165 matches
-
cum cântă și rămâne foarte surprinsă de interpretarea copilei. Și-a dat imediat seama că este un talent înnăscut și că are o voce deosebit de melodioasă și plină de căldură, care curge molcom, fără forțări și fără poticniri, ca un izvoraș cu apă lină, ce se prelinge leneș printre pietre. Când începeau să facă repetiție pentru serbarea de sfârșit de an, învățătoarea se adresa clasei ca și când nu ar fi știut pe cine invită să iasă în fața băncilor școlare: - Ia, să vină
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
apă permanentă, în canalele colmatate sau în lungul apelor curgătoare, pe aluviunile permanent umede sau băltite, este reprezentata de stuf, papură, trestie, pipirig, rugină, sânziene de apă, etc. Speciile de amfibieni și reptile sunt reprezentate de tritonul cu creastă dobrogean, izvorașul cu burta roșie (specii de interes comunitar), broasca mare de lac, broasca mică de lac, șopârla de iarbă, gușterul, șarpele de apă, șarpele rău, șarpele de alun, buhaiul de baltă cu burta roșie, țestoasa de uscat dobrogeană și țestoasa de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
și ceva neprielnic lumii lor?! Nu știuse și nu va ști niciodată ce-l hotărâse! Simțise de multe ori un cui rece împungându-l... Tot așa îl sfredeli și-acum, pân-o făcu și gata! Cum la rădăcina Copacului un izvoraș abia susura, își strecură palma-i micuță în firicelul viu ca și-alte dăți. Numai că acum, firava șoaptă venită dinspre apă se-nlănțui pe miezul său de stâncă-de-foc precum o spirală și o amorțeală dulce îi luă în stăpânire
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
de bujor, Ofranda crinului Crescut în vale. Mi-ai pus în palme Roua din izvor, Pe gura-fragă, Foc de sărutare. M-ai adormit cântând Încet, divin acord, Să-mi fie somnul Cale printre stele; Prin lanul copt, Prin maci-arzând, Prin izvorașul lin, Curgând agale. Mi-ai dăruit o stea din cer, O auroră ruptă Din luminile polare. O flacără mi-ai pus în piept, Să fiu un rug, Un susur blând În tainice izvoare. Referință Bibliografică: Mi-ai dat / Florina Emilia
MI-AI DAT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372406_a_373735]
-
nr. 438 din 13 martie 2012 Toate Articolele Autorului AM PORNIT poezie aniversară Am fost eu vântul care fuge, Trecând neobservat prin lume? Am fost eu râul care curge, Fără să fi lăsat mici urme? La început am fost un izvoraș, Căutând o cale spre un râu, Cu chipul blând de copilaș, Devenit cu duritate mai târziu. Am pornit ca simplă adiere, Cu timiditate viața s-o prefir, Prinzând din ce în ce putere, Transformată în vajnicul Zefir. Am fost un
AM PORNIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348284_a_349613]
-
să ne ajute. Blestemul l-a deslegat, căci ea știe să deslege blestemele Zgripțuroaicei, dar îi mai trebuia o Apa Vie ca să ne stropească și să stingă puterea apei vrajite cu care ne stropise Zgripțuroaica. Apa Vie curge dintr-un izvoraș din creierii Munților Speranței dintr-o crăpătură în care abia intră o nucă de mică ce este. Și curge numai o picătură pe zi exact la miezul nopții. Ce e de făcut? s-a intrebat Zâna Bună. I-a chemat
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
să o scot afară din stâncă... zise o pitulice cât un fluturaș. - Cum ai să procedezi pitulice mică? a întrebat Zâna Bună. - Am să mă strecor înăuntru înainte de miezul nopții, am să aștept până când curge picătura de Apa Vie din izvorașul ei am să o culeg cu cioculețul meu, am să ies repede afară și am să o deșert într-o coajă de nucă. Și așa, în fiecare noapte, până umplu coaja de nucă. Apoi cineva să pună capacul deaspra, cu
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
