325 matches
-
Unii adversari îl credeau evreu, alții, antisemit și el ripostează ferm, declinându-și originea etnică (regională) și profilul social: "Nu sunt antisemit. N-am fost niciodată, fiind oltean și cosmopolit, oltean, adică mai rău și mai mercantil cobilițar decât un izraelit." Petre Pandrea a cunoscut multă lume, o serie de personalități politice. Astfel, face elogiul patetic al mareșalului Averescu, idolul maselor din 1916-1917, în care acestea vedeau pe "ostașul plebian, pornit de la gradul de copil de trupă și de soldat, ajuns
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
case, 72 locuințe, 331 locuitori, 169 bărbați (105 necăsătoriți, 59 căsătoriți, 5 văduvi), 162 femei (83 necăsătorite, 59 căsătorite, 20 văduve), 297 români, 11 maghiari, 4 țigani, 19 evrei; după religie, aici erau: 301 greco-catolici, 6 romano-catolici, 5 reformați, 19 izraeliți. Sătenii dețineau în acel an 14 cai și 238 vaci. 1857: Farkasmezö avea 59 case, 63 locuințe, 317 locuitori, 159 bărbați (101 necăsătoriți, 51 căsătoriți, 7 văduvi), 158 femei (93 necăsătorite, 51 căsătorite, 15 văduve), 302 români, 13 unguri, 3
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
1857: Farkasmezö avea 59 case, 63 locuințe, 317 locuitori, 159 bărbați (101 necăsătoriți, 51 căsătoriți, 7 văduvi), 158 femei (93 necăsătorite, 51 căsătorite, 15 văduve), 302 români, 13 unguri, 3 evrei. Religia locuitorilor: 302 greco-catolici, 5 romano-catolici, 8 reformați, 3 izraeliți. 1865: Farkas mezö, 320 locuitori (pag. 106) 1869: Farkas mezö, 322 locuitori (303 greco-catolici, 3 romano-catolici, 1 reformat, 15 izraeliți) 1871: Farkasmezö"," 239 locuitori (pag. 91) 1876: Farkasmezö , Lupoia, 265 locuitori, (pag. 94) 1880: Farkasmezö, Lupoaia, 62 case, 255 locuitori
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
necăsătorite, 51 căsătorite, 15 văduve), 302 români, 13 unguri, 3 evrei. Religia locuitorilor: 302 greco-catolici, 5 romano-catolici, 8 reformați, 3 izraeliți. 1865: Farkas mezö, 320 locuitori (pag. 106) 1869: Farkas mezö, 322 locuitori (303 greco-catolici, 3 romano-catolici, 1 reformat, 15 izraeliți) 1871: Farkasmezö"," 239 locuitori (pag. 91) 1876: Farkasmezö , Lupoia, 265 locuitori, (pag. 94) 1880: Farkasmezö, Lupoaia, 62 case, 255 locuitori (227 români, 24 unguri, 4 de alte naționalități), dintre aceștia 231 greco-catolici, 2 reformați, 22 izraeliți); 1886: Farkasmezö, Lupoia, 254
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
romano-catolici, 1 reformat, 15 izraeliți) 1871: Farkasmezö"," 239 locuitori (pag. 91) 1876: Farkasmezö , Lupoia, 265 locuitori, (pag. 94) 1880: Farkasmezö, Lupoaia, 62 case, 255 locuitori (227 români, 24 unguri, 4 de alte naționalități), dintre aceștia 231 greco-catolici, 2 reformați, 22 izraeliți); 1886: Farkasmezö, Lupoia, 254 locuitori (pag. 111) 1890: Farkasmezö, Lupoi᾽a, avea 73 de case cu 325 locuitori (295 români, 26 unguri, 4 de alte naționalități) din care 276 greco-catolici, 12 ortodocși, 5 romano-catolici, 9 reformați, 5 unitarieni și 18
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
1886: Farkasmezö, Lupoia, 254 locuitori (pag. 111) 1890: Farkasmezö, Lupoi᾽a, avea 73 de case cu 325 locuitori (295 români, 26 unguri, 4 de alte naționalități) din care 276 greco-catolici, 12 ortodocși, 5 romano-catolici, 9 reformați, 5 unitarieni și 18 izraeliți. 1895: 85 gospodării, 480 iugăre de pământ arător, 14 iugăre de grădini, 227 iugăre de fânețe, 2 iugăre de vii, 102 iugăre de pășuni, 372 iugăre de păduri și 24 de teren neproductiv; 1 atelaj cu 2 cai și unul
