KorAP: Find »[drukola/base=izraelit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...13 >

323 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917

provizor din 1848; Introducerea d-lui Cremieux în Constituanta de la 1866; titlul de rabin dobândit în acea vreme. Ei bine, În ajunul plecării sale, d. C. A. Rosetti publică în "Romînul" un articol de fond în care declară că între izraeliți nu se găsește nici o categorie cari ar fi devenit români de fapt, spre a putea aspira a deveni români de drept. Ca dovadă lua pe izraeliții spanioli chiar, pe care-i declară asemenea neapți pentru emancipare, neavând sentimente românești. Acest

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
A. Rosetti publică în "Romînul" un articol de fond în care declară că între izraeliți nu se găsește nici o categorie cari ar fi devenit români de fapt, spre a putea aspira a deveni români de drept. Ca dovadă lua pe izraeliții spanioli chiar, pe care-i declară asemenea neapți pentru emancipare, neavând sentimente românești. Acest articol a fost destul pentru a-i zădărnici misiunea. Regula generală de purtare a guvernului a rămas dar: în afară a promite tot, înlăuntru a promite

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ca și făcut. Mai deunăzi ziarele engleze, franceze, germane, italiene publicau o telegramă din sorginte oficială, datată din București, prin care se zicea că d. ministru de esterne Cîmpineanu a ținut în Senat un cuvânt foarte dezvoltător, foarte energic în favoarea izraeliților și că elocuentul cuvânt a produs în Senat și în țară o senzațiune foarte mare și utilă. Acest faimos cuvânt nu s-a ținut nicicind și nicăiri. Cuvântul este cu desăvârșire apocrif, nici d. Cîmpineanu, nici colegii săi, chiar la

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
toți evreii dacă nu l-ar fi împiedicat conservatorii în această operă. Ca să se vază acum cine spune adevărul și cine nu, reproducem din proclamația d-nilor liberali de la 1848, adresată popolului, următoarele: Pe scurt, popolul român recapitulând decretă: 21) Emanciparea izraeliților și drepturi politice pentru orice compatrioți de altă credință. .................................................................................................................................................. {EminescuOpX 229} Apoi pasajul următor. Cetățeni în general, preoți, boieri, ostași, negustori, meseriași de orice treaptă, de orice nație, de orice religie ce vă aflați în capitală și prin orașe, greci

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
orice compatrioți de altă credință. .................................................................................................................................................. {EminescuOpX 229} Apoi pasajul următor. Cetățeni în general, preoți, boieri, ostași, negustori, meseriași de orice treaptă, de orice nație, de orice religie ce vă aflați în capitală și prin orașe, greci, sârbi, bulgari, germani, armeni, izraeliți, armați-vă spre a ține buna orânduială și a ajuta la fapta cea mare. Patria este a noastră și a voastră, vouă vă place a ședea într-însa și ea vă primește. Sistema cea veche nu v-a chemat și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
cestiunii prin Tratat, ar fi respins Tratatul din cauza acelui articol. Credeți oare, d-lor, că Europa nu va înțelege, nu a înțeles chiar, cu toate uneltirile unora, că ar fi a ne sinucide dacă am da astăzi împămîntenirea la toți izraeliții în masă, așa cum pare că le e frică, la câțiva, că unii români ar fi dispuși să o facă? Aceasta este o supozițiune monstruoasă, inadmisibilă, care nu poate fi rădicată aci decât ca o armă de partidă. Cum ați putea

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
supozițiune monstruoasă, inadmisibilă, care nu poate fi rădicată aci decât ca o armă de partidă. Cum ați putea crede că Europa ar veni a ne impune să deschidem deodată porțile țărei și să dăm drepturi în masă la toți acești izraeliți? Când ar veni deputații izraeliții în Cameră, ei care nu au încă dezvoltate simțimîntele românești, ei care sânt mai toți străini de țara aceasta, și prin limbă, și prin moravuri, și prin viața lor, nu s-ar rezuma decât pe

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
poate fi rădicată aci decât ca o armă de partidă. Cum ați putea crede că Europa ar veni a ne impune să deschidem deodată porțile țărei și să dăm drepturi în masă la toți acești izraeliți? Când ar veni deputații izraeliții în Cameră, ei care nu au încă dezvoltate simțimîntele românești, ei care sânt mai toți străini de țara aceasta, și prin limbă, și prin moravuri, și prin viața lor, nu s-ar rezuma decât pe acei 500 000 de coreligionari