stejari seculari, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, grădini surâzătoare în lumina soarelui care mângâia cu dragoste rodul bogat, cei doi bătrâni s-au așezat pe banca din fața unei cișmele de pe marginea drumului, au băut din apa cristalină a izvorașului care aducea din adâncurile pământului un adevărat elixir al vieții veșnice și, cum priveau în lungul șoselei, văd un țăran trecut de a doua tinerețe care vena pe lângă carul cu boi fluierând o doină de suflet. Când s-a apropiat
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
vraja acelei năluci. Ce va urma? Se va transforma în vampir și la rândul său va fi hărțuit de propriii săi vânătorii? Totuși, nu înghițise sânge. Scuipă și se șterse la gură, apoi și-o clăti cu apă dintr-un izvoraș din apropiere. „Oare ce va urma?” - se întrebă cuprins de o tristă amărăciune. „Pentru ce mi-am sacrificat viața, dacă voi ajunge asemenea celor pe care-i vânez astăzi? Voi fi vânat de propriii mei oșteni?” Se așeză trist pe
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
în sistem, sistem de organizație, de guvernământ. Pe de o parte libertate, mare libertate pentru ca cei nemulțumiți să poată răsturna cu ușurință orice guvern, pe de alta centralizare, extremă centralizare, care să facă a atârna miile și iarăși miile de izvorașe ale bugetelor și ale averii publice de victoria, pretinsă politică, din centru. Față dar cu această lume în care corupția, ignoranța, vicleșugul sânt aproape condiții de existență, față c-o lume în care miniștrii nu au sfiala de-a cruța
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
motivul „nevasta vândută”), Iancu Sibiiancu și Stoican. Colecția lui C. este una dintre puținele culegeri de balade întocmite metodic la acea vreme. SCRIERI: Mijloace de înaintare, Budapesta, 1904. Culegeri: Balade poporale, Caransebeș,1899. Repere bibliografice: Gh. T. Niculescu-Varone, Folkloriștii români, „Izvorașul”, 1940, 2; Bârlea, Ist. folc., 306-307; I. Bălan, Un folclorist bănățean: Avram Corcea, în Actele simpozionului dedicat reciprocităților iugoslavo-române în domeniul literaturii populare, Pancevo, 1974, 103-112; Dicț. lit. 1900, 216. L.Bd.
CORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
membru al Academiei Germane din München. A întemeiat și a condus revista „Banatul literar” (1934-1938). Debutează cu poezii mărunte și articole despre folclor în 1906, continuând să colaboreze susținut la un număr relativ mare de periodice, între care „Drapelul” (Lugoj), „Izvorașul”, „Șezătoarea”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Tudor Pamfile”, „Neamul românesc”, „Conștiința națională” (Craiova). Publică, între 1925 și 1933, numeroase broșuri cuprinzând culegeri de folclor bănățean, dintre care majoritatea în colecția „Biblioteca folcloristică a Banatului”, al cărei director era. În zona acelorași preocupări
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
Școala de ofițeri în rezervă. Din 1919, predă la școala din Dobriceni (în județul Vâlcea), unde va reveni după ce în 1925 a avut o catedră la Frățilești (în Ialomița). Mare iubitor de producții populare, culege texte și melodii pentru revista „Izvorașul”. Va mai publica folclor și în alte periodice („Cultura poporului”, „Albina”, „Orizont”, „Gazeta învățătorului”, „Argeș”). În 1925, împreună cu I.C. Stroescu, înființează societatea culturală „Farul” și scoate, la Râmnicu Vâlcea, o publicație cu aceeași denumire, iar cu T. Geantă, în 1931
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