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Pe Poduri, Valea Lupului, Pe Sor" (Petri Mor, Szilagy varmegye monographiaja). 1896: Farkasmezö, Lupoi᾽a, 325 locuitori, (pag. 114) 1900: Farkasmezö, 77 case, 317 locuitori (295 români, 22 unguri), 287 dintre ei erau greco-catolici, 13 ortodocși, 8 reformați și 9 izraeliți 1906: Farkasmezö, 349 locuitori, (pag116-117), 1910: Farkasmezö, Lupoaia avea 91 case, 382 locuitori (319 români, 39 unguri, 14 germani, 8 slovaci, 1 rutean, 1 de altă naționalitate); erau 314 greco-catolici, 5 ortodocși, 37 romano-catolici, 18 reformați, 2 unitarieni și 6
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
1906: Farkasmezö, 349 locuitori, (pag116-117), 1910: Farkasmezö, Lupoaia avea 91 case, 382 locuitori (319 români, 39 unguri, 14 germani, 8 slovaci, 1 rutean, 1 de altă naționalitate); erau 314 greco-catolici, 5 ortodocși, 37 romano-catolici, 18 reformați, 2 unitarieni și 6 izraeliți 1911: Farkasmezö , 391 locuitori (pag. 97). După unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, datele demografice apar în recensămintele periodice realizate de-a lungul timpului pe teritoriul țării noastre. Primul dintre aceste recensăminte a avut loc în anul 1930
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
anul 1930 iar ultimul în anul 2011. 1920: 375 locuitori (358 români, 8 unguri, 4 germani, 5 evrei), 91 de case 1930: 641 locuitori (500 români, 133 unguri, 8 evrei); 477 erau greco-catolici, 22 ortodocși, 47 romano-catolici, 82 reformați, 13 izraeliți 1941: 548 locuitori (433 români, 109 unguri, 1 german, 1 evreu, 5 slovaci, 1 de altă naționalitate); doar 6 erau ortodocși, 428 erau greco-catolici, 38 romano-catolici, 68 reformați, 5 izraeliți 1956: 520 locuitori 1966: 463 locuitori 1977: 383 locuitori (365
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
477 erau greco-catolici, 22 ortodocși, 47 romano-catolici, 82 reformați, 13 izraeliți 1941: 548 locuitori (433 români, 109 unguri, 1 german, 1 evreu, 5 slovaci, 1 de altă naționalitate); doar 6 erau ortodocși, 428 erau greco-catolici, 38 romano-catolici, 68 reformați, 5 izraeliți 1956: 520 locuitori 1966: 463 locuitori 1977: 383 locuitori (365 români, 18 țigani) 1992: 315 locuitori (309 români, 1 ungur, 5 țigani); 221 erau ortodocși, 2 greco-catolici, 1 reformat, 13 baptiști și 69 penticostali. 2002: 295 locuitori (149 bărbați și
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
1869 se înregistrau 329 locuitori și 58 de case. Spre sfârșitul pastorației preotului Petru Gavriș, acesta murind în anul 1883, satul este înregistrat în anul 1880 cu 58 de case, 244 locuitori din care 205 ortodocși, 30 greco-catolici și 9 izraeliți. Pentru scurtă vreme, între anii 1883-1885 parohia este administrată de către Grigoriu Crăciunaș, preot și în Ciubanca. Din anul 1885 și până în anul 1922, preot în Escu a fost Ioan Goron, fiul preotului Vasile Goron din Gâlgău. Urmează Filip Petru până în
Biserica de lemn din Escu () [Corola-website/Science/323270_a_324599]
-
R. l. " - cauza este d. Brătianu, care n-a avut niciodată curajul de-a lua taurul de coarne. Convenția comercială austro-romînă da supușilor austro-maghiari - deci și celor de rit mozaic - dreptul de-a cumpăra imobile urbane. Era drept ca și izraeliții pământeni s-o poată face. Un referat și o-ncheiere a Consiliului de Miniștri, provocate de fostul ministru de externe, recomanda ministrului de justiție să prezinte un proiect de lege în acest înțeles. Acel proiect stă încă în cutiile Ministerului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
