159 matches
-
Acest lanț muntos se întinde din sud-vestul Marocului, de-a lungul coastei mediteraneene până la marginea estică a Tunisiei. Cel mai înalt vârf este Toubkal, în vestul Marocului (4.167 m). Cel mai lung fluviu din lume (curge spre nord), ce izvorașe din ținutul muntos al Africii de SE și se întinde pe 6.693 km, ca în final să se verse în Marea Mediterana. Sahel este o întindere mare de pământ ce trece prin nordul Africii, până la marginea sudică a deșertului Sahara
Africa () [Corola-website/Science/296607_a_297936]
-
este cercetător principal la Institutul de Folclor din București. Între 1963-1967 devine lector la Institutul pedagogic de trei ani din București. Între 1967-1971 este șeful secției de muzică populară la Radioteleviziunea Română. A publicat articole și a fost colaborator la „Izvorașul”, „Muzica”, „Progres și cultură”, „Revista de folclor” (devenită „Revista de etnografie și folclor”), „Scînteieri”, „Studii de muzicologie”, „Tribuna școalei”. Moare în anul 1987 la București.
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]
-
membru al Academiei Române. Sunt 2 areale de vulcani noroioși situate în comuna Cozieni în satele omonime. În satul Fișici (comună Bozioru) se înâlnesc izvoare sulfuroase. Spre satul Nucu, pe drumeagul de căruță ce însoțește în aval Gârla Nucului, se întâlnesc izvorașe minerale ("ciuciure" în limbajul localnicilor), de o mare varietate coloristica, olfactiva și gustativa. În Poiana Cozanei, poteca ce urmărește peretele sud-estic al stâncii, întâlnește câteva izvoare sulfuroase. Brăești: Sulfuroase și feruginoase Este format din vestigii rupestre medievale, aflate mai ales
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de proveniență autohtonă: Mureșul de la Maris, Pârâu, Cătun, Stână, Strungă, Bradu, Vatră. - termeni de origine latină: Sat, Neagra, Seștima, Văcărie, Puntea Rogoazei, Fântânel, Arsa, Pârâul Arsița. - termeni compuși de origine autohtonă și latină: Pârâul Ursului; - termeni proveniți de la popoarele slave: Izvorașul, Poiana Drăgusului, Pârlituri. Cele mai numeroase toponime și microtoponime, provin din terminologia ocupațiilor de bază, ale românilor, care le-au practicat dintotdeauna. Evoluția acestor ocupații a fost lentă, terminologia ocupațiilor, regăsindu-se în toponimia locală: Văcărie ,La Stână, Țarcuri, termeni
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
a orașului Ștefan-Vodă. În oraș este unul din cele două monumente din țară, închinate Marelui Domnitor al Moldovei, Ștefan cel Mare, instalat în anul 1995. Printre colectivele artistice putem menționa clubul de dans sportiv „Bonton” și colectivul de dans popular „Izvoraș”. În Ștefan Vodă se organizează Festivalul de dansuri sportive cu participarea colectivelor din toată republică, a membrilor federației dansurilor sportive din Republică Moldova. În localitate activează 2 grădinițe pentru copii: grădiniță pentru copii nr. 2 "Licurici", cu o capacitate de
Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/299703_a_301032]
-
concursuri al cîntecului patriotic „Cîntăm eroii neamului", Festivalul sărbătorilor și obiceiurilor de iarnă "V-am ura și-am tot ura", Concursul desenelor „Lumină din lumină” ș.a. În localitățile raionului sunt formate și activează mai multe colective artistice cu titlul „model": „Izvoraș" (Horești), „Haiducii (Costești), „Oleandra" (Țîpala), „Viișoara" (Mileștii Mici), „Opincuța" (Zîmbreni). De un deosebit succes la publicul național și internațional se bucură dansatorii din ansamblul „Enigma" de la Ialoveni". De mai mulți ani activează ansamblul „Edict". În raion funcționează 5 muzee: 1
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
Tot în 1919 este înființat Liceul de fete (azi Colegiul "Gh. Țițeica). În aprilie 1919, severinenii o salută pe Regina Maria, în trecere dintr-o vizită la Paris, cu ocazia Conferinței de Pace. Tot în 1919 iau ființă "Biblioteca Populară Izvorașul", "Biblioteca folcloristică" și "Biblioteca muzicală", conduse de preotul Gheorghe Dumitrescu-Bistrița. La 18 aprilie 1920 revin la Turnu-Severin comandamentele militare românești ale "Grupului Tisa" și "Zonei Militare O (MZO)" care participaseră la zdrobirea sovietelor maghiare și la ocuparea militară a Ungariei
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
fără casă. Pentru a stopa inundațiile sezoniere malurile ambelor râuri au fost înduguite. Râul Răuțel traversează teritoriul mun. Bălți pe o lungime de 8.9 km. În limitele administrative ale orașului sunt 4 bazine artificiale acvatice. zăcămintele apelor minerale naturale (Izvoraș) Fondul radioactiv în Bălți este stabil și nu prezintă pericol pentru mediu și populație. În primăvara lui 2011, a fost publicat un studiu cu privire la starea radioactivității în Moldova care a stabilit că în Bălți valoarea debitului dozei ambientale a radiației-gama
