149 matches
-
momentul în care îi este pusă în discuție coerența semantică. Pentru ca un cititor să perceapă un text ca fiind narativ și nu doar o simplă înșiruire de fraze independente, trebuie să poată identifica o continuitate textuală și să construiască o izotopie comună frazelor succesive. Prin urmare, noțiunea de izotopie ne permite să definim lectura ca act de construire a sensului. Din cauza clișeelor, lectura nu este niciodată decepționantă. Previzibilitatea semnelor este importantă; dacă informațiile curg de la sine, nu există nici o problemă din
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
coerența semantică. Pentru ca un cititor să perceapă un text ca fiind narativ și nu doar o simplă înșiruire de fraze independente, trebuie să poată identifica o continuitate textuală și să construiască o izotopie comună frazelor succesive. Prin urmare, noțiunea de izotopie ne permite să definim lectura ca act de construire a sensului. Din cauza clișeelor, lectura nu este niciodată decepționantă. Previzibilitatea semnelor este importantă; dacă informațiile curg de la sine, nu există nici o problemă din punctul de vedere al produsului consumat. O descriere
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
romanului, în ceea ce privește raportul dintre ambiguitatea discursului (generată atât de complexitatea temelor, cât și de complicarea narativă) și intenția autorului de a oferi cititorului o sinteză a întregii sale creații romanești. Găsim pe tot parcursul textului elemente care conturează o întreagă izotopie a aparenței și a posibilului. Folosirea frecventă a condiționalului optativ(,,sar putea întâmpla”; ,,ar putea fi”) și a verbului ,, a crede” (în general orice frază legată de conținutul mistic al romanului stă sub semnul ipotezei, al incertitudinii) este completată de
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
pe cititor să emită judecăți... Subliniem, de asemenea, că aici titlul poemului lui Desnos ("Porumbelul din arcă") nu oferă niciun indiciu privind tema globală a poemului. La nivel intermediar, între global și local, dimensiunea semantico-referențială este analizabilă în termeni de izotopie (izotopii) și de coeziune a lumii reprezentate. Un enunț de factură suprarealistă precum: (3) În salonul doamnei des Ricochets Ceaiul de lună este servit în ouă de rândunică. (André Breton, "Monde", Signe ascendent) nu prezintă redundanțele semantice necesare formulării unei
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
anume că luna reprezintă un loc precum China sau Ceylan, și că oul, datorită formei și aspectului său fragil, ar putea fi comparat cu o ceașcă de porțelan. Fără a merge însă prea departe cu interpretarea, observăm că noțiunea de izotopie "se referă întotdeauna la constanta unui parcurs de sens pe care un text îl prezintă, atunci când este supus unor reguli de coerență interpretativă" (U. Eco 1985). Acest concept permite descrierea fenomenelor de poli-izotopie atât de frecvente în enunțurile precum cele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
expresii (de la litere/sunete la componentele morfo-sintactice) și operând astfel de la frază la frază (modulul B1), delimitându-se, de asemenea și de coerență (modulul A1) și de pertinență contextuală, coeziunea semantică este un fenomen de co-textualitate teoretizat prin noțiunea de izotopie. B.1. Din punct de vedere al conexității textuale, pe care parțial o descrie ceea ce uneori numim "gramatica textului", trebuie din nou luate în considerare diferite planuri, cele care corespund texturii microlingvistice, obiectul tradițional al stilisticii. La un prim nivel
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
după articolele hotărâte specifice din sintagmele nominale precedente) reprezintă marca unui gen discursiv specific, cel al insultei ritualice. Întreaga secvență, de la primul la ultimul cuvânt, cu relațiile sale de coeziune-coerență, privite în ansamblu, poate fi explicată prin coeziunea semantică a izotopiei [A3] nașterii care are loc înaintea nașterii destinatarului (succesiune evenimențială) și prin coerența enunțiativă [A2] și pragmatică [A1] a unei insulte ritualice care imită stilul blestemelor din Vechiul Testament. Între altele, trebuie să ținem seama de dimensiunea ritmică a enunțurilor și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
placă clicii clericale, căreia îi reproșa că monopoliza puterea. (11) Bărbatul este întotdeauna la fel de primitor, simplu, direct. Poate doar mai încăpățânat decât înainte, ca și cum s-ar fi obișnuit cu toate încercările vieții ce nu l-au prea ocolit. Efectele de izotopie sunt aici esențiale, iar reperarea co(n)textului unei izotopii garantează valoarea neutralizată sau direct evaluativă (afectivă, axiologică sau nu) a proprietăților obiectului descris. 3.3. Procedura de punere în relație Este foarte interesant să constatăm că ambițiile de clasificare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o conversație, ci și ca enunțurile respective să fie mutual determinate [...] O conversație reprezintă un "text" colectiv, ale cărui fire trebuie să se împletească într-un anumit fel fără de care am putea vorbi, printr-o metaforă care ține de aceeași izotopie a țeserii, despre o conversație "destrămată". (1990: 197) Lucrări mai recente pun accentul pe faptul că dialogul-conversație este o co-construcție, o "realizare interactivă" (Schegloff 1982) care se prezintă nu doar în forma unei succesiuni de "schimburi verbale" (Roulet 1981), ci
