KorAP: Find »[drukola/base=izraelită & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...12 >

286 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

evrei de-a avea carne cușer oprindu-i să taie oile după practicele ritului lor. Tribunalul din Bacău refuză unui sergent evreu, decorat cu Steaua României și Virtutea militară, dreptul de-a cumpăra o casă ce-i era ipotecată. Alianța izraelită s-a servit de faptele acestea la Congres, iar acesta a otărît cestiunea într-un mod zdrobitor pentru interesele și demnitatea României. Guvernanții își pierdură capul. D. C. A. Rosetti, ad-interim la interne, primi o deputație izraelită căreia, amintindu-i

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
era ipotecată. Alianța izraelită s-a servit de faptele acestea la Congres, iar acesta a otărît cestiunea într-un mod zdrobitor pentru interesele și demnitatea României. Guvernanții își pierdură capul. D. C. A. Rosetti, ad-interim la interne, primi o deputație izraelită căreia, amintindu-i actele sale de la 1848, îi dete asigurare despre sentimentele sale ebreofile și promise votarea unei legi de cătră Camerile actuale, prin care ar fi a se da tuturor izraeliților fără deosebire exercițiul deplin al tuturor drepturilor civile

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
foarte mare și utilă. Acest faimos cuvânt nu s-a ținut nicicind și nicăiri. Cuvântul este cu desăvârșire apocrif, nici d. Cîmpineanu, nici colegii săi, chiar la somațiunile făcute de-a se rosti, n-au zis un cuvânt în cestiunea izraelită. Cu toate acestea "Neue freie Presse", organ care primește inspirațiunile guvernului român, publica până și textul a acelui pretins discurs din Senat al d-lui Cîmpineanu, pe care nu l-a ținut nimeni, nicăiri, nicicând. Până aci "Romînia liberă", pe

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
limbei romanice și a originei traco-latine. Nu facem nimărui imputări în privirea aceasta, imputări târzie, cari nu pot readuce nici epoca dinaintea Constituției, nici domniile răsturnate prin trădare, nici timpul de aur în care nu era nici vorbă de cestiune izraelită. Timp de aur într-adevăr, în care economie publică și privată stăteau în raport cu veniturile fiecăruia, în care nici se scria, nici se vorbea altă limbă decât a noastră, în care dările erau minime și averile mari, în care în locul egalității

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
înfundau în absurda cerere ca Adunarea să voteze un schelet de motive factice și nelalocul lor. Nu ni se răspundă cu bănuieli și fraze la limbajul nostru sincer și fățiș. Sîntem aceia cari ne facem mai puțină iluzie în cestiunea izraelită și cari vedem mai limpede lucrul. Organizația noastră liberală, teoria de "om și om" erijată în teorie absolută de stat a îngreuiat peste măsură lupta economică pentru existența între elementul român, nedeprins cu asprimea luptei la cuțit, și elementul evreiesc

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
un stat liberal nu poate fi, căci el renunță la puterile sale în favoarea individului - dacă nația română ar fi economicește puternică - ceea ce o nație agricolă nu poate fi, căci valoarea producerii ei e mărginită într-un mod fatal ― atunci cestiunea izraelită n-ar fi un pericol, ba nu s-ar fi născut niciodată. Cestiunea izraelită e ducerea ad absurdum a liberalismului din România și, dacă liberalii sânt patrioți, sânt naționaliști, vor trebui să renunțe la principiile lor cosmopolite și să admită

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
dacă nația română ar fi economicește puternică - ceea ce o nație agricolă nu poate fi, căci valoarea producerii ei e mărginită într-un mod fatal ― atunci cestiunea izraelită n-ar fi un pericol, ba nu s-ar fi născut niciodată. Cestiunea izraelită e ducerea ad absurdum a liberalismului din România și, dacă liberalii sânt patrioți, sânt naționaliști, vor trebui să renunțe la principiile lor cosmopolite și să admită principiul romanilor: salus rei publicae summa lex, vor trebui să creeze un guvern autoritar

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
pe rând, vom vedea ușor că unele sânt de prisos, altele nesuficiente. Astfel se zice întîi că intoleranță religioasă n-a existat niciodată în România. Acest considerant e de prisos, pentru că-l știu nu numai copiii, ci până și Alianța izraelită, căreia nu-i place a-l ști. E dar curat zădarnic de-a repeta acest adevăr pentru a suta oară. Catolici, protestanți, calvini, armeni, lipoveni, turci și în fine evrei, toate confesiile creștine și necreștine, posibile și imposibile, s-au