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
amintim Requiem, Carmina Burana și Messa da Requiem. s-a născut în Buzău pe 11 ianuarie 1978. A început studiul viorii la vârsta de 5 ani la Școala Populară de Artă Buzău. În paralel, a făcut parte din Ansamblul folcloric "Izvorașul" al Casei Pionierilor și Șoimilor Patriei din Buzău, mai întâi ca violonist, și apoi ca solist vocal. Începand cu clasa a V-a, urmează cursurile Școlii de Muzică Buzău. Treptat, se simte atras de muzica vocală și decide să urmeze
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
Voievozi” din Cuca, ne spune că denumirea actuala a comunei vine de la rediului Cucului, un desiș de pădure ce se află în viroaga ce pornește din spatele cimitirului bisericii și coboară la fântânile de lângă primăria Cuca. În această viroaga susura un izvoraș, cu apă cristalina la care veneau cucii să-și ostoiască setea - cum femelă cucului se chema cuca - așa cum ne arata academicianul Iorgu Iordan în Dicționarul Limbii Române, acest toponim a fost preluat și a dat denumirea localității. Această denumire de
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
români. În sat s-au păstrat tradițiile și obiceiurile din Moldova . În prezent, există o casă de cultură (cu 13 cluburi: melodii solo, voce, teatru, folclor, fanfară, dansuri etc.), două biblioteci, magazine și farmacii. Ființează grupurile folclorice românești "Călușarul" și "Izvoraș". Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Costiceni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Costiceni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/310992_a_312321]
-
20,11% din populația localității . În prezent, orașul are 9.223 locuitori, preponderent ucraineni. În prezent, în oraș funcționează un teatru național, un muzeu de istorie, un cinematograf, un stadion, o orchestră de muzică populară și grupul de dans popular "Izvorașul". În piața centrală a orașului se află un monument al scriitorului ucrainean Taras Șevcenko și un Monument al soldaților căzuți în Războiul din Afganistan. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Adâncata era vorbitoare de ucraineană (%), existând
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
dovadă a faptului că numele noii cetăți nu era încă definitivat. Ea poate fi văzută, totodată, ca o expresie a ambiției coloniei nou înființate de a deveni centrul întregii regiuni colonizate de thasieni. Numele "Crenides" (Κρηνίδες) înseamnă, în greaca veche, „izvorașe” sau „fântânele” și este explicat de istoricul Appian prin existența a numeroase surse naturale de apă în jurul colinei învecinate (κρῆναι εισὶ περὶ τῷ λόφῳ ναμάτων πολλαὶ). Acest nume nu este atestat de epigrafie, ci apare doar în textele literare antice
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
Buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina), numit și izvoraș cu burtă roșie este o broască acvatică de șes fără coadă (anură) din familia bombinatoride ("Bombinatoridae") răspândită din sud-estul și centrul Europei până la Munții Urali. În România se întâlnește pretutindeni în regiunile de câmpie; în Transilvania apare insular în regiunile
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
Drepcăuți, Bălășinești, Tețcani. De menționat faptul că un șir de colective artistice, care au titlul onorific "model", din localitățile raionului au participat la diferite festivaluri, concursuri, atât republicane, cât și internaționale. Colectivele de dansuri populare din s. Larga și formația "Izvoraș" din satul Colicăuți au devenit laureate ale ediției a 32-a "La vatra horelor". Ansamblul vocal-instrumental "Amor" din satul Drepcăuți a devenit laureat al festivalului-concurs "Armoniile toamnei". Recent, colectivul de dansuri populare "Marincuța" din s. Larga a participat la festivalul
Raionul Briceni () [Corola-website/Science/297493_a_298822]
-
de la Rudi. Canionul Rudi include, de asemenea, 2 văgăuni foarte adânci, de origine tectonica de lângă comunele Arionesti, Rudi și Tatarauca-Noua pe o suprafață de circa 850 ha ("Văgăuna Lupilor" și "Văgăuna Vanturilor"), "Stâncă Balaurului", "La sihăstrie", "Trei cruci", "Farfuria Turcului", "Izvorașul Verde". Sunt o mulțime de stânci singuratice de diferite forme ciudate, care în zilele cu vânt produc niște sunete destul de melodioase. Din aceste considerente băștinașii le-au numit "Harpa eoliană". "Văgăuna Lupilor" este greu accesibilă din cauza pantelor abrupte și care
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
în sistem, sistem de organizație, de guvernământ. Pe de o parte libertate, mare libertate pentru ca cei nemulțumiți să poată răsturna cu ușurință orice guvern, pe de alta centralizare, extremă centralizare, care să facă a atârna miile și iarăși miile de izvorașe ale bugetelor și ale averii publice de victoria, pretinsă politică, din centru. Față dar cu această lume în care corupția, ignoranța, vicleșugul sânt aproape condiții de existență, față c-o lume în care miniștrii nu au sfiala de-a cruța
