] se transformă atunci explicit în acțiuni umane: a semăna, a ara, a recolta. Tocmai pe baza acestei apartenențe la umanitate este denunțată nedreptatea socială de către moralist. Ezitarea referențială și dubla izotopie se află aici în slujba modificării punctului de vedere ideologic al cititorului. Destinînd contemporanilor săi ceea ce putem considera drept unul dintre primele mari texte despre sărăcie, La Bruyère vrea să corecteze opinia comună folosind un procedeu literar descris de C.
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
într-un Maiou" reia în aliterație fonemul /m/ și continuă cu un joc al omofoniei cu litera N și cu "aine" [vintre] ("cuta de la coapsă pînă sub burtă", cum spune Littré). Omofonia literei M cu prezentul verbului aimer: [/em/] declanșează izotopia erotică deja prezentă în șuvița răsucită în cîrlig de inimi din primul paragraf, în devastează toate inimile din al treilea și apoi în diversele elemente în erecție (de la "funia cu noduri"22 la "viermele" care iese din bulgărele lui de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o transformare progresivă a acestei percepții și, la sfîrșit, conectorul reformulativ ÎNTR-ADEVĂR recategorizează referentul și modifică astfel PdV1 al lui TU într-un PdV2 al Locutorului: aceste animale [...] sînt oameni. Substituibil cu adverbul EFECTIV, conectorul ÎNTR-ADEVĂR introduce confirmarea izotopiei umane declanșată prin lexemele glas articulat, picioare și față umană. Ceea ce este spus sub incidența lui ÎNTR-ADEVĂR, în poziție de concluzie a lui B, infirmă PdV1 al lui TU. Afirmația se referă la realitatea efectivă a lumii (este sensul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nebiruit; Organizatorul enumerativ ȘI joacă de trei ori rolul de marcă de final de serie enumerativă binară sau ternară. Seria ternară A2.1-2.2.-2.3. este atașabilă sintagmatic la animale (la același nivel cu A1, A2 și A3). Totuși, izotopia culorii (negre, învinețite 3) conferă o unitate semantică acestei serii de trei termeni, încheiate cu un ȘI care semnalează sfîrșitul unei enumerații. Încheind seria, ȘI invită la verificarea coeziunii semantice și morfo-sintactice a acesteia, și deci la regruparea lui A2
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
presupună, fie să-l conțină explicit sub formă de marcatori de topic, titluri, subtitluri, cuvinte-cheie. Pe baza topicului, cititorul decide să privilegieze sau să mențină latente proprietățile semantice ale lexemelor în discuție, stabilind astfel un nivel de coerență interpretativă numită izotopie. (U. Eco, Lector in fabula, ed. cit., p. 131) Titlul "Deznădejdea bătrînei" anunță un sens care intră în contradicție cu începutul textului T81, însă treptat el devine coerent ca temă-topic a poemului. Textul comportă o a doua sinteză configurațională: evaluarea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe cititor să emită judecăți... Subliniem, de asemenea, că aici titlul poemului lui Desnos ("Porumbelul din arcă") nu oferă niciun indiciu privind tema globală a poemului. La nivel intermediar, între global și local, dimensiunea semantico-referențială este analizabilă în termeni de izotopie (izotopii) și de coeziune a lumii reprezentate. Un enunț de factură suprarealistă precum: (3) În salonul doamnei des Ricochets Ceaiul de lună este servit în ouă de rândunică. (André Breton, "Monde", Signe ascendent) nu prezintă redundanțele semantice necesare formulării unei
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
anume că luna reprezintă un loc precum China sau Ceylan, și că oul, datorită formei și aspectului său fragil, ar putea fi comparat cu o ceașcă de porțelan. Fără a merge însă prea departe cu interpretarea, observăm că noțiunea de izotopie "se referă întotdeauna la constanta unui parcurs de sens pe care un text îl prezintă, atunci când este supus unor reguli de coerență interpretativă" (U. Eco 1985). Acest concept permite descrierea fenomenelor de poli-izotopie atât de frecvente în enunțurile precum cele
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
expresii (de la litere/sunete la componentele morfo-sintactice) și operând astfel de la frază la frază (modulul B1), delimitându-se, de asemenea și de coerență (modulul A1) și de pertinență contextuală, coeziunea semantică este un fenomen de co-textualitate teoretizat prin noțiunea de izotopie. B.1. Din punct de vedere al conexității textuale, pe care parțial o descrie ceea ce uneori numim "gramatica textului", trebuie din nou luate în considerare diferite planuri, cele care corespund texturii microlingvistice, obiectul tradițional al stilisticii. La un prim nivel
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
după articolele hotărâte specifice din sintagmele nominale precedente) reprezintă marca unui gen discursiv specific, cel al insultei ritualice. Întreaga secvență, de la primul la ultimul cuvânt, cu relațiile sale de coeziune-coerență, privite în ansamblu, poate fi explicată prin coeziunea semantică a izotopiei [A3] nașterii care are loc înaintea nașterii destinatarului (succesiune evenimențială) și prin coerența enunțiativă [A2] și pragmatică [A1] a unei insulte ritualice care imită stilul blestemelor din Vechiul Testament. Între altele, trebuie să ținem seama de dimensiunea ritmică a enunțurilor și
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