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
spre a face contestațiile. Ani muncește țăranul cu nevasta și copiii spre a scăpa de creditor, însă adeseori în zadar. Dar era o margine pentru speculanți care prezerva pe țărani. Speculanții fiind, precum vom vedea, în cea mai mare parte izraeliți, ei nu puteau a-și însuși imobilele debitorilor lor si erau amenințați de legea contra uzurei. În anul 1867 izraeliții dobândesc dreptul de a putea avea imobile și-n anul 1868 se înlătură legea contra uzurei. Se pare că deodată

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Dar era o margine pentru speculanți care prezerva pe țărani. Speculanții fiind, precum vom vedea, în cea mai mare parte izraeliți, ei nu puteau a-și însuși imobilele debitorilor lor si erau amenințați de legea contra uzurei. În anul 1867 izraeliții dobândesc dreptul de a putea avea imobile și-n anul 1868 se înlătură legea contra uzurei. Se pare că deodată în urma acestor legi ar fi sporit posibilitatea de a dobândi credit, căci se înmulțesc vânzările silite a imobilelor debitorilor. Dar

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
Pentru Galiția, atât raportul, cât și diferiții deputați poloni au observat oarecare rezervă asupra acestei importante împrejurări; însă prin combaterea legii din 1877 de către deputatul Menger s-a lăsat a înțelege că legea ce se discută e îndreptată contra uzurarilor izraeliți (v. Kaserer, p. 45, 46) și deputatul din Silezia, Cienciola, a zis chiar că mulți oratori nu ar fi vorbit cu atâta căldură contra proiectului de lege, dacă evreii n-ar fi cei cari bat, și noi (adică creștinii) cei

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
statistice. Populația Bucovinei consista în anul 1869 din 82, 65 procente români și ruteni, 8, 02 germani și 9, 33 evrei. Din 1189 debitori espropriați în an 1876 si 1877 sînt: 1059 români și ruteni, adică 89, 06 procente 77 izraeliți 6, 48 procente 53 germani 4, 46 procente 100 Aceste țifre dovedesc că mai toți debitorii espropriati sânt români și ruteni. În privința naționalității creditorilor cari au urmărit în anul 1876, aceștia au fost în număr de 369 din cari 51

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
în număr de 369 din cari 51 creștini, cari nu erau germani, 5 germani și 271 evrei; iar în anul 1877 ei au fost în număr de 702, din cari 105 creștini, cari nu erau germani, 25 germani și 572 izraeliți, - așadar evreii ca creditori constituiau 82, 9 procente în 1876 și 81, 5 procente în 1877. Sau, din 1029 urmăriri silite ce s-au efectuat, 10000 izraeliți au efectuat 177 procente urmăriri; 10000 ruteni români, 3, 7 procente urmăriri; 10000

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
702, din cari 105 creștini, cari nu erau germani, 25 germani și 572 izraeliți, - așadar evreii ca creditori constituiau 82, 9 procente în 1876 și 81, 5 procente în 1877. Sau, din 1029 urmăriri silite ce s-au efectuat, 10000 izraeliți au efectuat 177 procente urmăriri; 10000 ruteni români, 3, 7 procente urmăriri; 10000 germani, 7, 3 procente urmăriri. Și chiar între acești desemnați ca germani sânt unii evrei. Se dovedește dar că mai numai evreii sânt aceia care speculează. Și

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
că săteanul muncește numai pentru plata dobânzii și capitalul rămâne datorat. Și, daca esploatarea mizeriei săteanului se săvârșește în asemenea mod chiar de către arendași sau proprietari creștini, ce trebuie să fie în Moldova, unde acei cari esploatează pe țărani sânt izraeliții așezați în sate ca arendași, ca cârciumari sau ca prăvăliași?! Se știe că nu e sat în Moldova care să nu aibă speculanți izraeliți, mai ales sub forma de cârciumari sau prăvăliași. însemnătatea numerică a izraeliților în satele numai a

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
sau proprietari creștini, ce trebuie să fie în Moldova, unde acei cari esploatează pe țărani sânt izraeliții așezați în sate ca arendași, ca cârciumari sau ca prăvăliași?! Se știe că nu e sat în Moldova care să nu aibă speculanți izraeliți, mai ales sub forma de cârciumari sau prăvăliași. însemnătatea numerică a izraeliților în satele numai a[le] Moldovei se constată prin cifrele oficiale. În anul 1870 s-au încheiat în satele Moldovei 634 căsătorii între izraeliți, s-au născut 2048

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
esploatează pe țărani sânt izraeliții așezați în sate ca arendași, ca cârciumari sau ca prăvăliași?! Se știe că nu e sat în Moldova care să nu aibă speculanți izraeliți, mai ales sub forma de cârciumari sau prăvăliași. însemnătatea numerică a izraeliților în satele numai a[le] Moldovei se constată prin cifrele oficiale. În anul 1870 s-au încheiat în satele Moldovei 634 căsătorii între izraeliți, s-au născut 2048 copii izraeliți și au murit 1268. În lipsa de supraveghere serioasă de către poliție