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
accentul fiecare pe un element diferit: hainele (marcate depreciativ din punct de vedere lexical), pe de o parte, și chipul, pe de altă parte. Se pare că, lăsând la o parte, în cea de-a doua secvență, trăsăturile exterioare personajului, izotopia devine apreciativă. Unitatea fiecărei secvențe rezultă din ierarhizarea propozițiilor descriptive. Două reformulări succesive încheie cele două fraze-secvență și conferă acestei descrieri o unitate textuală, cea a portretului în paralel din tradiția retorică clasică. În cadrul modelului dinamic indispensabil în lingvistica textuală
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt date de dimensiunea pragmatică. Din punct de vedere semantic, predicatul ce apare în al patrulea segment deține un rol privilegiat, diferitele predicate euforice (verde + de neclintit și masiv = are totul pentru a fi îndrăgit) sunt într-o relație de izotopie. Din punct de vedere enunțiativ, agentul verbului tranzitiv absent: "a fi îndrăgit", cere întotdeauna un "de către cineva", a fi sursa de plăcere a cuiva. Conform unei retorici specific publicitare, acest loc vid trebuie complinit de către cititor: Pasul Ursului are totul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care sînt convențional denumite preromantice și romantice. Descrierea este expresivă mai întîi pentru că ea deține un punct de vedere, fie pe cel al autorului sau pe cel al personajului care controlează descrierea. Ceea ce, la nivel textual, se manifestă prin prezența izotopiilor euforice sau disforice, în funcție de "starea de spirit" a celui care descrie și printr-o condensare a mărcilor subiectivității (verbe propoziționale, modalizatori, axiologici). (10) A mă trimite la Torino era, după părerea mea, a-mi asigura o viață bună acolo, a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
bine pe doamna de Bargenton, unul din personajele cele mai însemnate ale acestei povestiri. H. de Balzac, Iluzii pierdute, p. 42 La fel, în Moș Goriot, ampla descriere a pensiunii Vauquer este o evocare metonimică a proprietarei și a chiriașilor, izotopie a decrepitudinii ce se transmite, într-adevăr, prin asociere, de la spațiu la locuitorii acestuia: (64) Sala aceasta, cu pereți în întregime îmbrăcați în lemn, a fost cîndva zugrăvită într-o culoare, pe care astăzi n-o mai poți desluși și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este reluat pentru a fi mai bine înregistrat de memoria cititorului. Astfel, în Bestia umană, după ce Flore i-a reproșat lui Jacques interesul prea mare arătat mașinii sale, descrierea acesteia din urmă, șaizeci de pagini mai încolo, dezvoltă insistent tripla izotopie femeie/mașină/animal: (68) Nu-i așa că nu-ți iubești decît mașina? Știi, chiar se glumește pe seama asta? Se vorbește că stai mereu să o ștergi, să-i dai luciu ca și cum n-ai avea ochi decît pentru ea? Era una
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
LA NIVEL MACRO-TEXTUAL: b1 o conexiune globală a secvenței și/sau a textului (cea a "întinselor mase verbale" de care vorbește M. Bahtin, redefinite în secvențe: planuri de texte și suprastructuri ce articulează macropropozițiile); b2 o coeziune globală (cea a izotopiei [eventual a poli-izotopiei] și a macrostructurii semantice a secvenței sau a textului în ansamblul său2); b3 o coerență-pertinență globală (cea a orientării argumentative globale a secvenței sau a textului, pe parcursul macro-actului de discurs explicit sau derivabil). La această distincție între
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și de neclintit În măsura în care cititorul-interpretant presupune o textualitate minimală și nu consideră cele două prime propoziții ca fiind o trecere de la un subiect la altul, fără legătură între ele, acesta stabilește o legătură semantică de tip metonimic și o compatibilitate (izotopie) contextuală între primele două reprezentări descriptive. Indivizii-obiecte ale discursului A1 și A2, teme ale primelor două micropropoziții, apar atunci ca LOC ÎN (A1) și PE (A2) care se poate practica sportul despre care se vorbește în revistă. În plus, calificările
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dacă este dificilă (mai mult sau mai puțin, în funcție de suport, de tipul de ziar de exemplu) completarea unui careu de cuvinte încrucișate, se întîmplă pentru că adesea accesul la denumire este împiedicat de nerespectarea unei reguli de coeziune textuală: cea a izotopiei discursului. Cu siguranță, o definiție de tipul "zeiță egipteană" pentru denumirea de "Isis" nu poate obstrucționa izotopia: contextul referențial este același, este vorba aici doar de a putea sau nu accede la denumiri de zeițe egiptene din propria memorie enciclopedică