placă clicii clericale, căreia îi reproșa că monopoliza puterea. (11) Bărbatul este întotdeauna la fel de primitor, simplu, direct. Poate doar mai încăpățânat decât înainte, ca și cum s-ar fi obișnuit cu toate încercările vieții ce nu l-au prea ocolit. Efectele de izotopie sunt aici esențiale, iar reperarea co(n)textului unei izotopii garantează valoarea neutralizată sau direct evaluativă (afectivă, axiologică sau nu) a proprietăților obiectului descris. 3.3. Procedura de punere în relație Este foarte interesant să constatăm că ambițiile de clasificare
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o conversație, ci și ca enunțurile respective să fie mutual determinate [...] O conversație reprezintă un "text" colectiv, ale cărui fire trebuie să se împletească într-un anumit fel fără de care am putea vorbi, printr-o metaforă care ține de aceeași izotopie a țeserii, despre o conversație "destrămată". (1990: 197) Lucrări mai recente pun accentul pe faptul că dialogul-conversație este o co-construcție, o "realizare interactivă" (Schegloff 1982) care se prezintă nu doar în forma unei succesiuni de "schimburi verbale" (Roulet 1981), ci
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
accentul fiecare pe un element diferit: hainele (marcate depreciativ din punct de vedere lexical), pe de o parte, și chipul, pe de altă parte. Se pare că, lăsând la o parte, în cea de-a doua secvență, trăsăturile exterioare personajului, izotopia devine apreciativă. Unitatea fiecărei secvențe rezultă din ierarhizarea propozițiilor descriptive. Două reformulări succesive încheie cele două fraze-secvență și conferă acestei descrieri o unitate textuală, cea a portretului în paralel din tradiția retorică clasică. În cadrul modelului dinamic indispensabil în lingvistica textuală
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt date de dimensiunea pragmatică. Din punct de vedere semantic, predicatul ce apare în al patrulea segment deține un rol privilegiat, diferitele predicate euforice (verde + de neclintit și masiv = are totul pentru a fi îndrăgit) sunt într-o relație de izotopie. Din punct de vedere enunțiativ, agentul verbului tranzitiv absent: "a fi îndrăgit", cere întotdeauna un "de către cineva", a fi sursa de plăcere a cuiva. Conform unei retorici specific publicitare, acest loc vid trebuie complinit de către cititor: Pasul Ursului are totul
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
argumentativă). Orientarea configurațională a textului Ea se manifestă astfel: Consideră cea de-a doua propoziție narativă (complicarea) drept un argument pentru o concluzie. Orientarea argumentativă a textului (proprie ultimei coperte) reprezintă funcția unei secvențialități, în cazul de față, narative. Consideră izotopia farmecului și a seducției drept fundament al organizării unei reprezentări ("macrostructură semantică", după J.-M. Adam, 1989). Realizează o enunțare complexă în care propozițiile nu sînt asumate de către locutor. Consecința directă a acestei polifonii enunțiative este prezența implicitului și a
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Totul este pregătit pentru a pătrunde în roman, dar oare despre ce este vorba în carte? Dimensiunea semantico-referențială O dată cu această dimensiune, subliniem faptul că un text construiește treptat o reprezentare discursivă și că poate fi rezumat printr-un titlu sintetic. Izotopia, ca fenomen semantic, face referire la stabilitatea unui parcurs al sensului pe care textul îl prezintă în momentul în care îi este pusă în discuție coerența semantică. Pentru ca un cititor să perceapă un text ca fiind narativ și nu doar
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
momentul în care îi este pusă în discuție coerența semantică. Pentru ca un cititor să perceapă un text ca fiind narativ și nu doar o simplă înșiruire de fraze independente, trebuie să poată identifica o continuitate textuală și să construiască o izotopie comună frazelor succesive. Prin urmare, noțiunea de izotopie ne permite să definim lectura ca act de construire a sensului. Din cauza clișeelor, lectura nu este niciodată decepționantă. Previzibilitatea semnelor este importantă; dacă informațiile curg de la sine, nu există nici o problemă din
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
coerența semantică. Pentru ca un cititor să perceapă un text ca fiind narativ și nu doar o simplă înșiruire de fraze independente, trebuie să poată identifica o continuitate textuală și să construiască o izotopie comună frazelor succesive. Prin urmare, noțiunea de izotopie ne permite să definim lectura ca act de construire a sensului. Din cauza clișeelor, lectura nu este niciodată decepționantă. Previzibilitatea semnelor este importantă; dacă informațiile curg de la sine, nu există nici o problemă din punctul de vedere al produsului consumat. O descriere
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în stare liberă. Fiecare tip de atom este un element. În urma descoperirii radioactivității naturale și artificiale, precum și a studiilor asupra energiei atomice, este posibilă și descompunerea elementelor chimice în componente mai simple. 1.1.1.2. Electronul, nucleul atomic, neutron, izotopia În anul 1874, G.J.Stoney a emis ipoteza că electricitatea de natură discontinuă apare în unități discrete și că acestea sunt asociate cu atomii care sunt purtătorii unor sarcini egale și de semn contrar. El a sugerat numele de electron
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]