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
să nu aibă speculanți izraeliți, mai ales sub forma de cârciumari sau prăvăliași. însemnătatea numerică a izraeliților în satele numai a[le] Moldovei se constată prin cifrele oficiale. În anul 1870 s-au încheiat în satele Moldovei 634 căsătorii între izraeliți, s-au născut 2048 copii izraeliți și au murit 1268. În lipsa de supraveghere serioasă de către poliție, în disprețul diferitelor legiuiri făcute în diferite timpuri în Moldova, izraeliții au fost îngăduiți a se așeza ca cârciumari și a locui în sate

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
ales sub forma de cârciumari sau prăvăliași. însemnătatea numerică a izraeliților în satele numai a[le] Moldovei se constată prin cifrele oficiale. În anul 1870 s-au încheiat în satele Moldovei 634 căsătorii între izraeliți, s-au născut 2048 copii izraeliți și au murit 1268. În lipsa de supraveghere serioasă de către poliție, în disprețul diferitelor legiuiri făcute în diferite timpuri în Moldova, izraeliții au fost îngăduiți a se așeza ca cârciumari și a locui în sate, cu toate că prin legea din 1843 s-

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
oficiale. În anul 1870 s-au încheiat în satele Moldovei 634 căsătorii între izraeliți, s-au născut 2048 copii izraeliți și au murit 1268. În lipsa de supraveghere serioasă de către poliție, în disprețul diferitelor legiuiri făcute în diferite timpuri în Moldova, izraeliții au fost îngăduiți a se așeza ca cârciumari și a locui în sate, cu toate că prin legea din 1843 s-a recunoscut aceasta ca o pricină de dărâmare a stării materiale și morale a locuitorilor; ei au fost îngăduiți a lua

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
a locui în sate, cu toate că prin legea din 1843 s-a recunoscut aceasta ca o pricină de dărâmare a stării materiale și morale a locuitorilor; ei au fost îngăduiți a lua moșii în arendă cu toate că, după vechiul obiceiu al Moldovei, izraeliții nu aveau un asemenea drept, obicei consacrat de Domnul Moruz la 1804, apoi prin oficia Es. S. D. vice-prezidentului din septemvrie 1830 către Divanul judecătoresc pentru motivele că "jidovii, nesățioși întru câștig... se silesc a face locuitorilor feluri de strâmtori ce

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
administrativ al Moldovei din 1855, vol. I, pag. 525 și având a servi ca normă de observat; iar executarea acestei dispoziții, - astăzi încă în vigoare - s-a împiedecat nu numai prin motive imorale prea cunoscute, ci si prin tertipuri advocățești. Izraeliții, veniți mai ales din Galiția, calici lipiți pământului, reușesc curând a se îmbogăți, nu doar prin spiritul de economie, prin cunoștințe deosebite, ci prin abilitatea și prin îngăduirea în exercițiul manoperelor celor mai nelegiuite și mai ilicite, prin cari esploatează

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
locuitorii ușurei și neprevăzători, prin silința ce ei pun de-a pândi ziua și noaptea ivirea mizeriei spre a o esploata. Ce e drept, însuși proprietarul, doritor a-și mări venitul de la moșie, a contribuit la esploatarea prin evrei. Dând izraelitului moșia sau cârciuma în arendă cu un preț prea mare spre a putea fi plătit de un concurent creștin, proprietarul știa bine că izraelitul va putea plăti prețul numai otrăvind pe țăran prin băuturi pernicioase și esploatîndu-l în tot felul

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
însuși proprietarul, doritor a-și mări venitul de la moșie, a contribuit la esploatarea prin evrei. Dând izraelitului moșia sau cârciuma în arendă cu un preț prea mare spre a putea fi plătit de un concurent creștin, proprietarul știa bine că izraelitul va putea plăti prețul numai otrăvind pe țăran prin băuturi pernicioase și esploatîndu-l în tot felul. Izraelitul nu a încetat a fi în Moldova ceea ce am văzut că este în Galiția. Și în Moldova și în Galiția aceleași manopere [sînt

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
moșia sau cârciuma în arendă cu un preț prea mare spre a putea fi plătit de un concurent creștin, proprietarul știa bine că izraelitul va putea plăti prețul numai otrăvind pe țăran prin băuturi pernicioase și esploatîndu-l în tot felul. Izraelitul nu a încetat a fi în Moldova ceea ce am văzut că este în Galiția. Și în Moldova și în Galiția aceleași manopere [sînt] întrebuințate pentru ruinarea săteanului. Sîteanul muncește vecinic pentru speculantul izraelit. Tot ce are săteanul, recoltă, găină, unt

Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]