113 matches
-
direcție; ... d) modelarea matematică a sistemului acvifer - metoda care, având la bază ecuațiile utilizate în descrierea mișcării apei și a poluanților în sistemul acvifer, constă în realizarea unui model analitic al mișcării, care, în cazuri idealizate de mediu omogen și izotrop, permite obținerea unor soluții exacte ale ecuațiilor respective, sau a unui model numeric, care, fără a folosi ipoteze simplificatoare, furnizează soluții aproximative acceptabile în practică; ... e) testarea acviferului - metodă prin care se urmărește determinarea parametrilor hidrogeologici și a debitului exploatabil
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
apei în acvifer (cu sau fără dinamică inițială) și de dimensiunile captării. Articolul 11 Pentru captările prin puțuri se poate alege una dintre metodele analitice descrise mai jos: 1. Metoda Trofin, care se aplică în cazul acviferelor uniforme, omogene și izotrope, fără dinamică inițială (gradientul hidraulic i Pentru un foraj (puț) singular, situat într-un acvifer sub presiune, formula de calcul al distanței, D (m), dintre punctul reprezentat de captare și limita zonei de protecție este următoarea: Q ● t D = radical
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
prin această metodă sunt de formă circulară, având centrul în punctul în care se află puțul și raza egală cu distanța calculată D. 2. Metoda Hoffmann-Lillich, care este aplicabilă pentru puțuri perfecte după modul de deschidere în acvifere omogene și izotrope, fără dinamica inițială (i Metoda se bazează pe calculul unui anumit gradient hidraulic mediu, [i(m)], din zona conului de depresiune al unui foraj de exploatare, pe baza căruia să poată fi determinată distanța D (m) corespunzătoare unui anumit timp
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
Limita zonei de protecție este, și în acest caz, un cerc cu centrul în punctul în care se află forajul și cu raza egală cu distanța de protecție calculată prin metoda iterativă. 3. Metoda Wyssling, care consideră acviferul omogen și izotrop, cu dinamică inițială Prima etapă în aplicarea acestei metode se referă la determinarea elementelor specifice zonei de apel a captării (figura 2 din anexa nr. 3). Lățimea zonei de apel, B (m), se determină din formula: Q B = ─────────, (10) K
INSTRUCŢIUNI din 20 aprilie 2011 privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232148_a_233477]
-
pune la dispoziție cât mai curând posibil și la 1 ianuarie 2005, fără interferențe și fără protecție, pentru sisteme radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile. Densitatea maximă a puterii medii este de - 3 dBm/MHz putere echivalentă radiată izotrop (p.e.r.i.), asociată cu o limită de vârf de 55 dBm p.e.r.i. Densitatea maximă a puterii medii în afara vehiculului, rezultând din funcționarea unui sistem radar cu rază scurtă de acțiune, nu trebuie să depășească - 9
32004D0545-ro () [Corola-website/Law/292452_a_293781]
-
Spectrul radioelectric în banda de 24 GHz se pune la dispoziție pentru partea de bandă foarte largă a sistemelor radar cu rază scurtă de acțiune pentru automobile cu o densitate maximă a puterii medii de - 41,3 dBm/MHz putere izotropă radiată echivalentă (p.e.r.i.) și o densitate a puterii de vârf de 0 dBm/50 MHz p.e.r.i., cu excepția frecvențelor sub 22 GHz, unde densitatea maximă a puterii medii este limitată la - 61,3 dBm/MHz
32005D0050-ro () [Corola-website/Law/293572_a_294901]
-
1. Materialele utilizate în interiorul habitaclului vehiculului care urmează să fie omologat trebuie să fie supuse cel puțin unor testări din cele menționate în anexele IV, V și VI din prezenta directivă. 7.2. Pentru următoarele materiale, cinci eșantioane de material izotrop sau zece eșantioane de material neizotrop (cinci pentru fiecare direcție) trebuie supuse la testarea descrisă în anexa IV la prezenta directivă: - material(e) utilizat(e) pentru capitonarea tuturor scaunelor și accesoriilor acestora (inclusiv scaunul șoferului), - material(e) utilizat(e) pentru
jrc2734as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87889_a_88676]
-
eșantion serviciului tehnic pentru referințele ulterioare. 7.3.1 Rezultatul testărilor din prezenta directivă trebuie considerat satisfăcător dacă, ținând seama de cel mai slab rezultat, nu se formează nici o picătură care să aprindă vata. 7.4. Trei eșantioane de material izotrop sau șase eșantioane de material neizotrop utilizate pentru perdele și storuri (și/sau oricare alt material suspendat) vor fi supuse testărilor descrise în anexa VI la prezenta directivă. De altfel, trebuie prezentat un eșantion serviciului tehnic pentru referințele ulterioare. 7