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
străinilor, al căror ajutor [î]l imploră în luptele interioare de partidă, nu e totuși lipsită de oarecare dibăcie: ea constă în a susține că guvernul și cu partida liberală s-ar fi unit cu fracțiunea spre a rezolve cestiunea izraelită astfel cum voiește fracțiunea". Când am implorat noi ajutorul străinilor în luptele interioare? Când am susținut că guvernul s-a unit cu fracțiunea spre a rezolve cestiunea în sensul fracțiunii? Noi am imputat guvernului duplicitate și fracțiunii asemenea duplicitate. Antecedentele

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
AM DOVEDIT ADESEORI... "] Am dovedit adeseori că liberalismul estrem al legilor noastre au prefăcut pământul României în mlaștină de scurgere pentru toate elementele de prisos din țările de prin prejur și că liberalii au fost aciia cari au creat cestiunea izraelită, întîi voind să le dea drepturi la toți en masse, apoi pentru că, spre a nu-și pierde popularitatea, au introdus, cu duplicitatea ce-i caracterizează, pro ibițiunea absolută a articolului 7. "Romînul" zice că nu-i așa, că noi calomniem

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
era d. M. Cogălniceanu, cuprindea zilnic decrete de esmitere peste Dunăre de vagabonți și escrochi ovrei, încît cu sutele îi luau slujitorii din urmă și-i depuneau pe pământul fericit al Dobrogei. Astăzi ar țipa toată Europa, escitată de Alianța izraelită, de liberalii lumei întregi și de jurnalele acestora. Ei bine, această estremă slăbiciune înlăuntru și înafară s-a născut din ura și vrajba introdusă în pământul nostru de secta roșie, din discompunerea vechei societăți române prin legi de-un estrem

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cari nu pot impune respectul autorității nici prin naștere, nici prin știință și inteligență, nici prin avere. [3 mai 1879] ["PUȚINE ZILE INCĂ... "] Puține zile încă și țara va fi ales mandatarii ei ce noi, trimiși anume pentru rezolvarea cestiunii izraelite. Mai puțin decât oricare din ziarele opozițiunii, noi am lăsat cestiunea aceasta afară de orice discuțiune, noi am fost aceia cari n-am făcut o armă de partidă din ea. Liberă e țara să nu dea nimic ovreilor, să mănție articolul

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sîntem de opiniune să facem omagiul acestui principiu; trebuie ca religiunea să nu mai fie un obstacol la împă mîntenire. Diferim numai în privința mijloacelor, în privința precauțiunilor de luat ca să îngrădim naționalitatea noastră și interesele noastre economice și sociale. Dezlegarea cestiunii izraelite este o operă foarte laborioasă, care nu se poate rezolva într-un mod definitiv decât în timp, poate de o jumătate secol. Trebuie să vă chibzuiți și să luați măsuri de apărare, fără însă a se mai putea zice de

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
oamenii mincinoși, fără de caracter și tărie, numai parveniți și naturi catilinare pot amăgi o nație cu nerușinare, pot realiza imposibilul. Dar se-nțelege că pe asemenea oameni nu-i poate crede nimenea pe cuvânt, ci numai pe fapta împlinită. Alianța izraelită este aceea care susține în România pe radicali și-i susține ca să-și facă treburile. Și știți cum microcefalii redactori ai "Romînului" numesc acea jucărie de cuvinte? Iacă o programă lămurită; ea este programa partidei naționale, care face omagiu principiului

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ca d. C. A. Rosetti conduc destinele acestei nefericite țări, aici unde oameni ca aceștia, fără pic de patriotism, radicali cosmopoliți, stăteau ieri la învoială cu Warszawsky ca să-i vânză sufletele din opt ținuturi, stau azi la învoială cu Alianța izraelită ca să-i vânză țara toată și să desființeze printr-un trafic mârșav o nație și un stat pe cari zeci de popoare barbare nu le-au putut desființa, aici nici un cuvânt nu e destul de aspru, nici o lovitură nu e destul de

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
luptat cu frigul, foamea și glonții ca să treacă țara lor din stăpânirea nominală a vitejilor osmani sub stăpânirea reală și ucigașă a idrei jidovești. Din capul locului am întrebat pe "Romînul" ce are de gând guvernul să propuie în cestiunea izraelită, cari sânt opiniunile lui. Până acum tăcere absolută. D. Brătianu ne asigură că e cestiune foarte gravă, ca și când cu asta ne-ar fi descoperit ceva nou. Întrebăm dar încă o dată: Cui dintre evrei și cum voiește guvernul a se da

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Cui dintre evrei și cum voiește ale da plenitudinea drepturilor civile. Cestiune principală. Până la acest răspuns însă arătăm din nou, prin scrisoarea ce ne-o trimite d. N. T. Moldoveanu, în ce mâni a încăput țara întreagă, deci și cestiunea izraelită. Din scrisoarea de mai la vale se va vedea că între dd. Brătianu și Simeon Mihălescu nu e o mai mare deosebire decât între Anna și Caiafa. [20 mai 1879] CESTIUNEA IZRAELITĂ I. UZURA Nu demult, în toate statele Europei