A. Rosetti, ad-interim la interne, primi o deputație izraelită căreia, amintindu-i actele sale de la 1848, îi dete asigurare despre sentimentele sale ebreofile și promise votarea unei legi de cătră Camerile actuale, prin care ar fi a se da tuturor izraeliților fără deosebire exercițiul deplin al tuturor drepturilor civile, între acestea și dreptul de-a cumpăra moșii. {EminescuOpX 190} Pentru art. 7 din Constituție d. Cogălniceanu și-a dat demisia din minister. Noul minister, schimbat prin retragerea d-sale, trimise în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decât se putea ținea, înlăuntru se trâmbița pe toate tonurile că guvernul era hotărât de a refuza tot. Dovadă de duplicitate e misiunea d-lui G. A. Rosetti. A fost ales de preferință pentru misiunea aceasta în vederea antecedentelor sale în favoarea izraeliților: emanciparea evreilor spanioli, pronunțată de guvernul provizor din 1848; Introducerea d-lui Cremieux în Constituanta de la 1866; titlul de rabin dobândit în acea vreme. Ei bine, În ajunul plecării sale, d. C. A. Rosetti publică în "Romînul" un articol de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
provizor din 1848; Introducerea d-lui Cremieux în Constituanta de la 1866; titlul de rabin dobândit în acea vreme. Ei bine, În ajunul plecării sale, d. C. A. Rosetti publică în "Romînul" un articol de fond în care declară că între izraeliți nu se găsește nici o categorie cari ar fi devenit români de fapt, spre a putea aspira a deveni români de drept. Ca dovadă lua pe izraeliții spanioli chiar, pe care-i declară asemenea neapți pentru emancipare, neavând sentimente românești. Acest
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
A. Rosetti publică în "Romînul" un articol de fond în care declară că între izraeliți nu se găsește nici o categorie cari ar fi devenit români de fapt, spre a putea aspira a deveni români de drept. Ca dovadă lua pe izraeliții spanioli chiar, pe care-i declară asemenea neapți pentru emancipare, neavând sentimente românești. Acest articol a fost destul pentru a-i zădărnici misiunea. Regula generală de purtare a guvernului a rămas dar: în afară a promite tot, înlăuntru a promite
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca și făcut. Mai deunăzi ziarele engleze, franceze, germane, italiene publicau o telegramă din sorginte oficială, datată din București, prin care se zicea că d. ministru de esterne Cîmpineanu a ținut în Senat un cuvânt foarte dezvoltător, foarte energic în favoarea izraeliților și că elocuentul cuvânt a produs în Senat și în țară o senzațiune foarte mare și utilă. Acest faimos cuvânt nu s-a ținut nicicind și nicăiri. Cuvântul este cu desăvârșire apocrif, nici d. Cîmpineanu, nici colegii săi, chiar la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toți evreii dacă nu l-ar fi împiedicat conservatorii în această operă. Ca să se vază acum cine spune adevărul și cine nu, reproducem din proclamația d-nilor liberali de la 1848, adresată popolului, următoarele: Pe scurt, popolul român recapitulând decretă: 21) Emanciparea izraeliților și drepturi politice pentru orice compatrioți de altă credință. .................................................................................................................................................. {EminescuOpX 229} Apoi pasajul următor. Cetățeni în general, preoți, boieri, ostași, negustori, meseriași de orice treaptă, de orice nație, de orice religie ce vă aflați în capitală și prin orașe, greci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