jrc2734as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87889_a_88676]
-
ca "hârtie de indigo", denumire dată de culoarea caracteristică. Grafitul sublimează la o temperatură de 3825 °C, fiind insolubil în acizi, devine magnetic bipolar numai după o tratare pirolitică (încălzire), are un caracter anizotropic accentuat (de ex. radiația solară este izotropă (uniformă în cele 3 dimensiuni), laserul este anizotrop) și este un bun conductor electric. - coeficientul de dilatare liniara pe °C - 7.86 - punct de fierbere °C - 4200 - căldura latentă de topire Kcal/Kg - ≈4000 - căldura specifică Kcal/Kg x °C
Grafit () [Corola-website/Science/306592_a_307921]
-
că ansamblul forțelor externe aplicate sistemului conservă energia sistemului, rezultând numai deplasări virtuale: În lucrarea sa "Recherches sur les cordes vibrantes" (1747), d'Alembert a dat prima formulare matematică a ecuației undelor ce se propagă într-un mediu omogen și izotrop, numită și în prezent „"ecuația lui d'Alembert"”, ca soluție a problemei coardei vibrante. Cea mai simplă formă a ecuației undelor poate fi scrisă astfel: unde formula 19 este o mărime scalară sau vectorială, funcție de spațiu "x" și de timpul "t
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
de Stat. Ulterior a obținut docența (1918) la Facultatea de Științe din Petrograd și a funcționat ca profesor la Institutul Fototehnic Superior (1918-1921). Cercetările sale în timpul șederii în Rusia s-au concentrat asupra problemelor de optică: a studiat birefringența corpurilor izotrope în câmp magnetic și a pus la punct un nou tip de interferometru. În 1921 a revenit în România în calitate de profesor agregat, apoi profesor și șef al "laboratorului de fizică experimentală", la Universitatea din Cernăuți, unde a fost și decan
Eugen Bădărău () [Corola-website/Science/302663_a_303992]
-
0,1 mg (m'E). Se pun 4 ml de TMU etalon și se cântăresc până la cel mai apropiat 0,1 mg (m'st). Se omogenizează prin agitare. Notă: Dacă laboratorul dispune de spectrometru de masă pentru stabilirea proporției de izotropi, măsurarea poate fi realizată cu acest instrument pentru a reduce utilizarea spectrometrului RMN. Este necesar să se standardizeze proporția de Trv (punctul 5.2) pentru fiecare serie de vinuri examinate. 4. ÎNREGISTRAREA SPECTRELOR 2H RMN LA ALCOOLUL ȘI APĂ Stabilirea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
fenomenului, care este una macroscopică, toate funcțiile atașate proprietății de curgere (viteze, presiuni, densități etc.) sunt de clasă C1 (funcții continue și derivabile) pe domeniul considerat, cu excepția unor suprafețe de discontinuitate. Fluidele se consideră a fi medii continuu deformabile și izotrope, posedând un set de proprietăți care caracterizează comportamentul lor real. Forțele care se manifestă în mecanica fluidelor se clasifică în două mari categorii: forțe masice și forțe de suprafață. În interiorul fluidelor nu se pot să exercita decât eforturi de compresiune
Mecanica fluidelor () [Corola-website/Science/309561_a_310890]
-
găurilor negre supermasive. Modelele cosmologice de la începutul secolului al XXI-lea sunt bazate pe ecuațiile lui Einstein, inclusiv pe constanta cosmologică formula 12, care are o importantă influență asupra dinamicii globale a cosmosului, unde "formula 14" este metrica spațiu-timpului. Soluțiile omogene și izotrope ale acestor ecuații, soluțiile Friedmann-Lemaître-Robertson-Walker, le permit fizicienilor să modeleze evoluția universului de-a lungul ultimilor 14 miliarde de ani încă din primele faze ale Big Bangului. Odată ce se fixează prin observații astronomice un număr mic de parametri (de exemplu
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
în interiorul găurii negre legile fizicii clasice nu sunt valabile. În anul 1962, în colaborare cu Paul Newman, a propus un procedeu de descriere a câmpurilor gravitaționale și a interacțiilor câmpurilor fizice cu aceste câmpuri gravitaționale, bazat pe noțiunea de tetradă izotropă, ce constă din 4 vectori luminoși. În anul 1969 a descris un proces (numit procesul Penrose), prin care se poate extrage energia dintr-o gaură neagră de rotație (gaură Kerr). Acest proces constă în dezagreagarea unei particule (corp) în ergosfera
Roger Penrose () [Corola-website/Science/310471_a_311800]
-
cade foarte pieziș), poate apărea fenomenul de reflexie totală: practic toată lumina se reflectă inapoi în mediul din care a venit. Acest lucru se întâmplă pentru formula 5 unde formula 6. Legea de refracție enunțată mai sus este valabilă doar pentru materiale izotrope, nefiind respectată dacă este vorba de materiale anizotrope (cum ar fi unele cristale), unde apare birefringența.