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
mâni a încăput țara întreagă, deci și cestiunea izraelită. Din scrisoarea de mai la vale se va vedea că între dd. Brătianu și Simeon Mihălescu nu e o mai mare deosebire decât între Anna și Caiafa. [20 mai 1879] CESTIUNEA IZRAELITĂ I. UZURA Nu demult, în toate statele Europei stipularea dobînzei era mărginită: creditorul care și-ar fi stipulat dobândă nelegiuită era obligat de a restitui dobânda primită și pe lângă aceasta el era și supus unor penalități. Dar de pe la finea secolului

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
și el a făcut bine. II. REZULTATE ALE UZUREI ÎN ROMÎNIA Descrierea de mai la vale a urmărilor uzurei în România credem că va face pe orice român sa gândească de zece ori înainte de a zice un cuvânt în cestiunea izraelită. Dacă cu efectele produse de domnia libertății se va combina apoi și libertatea deplină de daraveri a evreilor, rezultatul final va veni atât de curând încît chiar d. Brătianu ar ajunge să-și vaza faptele mînilor sale, pieirea României. Tuturor

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
pe când în Paris sânt 9, în Londra 10 (Felix). Că în orașele Moldovei, precum Iași, Botoșani, Fălticeni ș. a., populația română descrește din an în an și că ne arată mai puține nașteri și mai multe cazuri de moarte decât populația izraelită, aceasta este un fapt necontestabil, dovedit prin cifrele oficiale. După statistica oficială pe anul 1875 s-au născut în orașele: Botoșani Dorohoi Iași Neamțul Suceava Roman 571 ortodocși 237 1224 369 132 259 720 izrael[iți] 377 1903 368 243

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
constatarea protestelor. Din 1025 polițe protestate în anul 1878 sânt 450 ale creditorilor izraeliți, 208 ale băncilor, iar restul al [2izraeliților]2 [creditorilor] de tot neamul. Și între acești creditori izraeliți nu figurează decât rar numele puținelor institute de banca izraelite din București, cunoscute prin soliditatea și prin efectuarea operațiilor de bani, legitime și admisibile; ceea ce întîlnim adeseori sânt numele unora cari nu sânt decât samsari, antreprenori, rentieri etc. Pe strada Lipscani, pe calea Mogoșoaii s-a îmulțit și tot se

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
de tipar de calificațiuni rele la adresa evreilor, urmând principiul sofistic că {EminescuOpX 264} cel pe care îl aperi cată să-l batjocorești ca să nu bage de seamă lumea că-l aperi, vine la concluziuni atât de evreofile cum nici Alianța izraelită nu le-ar fi dictat mai cu asprime pentru români. Trece-va fără nici o rezervă, fără nici o tranzițiune deplina egalitate civilă prin Camerele actuale? Nu știm. Știm numai că pericolul e cumplit de mare și radicalii cumplit de corupți. [1

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ca, sau să li se dea drepturi, sau [să] nu mai existe România. Cine se putea însărcina mai bine cu această misiune decât oamenii cari răsplătesc cu decorații și recompense naționale actele celei mai negre trădări? Acești călăi ai Alianței izraelite se apropie dar de noi fără a spune ce vor și ne spun de-a dreptul prin foile lor, redijate de greci și de jidani: "Iată osânda de moarte! Ce ne dați să vă lăsăm cu suflet? Am scos pîn-acum

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
două trăsături de condei însă se vedea că, după o coală plină de batjocuri mai cu seamă asupra feudalității creștine și a boierilor din Moldova, d. Costinescu propunea deplină egalitate civilă și numai restricțiuni în privirea drepturilor politice. Adecă, Alianța izraelită nu cere nici ea mai mult. Dar acestor oameni nu le-i destul atâta. Până și meritele domniei naționale ale lui Vodă Cuza, căruia ei i-au pus pistolul în piept, vor să și le atribuie șie. Ei își atribuie

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ministeriului Brătianu. Ele trebuie să lucreze ca să dea țării un guvern în care toți să aibă încredere, să curețe atmosfera de mirosul Warszawsky-Mihălescu, să despartă pușcăria de guvern, și apoi va putea fi vorba de-o cercetare liniștită a cestiunii izraelite. [6 iunie 1879] {EminescuOpX 267} ["OARE ROADELE DEMAGOGIEI... "] Oare roadele demagogiei noastre nu s-au pârguit îndestul pentru ca poporului românesc să i se aplece de ele? Puțin timp - trei ani abia - a stat la putere partidul patrioților subliniați și țara

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]