orice compatrioți de altă credință. .................................................................................................................................................. {EminescuOpX 229} Apoi pasajul următor. Cetățeni în general, preoți, boieri, ostași, negustori, meseriași de orice treaptă, de orice nație, de orice religie ce vă aflați în capitală și prin orașe, greci, sârbi, bulgari, germani, armeni, izraeliți, armați-vă spre a ține buna orânduială și a ajuta la fapta cea mare. Patria este a noastră și a voastră, vouă vă place a ședea într-însa și ea vă primește. Sistema cea veche nu v-a chemat și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cestiunii prin Tratat, ar fi respins Tratatul din cauza acelui articol. Credeți oare, d-lor, că Europa nu va înțelege, nu a înțeles chiar, cu toate uneltirile unora, că ar fi a ne sinucide dacă am da astăzi împămîntenirea la toți izraeliții în masă, așa cum pare că le e frică, la câțiva, că unii români ar fi dispuși să o facă? Aceasta este o supozițiune monstruoasă, inadmisibilă, care nu poate fi rădicată aci decât ca o armă de partidă. Cum ați putea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
supozițiune monstruoasă, inadmisibilă, care nu poate fi rădicată aci decât ca o armă de partidă. Cum ați putea crede că Europa ar veni a ne impune să deschidem deodată porțile țărei și să dăm drepturi în masă la toți acești izraeliți? Când ar veni deputații izraeliții în Cameră, ei care nu au încă dezvoltate simțimîntele românești, ei care sânt mai toți străini de țara aceasta, și prin limbă, și prin moravuri, și prin viața lor, nu s-ar rezuma decât pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poate fi rădicată aci decât ca o armă de partidă. Cum ați putea crede că Europa ar veni a ne impune să deschidem deodată porțile țărei și să dăm drepturi în masă la toți acești izraeliți? Când ar veni deputații izraeliții în Cameră, ei care nu au încă dezvoltate simțimîntele românești, ei care sânt mai toți străini de țara aceasta, și prin limbă, și prin moravuri, și prin viața lor, nu s-ar rezuma decât pe acei 500 000 de coreligionari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
spre a face contestațiile. Ani muncește țăranul cu nevasta și copiii spre a scăpa de creditor, însă adeseori în zadar. Dar era o margine pentru speculanți care prezerva pe țărani. Speculanții fiind, precum vom vedea, în cea mai mare parte izraeliți, ei nu puteau a-și însuși imobilele debitorilor lor si erau amenințați de legea contra uzurei. În anul 1867 izraeliții dobândesc dreptul de a putea avea imobile și-n anul 1868 se înlătură legea contra uzurei. Se pare că deodată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dar era o margine pentru speculanți care prezerva pe țărani. Speculanții fiind, precum vom vedea, în cea mai mare parte izraeliți, ei nu puteau a-și însuși imobilele debitorilor lor si erau amenințați de legea contra uzurei. În anul 1867 izraeliții dobândesc dreptul de a putea avea imobile și-n anul 1868 se înlătură legea contra uzurei. Se pare că deodată în urma acestor legi ar fi sporit posibilitatea de a dobândi credit, căci se înmulțesc vânzările silite a imobilelor debitorilor. Dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Pentru Galiția, atât raportul, cât și diferiții deputați poloni au observat oarecare rezervă asupra acestei importante împrejurări; însă prin combaterea legii din 1877 de către deputatul Menger s-a lăsat a înțelege că legea ce se discută e îndreptată contra uzurarilor izraeliți (v. Kaserer, p. 45, 46) și deputatul din Silezia, Cienciola, a zis chiar că mulți oratori nu ar fi vorbit cu atâta căldură contra proiectului de lege, dacă evreii n-ar fi cei cari bat, și noi (adică creștinii) cei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]