144 matches
-
credincioșilor Ăjīvika sunt foarte greu de reconstituit. În afara unor citate păstrate în cărțile adversarilor, nimic din canonul lor n-a supraviețuit. Se știe totuși că este vorba de o mișcare religioasă destul de veche, precedând cu mai multe generații buddhismul și jainismul. Potrivit lui Gosăla, toate lucrurile care există în lume apar și dispar conform legii ineluctabile a karmei. Nici o devoțiune, nici o austeritate nu poate influența cursul predeterminat al evenimentelor. Fatalitatea, destinul (niyăti), este conceptul-cheie al învățăturii lui Gosăla. Orice efort moral al
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
până la urmă a dispărut complet. Cei șase maeștri rivali au trăit într-o epocă de profunde schimbări spirituale. Ei înșiși au fost vectorii noilor forțe care au încercat să abolească sistemul valorilor rigide creat de brahmanism. După cum am văzut, în jainism, numărul călugărițelor era considerabil mai mare decât cel al călugărilor, ceea ce dovedește o nouă atitudine față de statutul femeii, oricum una total diferită față de cea oferită de brahmanismul ortodox. Puternicile tendințe nihiliste și negativiste nu au făcut altceva decât să reflecte
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
natura soluțiilor propuse. Buddhismul n-a fost un fenomen complet nou în istoria religiilor din India antică, ci s-a constituit pe o bază ideatică deja curentă atât brahmanică cât și non-ariană.. El a apărut cam în aceeași perioadă cu jainismul și aproape din aceleași rațiuni: brahmanismul oficial nu reușise prin speculațiile sale upanișadice să satisfacă nevoile spirituale ale adepților. Religia brahmanilor era egoistă. Săvârșitorii cultului se considerau puri în comparație cu ceilalți oameni. Ei își petreceau viața săvârșind practici religioase minuțioase și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Buddha însuși spunea: „Doctrina mea este o doctrină a îngăduinței. Acesta este motivul pentru care fericiții acestei lumi o găsesc dificilă”. Asemenea lui Iisus, Buddha a cerut iubirea necondiționată chiar și a celor care fac rău. Atât buddhismul cât și jainismul mărturisesc explicit atitudinea lor antibrahmanică. Cele două mari religii ale salvării reprezentau o îndepărtare de vedism și de ramificațiile acestuia, deși, într-un anumit sens, din el se dezvoltaseră. Jainismul și buddhismul neagă autoritatea Vedelor și, ceea ce e mai important
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și a celor care fac rău. Atât buddhismul cât și jainismul mărturisesc explicit atitudinea lor antibrahmanică. Cele două mari religii ale salvării reprezentau o îndepărtare de vedism și de ramificațiile acestuia, deși, într-un anumit sens, din el se dezvoltaseră. Jainismul și buddhismul neagă autoritatea Vedelor și, ceea ce e mai important, neagă cauza primă sau trec sub tăcere această problemă. Buddha a avut curajul de a se ridica împotriva religiei populare, împotriva superstițiilor, cermoniilor, ritualurilor și împotriva tuturor grupurilor privilegiate care
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
un semn de egalitate de care savantul român nu se ferește. Această stare de spirit (de contemplație și inacțiune) își găsește explicația în misticismul 348 de care dau dovadă și unii și alții. De exemplu, Max Weber arată că în Jainism, ideea fundamentală despre mântuire înseamnă "ruperea tuturor relațiilor pământești și mai presus de toate indiferența pentru impresiile generale și evitarea relațiilor pământești, încetarea de acționa, spera, dori. Un om căruia nu i-a mai rămas decât capacitatea să simtă și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în prezent fiind o religie foarte divizată, fără o limbă sacră comună și fără o dogmă strictă, clar formulată. Răspândit în China, Japonia, Sri Lanka, Coreea, Mongolia, Uniunea Myanmar, Thailanda, Vietnam. ul aparține grupului de religii dharmice alături de hinduism și de jainism, păstrând o puternică influență a elementelor constituente ale acestor două religii. Mai este numit și „Buddha Dharma”, ceea ce înseamnă în limbile sanscrită și pali (limbile textelor antice budiste) „învățăturile Celui Luminat”. În prezent, istoricii fixează această dată în 560 î.Hr.