frunzișul fraged, des, Pe-orice floare e-un cuvânt, Cine l-a-nțeles? IZVORUL Piticii cei din munte Trimisu-m-au să caut De iese verde mugur Și tunet de ce n-aud; Rămas-au el departe, Mă-ntîmpină cântări Pe mine, izvorașul, Ca lunge salutări. MARIA Cum inima-mi bate Iubit Ionel, Alerg și în grabă Voi fi lângă el. IONEL Bine-ați venit! Ah! inima doare și simt că o să mor! Durerea trecu! COR Trecut-au durerea ta! IONEL Noroc, bucurie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ora păsării, Chișinău, 1974; De ziua frunzei, pref. Grigore Vieru, Chișinău, 1977; Teiul, Chișinău, 1980; Viața cuvântului, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1980; Iubire de tine, Chișinău, 1981; Măslinul oglindit, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1983; A vedea cu inima, Chișinău, 1984; Izvoraș cu ochii verzi, Chișinău, 1985; Dimineața mărului, Chișinău, 1986; Nimic nu-i zero, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; ed. Chișinău, 2003; Dialoguri banale sau Trist și vesel despre oameni, Chișinău, 1988; Atât de mult al pământului, Chișinău, 1990; Unde-i
Intreaga poezie a lui este o înlănţuire de idei fanteziste. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287568_a_288897]
-
IZVORAȘUL, publicație apărută la Bistrița, în județul Mehedinți, lunar, din iunie 1919 până la 1 ianuarie 1941, sub conducerea lui Gh. N. Dumitrescu-Bistrița și a soției sale, Olimpia Dumitrescu. Subtitlul inițial este „Revistă de muzică populară”, din 1922, „Revista de muzică, artă
IZVORASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287660_a_288989]
-
avânt înrudit cu spiritul acțiunilor lui Spiru Haret, cu casă de citire, cămin cultural, farmacie, muzeu, bancă populară și cooperativă de consum. Ca să-și ușureze activitatea de culturalizare, și-a achiziționat, în 1929, o tipografie, unde a editat atât revista „Izvorașul” (1919-1939), cât și periodicele „Opaițul satelor” (1927-1931), „Alarma satelor”, calendare, cărți. Acest „alt Coresi” (cum l-a numit Ion Simionescu) a făcut din localitatea sa mehedințeană „un templu al culturii, al folclorului, al istoriei naționale” (Gh. Bulgăr). „Izvorașul”, revistă de
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
atât revista „Izvorașul” (1919-1939), cât și periodicele „Opaițul satelor” (1927-1931), „Alarma satelor”, calendare, cărți. Acest „alt Coresi” (cum l-a numit Ion Simionescu) a făcut din localitatea sa mehedințeană „un templu al culturii, al folclorului, al istoriei naționale” (Gh. Bulgăr). „Izvorașul”, revistă de muzică, artă și folclor, apărută în aproape o mie de numere, a fost primită cu interes nu doar de colecționarii de folclor, cei mai mulți învățători și preoți, ci și de personalități precum Simion Mehedinți, George Enescu, N. Iorga, I.
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
Cântece patriotice, religioase și școlare, Bistrița - Mehedinți, 1932; 127 doine și cântece din folclor, Craiova, 1960; Doine, cântece și strigături din Oltenia, în Folclor din Oltenia și Muntenia, III, București, 1968; De la Severin la vale, Drobeta-Turnu Severin, 1972. Repere bibliografice: „Izvorașul”. Douăzeci de ani (1 iunie 1919 - 1 iunie 1939) de activitate muzicală, publicistică și culturală. Glasuri de pretutindeni pentru „Izvorașul”, Bistrița - Mehedinți, 1939; Sabina Stroescu, Gheorghe Ciobanu, Un neobosit folclorist, REF, 1957, 2; Gh. N. Dumitrescu-Bistrița (1895-1995), Drobeta-Turnu Severin, 1995
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
din Oltenia, în Folclor din Oltenia și Muntenia, III, București, 1968; De la Severin la vale, Drobeta-Turnu Severin, 1972. Repere bibliografice: „Izvorașul”. Douăzeci de ani (1 iunie 1919 - 1 iunie 1939) de activitate muzicală, publicistică și culturală. Glasuri de pretutindeni pentru „Izvorașul”, Bistrița - Mehedinți, 1939; Sabina Stroescu, Gheorghe Ciobanu, Un neobosit folclorist, REF, 1957, 2; Gh. N. Dumitrescu-Bistrița (1895-1995), Drobeta-Turnu Severin, 1995; Datcu, Dicț. etnolog., I, 245-246; Tezaur epistolar „Izvorașul”, I, îngr. Nicolae Chipurici, Drobeta-Turnu Severin, 2001. I.D.