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
populară pusă în muzică, vol. III: Romanțe, București, 1897. Repere bibliografice: Titu Maiorescu [Raport la colecția de folclor a lui Dimitrie Vulpian], AAR, memoriile secțiunii literare, 1885, 1; Muzica română premiată în Franța, F, 1891, 49; Biografia lui Dimitrie Vulpian, „Izvorașul”, 1923, 5-6; Predescu, Encicl., 914; George Breazul, Patrium Carmen, Craiova, 1941, 352-353; Viorel Cosma, Dimitrie Vulpian - un folclorist pe nedrept uitat, ATN, 1969, 2; Bârlea, Ist. folcl., 264-266; Gheorghe Ciobanu, Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, București, 1974, 245-246; Octavian Lazăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
nobile, din cele plantate pe coasta Însorită dinspre Dunăre. Malurile Eleșteului se roseseră Încet, se rotunjiseră, Își prăvăliseră pământul În adânc. Apa măsura numai câteva palme, după care te afundai În nămol până la gât. Buruienile și trestia năpădiseră malurile. Un izvoraș izbucnit din coastă arunca Întruna apă curată În cea mâloasă a Eleșteului. Pe malul cel dinspre deal, așezat cu fața către Baltă și către Dunărea care, departe, sclipea aproape cu voioșie, se afla croitorul despre care unii ziceau c-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
alunecoasă. Așa făcuse și atunci (Îmboldit de sete, dar și de gândul la copilărie) și, ditamai omul, În uniformă de ofițer, se avântase târșâind cu tălpile bocancilor la vale pe acea cărare ce trebuia să-l ducă deasupra Țârâitorii, un izvoraș ce țâșnea din adâncurile dealului. Văzuse prea târziu că se Îndrepta spre patru soldați nemți care se spălau cu apa rece. Nu izbutise să pună frână și, când poteca sfârșise scurt pe muchia peretelui deasupra Țârâitorii, zburase peste soldații care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un inamic și nu un aliat. Aveau puse la uscat țoalele pe o motocicletă neagră cu ataș. Îl puseseră să se descalțe, să le dea ranița și centura de piele, apoi Îl Împinseseră cu spatele la peretele drept ce se ridica deasupra izvorașului. Degeaba le spunea Întruna că e o greșeală: soldații se pregăteau să-l Împuște. Norocul Locotenentului fusese o patrulă rusească, nimerită cine știe cum, ca și cea a nemților, În acele locuri În care n-avea să se dea nici o bătălie. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Învecinează cu localitatea; Colonelul Socol a sărbătorit Împlinirea unei frumoase vârste, prilej cu care a fost vizitat și felicitat de către domnul Primar care a aflat că, În ciuda zvonurilor, motocicleta Zundapp nu fusese obținută În urma uciderii unor germani și ruși la izvorașul numit Țârâitoare, ci În cu totul și cu totul alte circumstanțe, ce vor fi dezvăluite la viitoarele aniversări ale eroicului nostru veteran de război; după ce doamna țața Gherghina a fost surprinsă În pat cu un alt bărbat de către soțul legitim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
HÂRȚESCU, DIANA, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a X-a. București, Corint, 2000. 208 p. Conține bibliografie. [100] SMÎNTÎNICĂ, MARIA; SĂLCEANU, DUMITRA, Citire. Manual pentru anul VIII din școli speciale. Iași, Glissando, 2000. 90 p. [101] SPĂRIOSU, TRĂILĂ, Izvorașul, carte de citire pentru clasa a II-a a școlii elementare / Trăilă Spăriosu - ed. a V-a. - Beograd, 2000. [102] STOLERU, CECILIA, Bacalaureat 2000. 200 de compuneri și teste rezolvate. Literatura română (In conformitate cu programa de bacalaureat elaborata de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Victor Aradi (?), dar valul naționalist se pare că nu a rămas fără influență asupra mea. Cu toate acestea, am fost și sunt partizanul progresului, indiferent de atmosfera timpului, dovadă e că în 1936 subliniam printr’un articol tipărit în revista Izvorașul No. 2 eforturile care se depun în URSS pentru cunoașerea etnografică, iar în 1940, anul intrării în război a României contra URSS, acest articol a fost retipărit. Dar, recunosc, eu trebuie să muncesc mai înainte în acestă direcție.- Ca prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ora păsării, Chișinău, 1974; De ziua frunzei, pref. Grigore Vieru, Chișinău, 1977; Teiul, Chișinău, 1980; Viața cuvântului, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1980; Iubire de tine, Chișinău, 1981; Măslinul oglindit, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1983; A vedea cu inima, Chișinău, 1984; Izvoraș cu ochii verzi, Chișinău, 1985; Dimineața mărului, Chișinău, 1986; Nimic nu-i zero, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; ed. Chișinău, 2003; Dialoguri banale sau Trist și vesel despre oameni, Chișinău, 1988; Atât de mult al pământului, Chișinău, 1990; Unde-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287568_a_288897]