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unui careu de cuvinte încrucișate, se întîmplă pentru că adesea accesul la denumire este împiedicat de nerespectarea unei reguli de coeziune textuală: cea a izotopiei discursului. Cu siguranță, o definiție de tipul "zeiță egipteană" pentru denumirea de "Isis" nu poate obstrucționa izotopia: contextul referențial este același, este vorba aici doar de a putea sau nu accede la denumiri de zeițe egiptene din propria memorie enciclopedică (memorie pe termen lung) care să fie apoi selectate prin criteriul de selectare grafică (denumire din patru
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de grilă. Un ușor decalaj intervine între o definiție ca "Pot fi confundați cu oamenii pămîntului" (unde interferează intertextul hugolian din Travailleurs de la mer (Oamenii mării) și denumirea din șase litere terminată prin RI. Avem două posibilități: MINERI și OLARI. Izotopia este identică, în ciuda diferenței dintre cele două meserii. Doar celelalte denumiri din grilă vor permite selectarea cuvîntului potrivit. În revanșă, definiția "Are două fețe" ("A deux côtés") nu este deloc univocă; ea nu fixează nici o izotopie, lăsînd deschisă posibilitatea alegerii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
posibilități: MINERI și OLARI. Izotopia este identică, în ciuda diferenței dintre cele două meserii. Doar celelalte denumiri din grilă vor permite selectarea cuvîntului potrivit. În revanșă, definiția "Are două fețe" ("A deux côtés") nu este deloc univocă; ea nu fixează nici o izotopie, lăsînd deschisă posibilitatea alegerii denumirilor. Putem spune despre o astfel de definiție că e poli-izotopică. Trebuie restrînsă în acest caz poli-izotopia, selectînd o izotopie ce va permite accesul la denumirea din șase litere: STRADA (fr.:3, RUE). De asemenea, o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
revanșă, definiția "Are două fețe" ("A deux côtés") nu este deloc univocă; ea nu fixează nici o izotopie, lăsînd deschisă posibilitatea alegerii denumirilor. Putem spune despre o astfel de definiție că e poli-izotopică. Trebuie restrînsă în acest caz poli-izotopia, selectînd o izotopie ce va permite accesul la denumirea din șase litere: STRADA (fr.:3, RUE). De asemenea, o definiție precum "Nu e deloc nevoie de armata Roșie pentru a-i ocupa pe ai săi" ("Point n'est besoin de l'armée Rouge
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
așteptare legat de prezența și funcția elementelor previzibile. Descrierea, ca text coeziv, este constituită din predicate succesive (progresie) enunțate cu privire la un număr de semnificați constanți (coeziune). Acest nucleu inițial de semnificați, care declanșează și mai apoi asigură înțelegerea pe baza izotopiei textului, se află conținut în tema-titlu. În discursurile descriptive cele mai diverse (literare, publicitare, jurnalistice, enciclopedice etc.), tema-titlu explicită la începutul sau la sfîrșitul textului sau al secvenței, mai rar implicită pînă la capăt orientează interpretarea și asigură, în parte
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
enunțului. Lucrul este valabil atît pentru discursul "realist" convențional, cît și în cazul delirantei creații de monștri celebri, precum cei din Războiul stelelor (20). S-a văzut că introducerea drept temă-titlu, la începutul secvenței descriptive, a hiperonimului "creatură" și a izotopiei "forma unui stomac bolnav, în delir" determină, o dată cu reprezentarea așteptată (normală) a ceea ce rămîne totuși un cap, așteptarea descrierii unei lumi fictive în care pot fi permise tot felul de libertăți. Un automobil, un castel, o faleză, Popeye, Olive Oyl
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în cazul secvențelor narative, descrierea este însoțită de o instrucțiune (cel puțin una) pentru construirea unui sens configurațional. În exemplul (26), se observă că stabilirea unui sens configurațional al secvenței descriptive trece concomitent prin seria reprezentării descriptive și printr-o izotopie suplimentară. (26) Charlotte Shearer merită să fie prezentată în toată splendoarea celor 75 de ani ai săi. Slabă, adusă de spate în mod iremediabil, tîrîndu-și bietele picioare în niște papuci pe care abia poți să-i numești papuci, dar cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
femeie de 75 de ani, ci de a o descrie ca pe o "femeie veselă". Sensul configurațional este deci dat aici foarte explicit. ORIENTAREA CONFIGURAȚIONALĂ: stabilirea celei de-a doua părți a descrierii ca argument pentru o anumită concluzie; considerarea izotopiei rîsului ca fundament de organizare (reorganizare) a reprezentării (macrostructurii semantice). Coeziunii referențiale (descrierea unei femei bătrîne) i se adaugă deci o coerență argumentativă declarată, sau orientare configurațională. D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? Înțelegerea și inferențele descriptarului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]