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
iunie 1939) de activitate muzicală, publicistică și culturală. Glasuri de pretutindeni pentru „Izvorașul”, Bistrița - Mehedinți, 1939; Sabina Stroescu, Gheorghe Ciobanu, Un neobosit folclorist, REF, 1957, 2; Gh. N. Dumitrescu-Bistrița (1895-1995), Drobeta-Turnu Severin, 1995; Datcu, Dicț. etnolog., I, 245-246; Tezaur epistolar „Izvorașul”, I, îngr. Nicolae Chipurici, Drobeta-Turnu Severin, 2001. I.D.
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
și va fi învățător în câteva localități bihorene; este pensionat în 1928. Colaborează la „Almanahul învățătorilor români”, „Banatul literar”, „Biserica și școala”, „Bunul econom”, „Calendarul diecezan”, „Calicul”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Foaia literară”, „Foaia poporului”, „Gazeta de Vest”, „Gazeta poporului”, „Izvorașul”, „Luceafărul literar”, „Poporul român”, „Revista critică-literară”, „Rânduri”, „Sibiul umoristic”, „Șezătoarea”, „Timișana”, „Tribuna poporului” ș.a. Ca elev la Beiuș, S. citea „Familia”, unde era interesat cu deosebire de horele și doinele publicate de S. Fl. Marian. Astfel că debutează în folcloristică
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
consilier juridic la Uniunea Județeană a Cooperativelor de Consum Banat, de unde se pensionează. Face parte dintre fondatorii asociației Astra Română pentru Banat, Porțile de Fier și Românii de Pretutindeni, devenind secretar general coordonator. S.-Ț. debutează în 1936 în revistă „Izvorașul”, publicând în aceeași vreme în ziarul „Nădejdea” din Vârșeț. A colaborat la „Universul”, „Curentul”, „Timocul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Timpul”“, „Școală și viața”, „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Steaua”, „Folclor literar” (Timișoara). În volumul debutului în poezie, Pasărea sufletului (1981), S.-Ț. fructifică
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
de etnologie, antropologie socială și culturală, de etnografie, folclor, artă populară, folclor macedoromân, istroromân, meglenoromân și al altor români de peste hotare, folclor străin, recenzii ș.a. Spre deosebire de publicațiile de profil anterioare („Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Ghilușul”, „Tudor Pamfile”, „Făt- Frumos”, „Comoara satelor”, „Izvorașul” ș.a), R. de e. și f. promovează studii care reflectă preocupările și cercetările Institutului, cercetări în echipă care au angajat toate compartimentele culturii populare și au beneficiat de experiența școlii filologice a lui Ovid Densusianu, a școlii muzicologice a
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
și a izbutit să devină o valoroasă arhivă a creației populare românești, a stimulat, în primele decenii ale veacului al XX-lea, realizarea unor publicații similare: „Ion Creangă” la Bârlad, „Tudor Pamfile” la Dorohoi, „Doina” la Jorăști-Covurlui, „Ghilușul” la Balota-Dolj, „Izvorașul” la Bistrița-Mehedinți, „Suflet oltenesc” la Craiova, „Comoara satelor” la Blaj, „Scânteia” la Gherla ș.a. I. H. C.
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]