Refracție () [Corola-website/Science/305748_a_307077]
-
pereții cavității . Presupunem că pereții nu sunt luminescenți și prin urmare câmpurile corespunzătoare fiecărei lungimi de undă sunt independente. Se poate argumenta, folosind principiul al doilea al termodinamicii, că, pentru fiecare lungime de undă, radiația în cavitate este "omogenă" și "izotropă". Argumentația folosește aproximația opticii geometrice, în care lungimea de undă a radiației este neglijabilă față de dimensiunile cavității. "Intensitatea specifică" I(M,n,λ) a radiației în punctul "M" în direcția n, pentru lungimea de undă λ este energia transportată de unde
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
normala n la ea să fie proporțională cu (n+n)/2 (adică astfel incât -n și n să fie direcțiile razelor incidente și reflectate). Deducem că I(M,n) = I(M,n) și deci că radiația în echilibru termic este izotropă: I(M,n) = I(M). Arătăm acum că I(M) nu depinde de fapt nici de alegerea punctului M: pentru aceast, unim două puncte M și M cu un tub perfect reflectător cu secțiune dS și cu pereți infinit subțiri
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
de timp suprafeței cavității este deci, folosind (2) și (5): <br>formula 12 La echilibru termodinamic, aceeași cantitate de energie care este transmisă pereților cavității prin suprafața dS este iradiată de pereți prin dS în interior ; deoarece radiația de echilibru este izotropă, energia iradiată prin dS și care trece prin elementul dA de suprafață al sferei este dată tot de formula (6). Impulsul transmis în unitatea de timp normal pereților cavității este tot dF din (7) astfel incât presiunea totală: <br>formula 13
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
situație este natural să se introducă un coeficient complementar de reflexie R(λ,θ,φ,T) pentru fracțiunea din energia incidentă sub "toate" unghiurile care este reflectată în direcția (θ,φ). Se poate arăta că, dacă fluxul luminos incident este izotrop, atunci R(λ,θ,φ,T) = R(λ,θ,φ,T) ; în general, aceasta nu este adevărat. Considerăm din nou radiația din interiorul unei cavități, aflată în echilibru cu pereții cavității din materialul M, precum și un element de suprafață dS
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
prezent, este acceptat că distribuția finală a energiei după lungimile de undă este identică cu cea în prezența lui (adică cu cea inițială). Pentru aceasta, se evaluează lucrul mecanic efectuat la comprimare și destindere: în timpul procesului de comprimare, radiația rămâne izotropă și deci presiunea asupra pistonului este p = u/3 ; cantitatea de energie necesară pentru schimbarea temperaturii corpului absorbant poate fi făcută oricât de mică. La destindere, dacă radiația rămâne izotropă (vezi mai jos), cu același argument din articolul citat, presiunea
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]
-
la comprimare și destindere: în timpul procesului de comprimare, radiația rămâne izotropă și deci presiunea asupra pistonului este p = u/3 ; cantitatea de energie necesară pentru schimbarea temperaturii corpului absorbant poate fi făcută oricât de mică. La destindere, dacă radiația rămâne izotropă (vezi mai jos), cu același argument din articolul citat, presiunea este tot u/3. Deci se poate scrie pentru variația energiei interne atât la destindere cât și la compresie: formula 13 deoarece nu există schimb de căldură cu exteriorul. Prin integrare
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]
-
elementare: formula 18 și se presupune că aceste sume pot fi evaluate și ca integrale. Se calculează suma (10) grupând termenii în intervale egale Δ"q" ale variabilei "q" din (9). Interesează soluțiile care să reprezinte radiația corpului negru: aceasta este izotropă (dupa legile lui Kirchhoff) și deci "C"("m,n,p") depinde de fapt numai de "q". Atunci formula 19 În cazul unei reduceri infinit lente "L"(εt) a lungimii "L" = "L"(t=0) a laturii cubului, corespunzând volumului inițial "V". În
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]
-
constant: undele sunt "comprimate", astfel încât numărul "q" rămâne constant iar lungimea de unda se schimbă după legea: formula 20 unde V este volumul cubului. În acest proces, energiile individuale "C"("m,n,p") se pot însă schimba. Admițând că radiația rămâne izotropă, "C" nu depinde decât de "q" și "V": formula 21 Radiația din cubul cu latura "L" poate fi considerată ca fiind constituită dintr-o serie de radiații izotrope separate, corespunzând diferitelor valori "q" și având energia Δ"U"("q,V"). În timpul
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]
-
individuale "C"("m,n,p") se pot însă schimba. Admițând că radiația rămâne izotropă, "C" nu depinde decât de "q" și "V": formula 21 Radiația din cubul cu latura "L" poate fi considerată ca fiind constituită dintr-o serie de radiații izotrope separate, corespunzând diferitelor valori "q" și având energia Δ"U"("q,V"). În timpul comprimării ele își schimbă lungimea de undă, dar nu se amestecă unele cu altele. În virtutea izotropiei, fiecare din aceste "radiații parțiale" exercită o presiune asupra pereților egală
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]