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
(sanscrită - "suastika"), scris uneori și zvastică, este un simbol originar din jainism, fiind o cruce echilaterală cu brațele îndoite la jumătatea acestora în unghi drept în sens orar sau antiorar. De obicei este orientată astfel încât toate liniile principale să fie orizontale, dar se găsesc și variante în care aceasta este rotită cu
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
este rotită cu 45 de grade; versiunea hindusă este adesea decorată cu un punct în fiecare sfert, varianta fără punct fiind considerată cea oficială în hinduism. Svastica este cel mai sfânt simbol non-silabic (vezi și Om) în Hinduism. Prin extensie, Jainismul și Budismul folosesc acest simbol. În Occident este, din păcate, mai ales cunoscut ca emblemă generală a mișcării fasciste și naziste. Se pare că a fost utilizată pentru prima dată de locuitorii Eurasiei. Cu toate acestea, a fost adoptată în
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
alții, de hitiți , celți și de greci. Apare și în alte culturi din Asia, Europa, Africa și America - uneori ca motiv geometric, uneori ca simbol religios. În zilele noastre, ca întotdeauna, svastica este un simbol sacru în hinduism, budism și jainism. Ubicuitatea svasticii a fost explicată prin trei teorii principale: dezvoltare independentă, difuziune culturală și evenimente externe. Conform primei teorii, simetria și simplitatea svasticii a condus, pretutindeni, la apariția ei independentă, fie ca urmare a inconștientului colectiv - conceptul elaborat de Jung
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
din 2630 î.e.n., argumentînd că acestea erau deja bine consolidate și definite în momentul răspândirii simbolului. Ca argument "ex silentio", acest punct de vedere are puțină valoare ca dovadă în sprijinul teoriei. Simbolul svasticii este sacru în hinduism, budism și jainism, ambele avînd apariția datată, cu aproximație, în secolul al-VI-lea î.e.n.. Budismul, în special, s-a bucurat de un mare succes, răspândindu-se spre est și prinzînd rădăcini în Asia de sud-est, China, Corea și Japonia până la sfârșitul primului mileniu. Utilizarea
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
înțelepciunea atemporală cuprinsă în aceste texte. Filozofii și secte apărute în subcontinentul indian au adoptat poziții variate privind Vedele. Școlile de filozofie indiană care citează Vedele ca autoritatea lor scriptorală sunt denumite „ortodoxe” (ăstika). Alte două filozofii indiene, budismul și jainismul, nu au acceptat autoritatea Vedelor și s-au transformat în religii distincte. În filozofia indiană ele sunt numite școli „heterodoxe” (năstika). Este posibil ca Vedele să fie cele mai vechi scripturi care au supraviețuit și care sunt încă folosite. Majoritatea
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
extreme. În orice caz, conținutul textului se leagă de brahmanismul hinduizant, căruia i se poate stabili un început în secolul al V-lea î.e.n. Totuși, multi exegeți recunosc în Bhagavad-gita influență soteriologica a marilor doctrine religioase de la poalele Himalayei- Buddhism, Jainism, Samkhya și Yoga, considerându-se că este opera mai multor autori. Dar,deoarece face parte din marea epopee Mahabharata, fiind un capitol al acesteia, iar aceasta este atribuită marelui înțelept și sfânt antic Vyasa, trebuie să amintim numele acestuia. Sergiu
Bhagavad Gita () [Corola-website/Science/306739_a_308068]
-
cultele lui Shiva și Vishnu, elemente principale ale hinduismului epocii noi. Sistemul castelor, puterea preoților și sacrificiile rituale practicate de hinduși au generat două mișcări mari de reformă în sec. al VI-lea î. Chr. Prima mișcare religioasă a fost jainismul, fondat de Mahânîra. Propaga nonviolența, condamna sistemul de caste și considera săracă orice formă de viață. Acest ultim concept denumit ahimsa era respectat de adepții lui chiar și față de cele mai mici insecte. Cu toate ca jainismul a devenit în India o
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]
-
Prima mișcare religioasă a fost jainismul, fondat de Mahânîra. Propaga nonviolența, condamna sistemul de caste și considera săracă orice formă de viață. Acest ultim concept denumit ahimsa era respectat de adepții lui chiar și față de cele mai mici insecte. Cu toate ca jainismul a devenit în India o religie de masă nu a depășit niciodată granițele subcontinentului. În schimb cealaltă mișacre religioasă, budismul, a devenit una din marile religii ale lumii. Pe fondatorul ei cunoscut sub numele de Buddha îl chema Gautama Siddharta
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]
-
cel mai strălucit imperiu musulman al subcontinentului: India Mogulilor. Cca. 2500 - 1700 i. Chr.: Civilizația din Valea Indusului În India de Nord După 2000 î. Chr.: Invazia cuceritorilor arieni prin nord-vest Secolul VI î. Chr.: Apariția a două noi religii - jainismul și budismul 327 - 325 î. Chr.: Alexandru cel Mare în Punjâb Cca. 321 - 184 î Chr.: Dinastia Maurya unifică o mare parte a Indiei Cca. 274 - 236 î. Chr.: Domnia lui Asoka 320 - 535: Domnia dinastiei Gupta - epoca civilizației "clasice
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]
-
originară de acolo; Adj. Care aparține dravidienilor(l), privitor la dravidieni. Huni Hefaliți - neam mongolic care, în sec. IV-V, a pătruns până în apusul Europei, trecând și prin țara noastră Huzur - Trai ușor și îmbelșugat, lipsit de griji; Trândăvie, îmbuibare Jainism - Religie și școală filozofică indiană, opusă brahmanismului și sistemului de castă al acestuia, întemeiată în sec. VI a.Cr. Karma - Noțiune care desemnează o lege universală în virtutea căreia soarta oamenilor ar fi determinată de acțiunile lor din încarnările anterioare; fatalitate
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]
-
au ajuns să fie considerați egali cu zeii. Potrivit textelor considerate sacre, mântuirea putea fi obținută prin aducerea unei jertfe sau prin achitarea taxei pentru săvârșirea ei. Ca urmare a abuzurilor apărute în acest context, s-au dezvoltat noi religii - jainismul și budismul. Textele "Upanișadelor" propun ca alternativă asceza și meditația contemplativă. Învățătura hindusă are în centrul său două concepte: Karma (fapta) și Samsara (reîncarnarea). Astfel, sufletul participă la un ciclu existențial continuu - naștere-moarte-renaștere - determinat de faptele bune sau rele pe
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
persoane de a-și lua propria viață prin practica non-violentă a sinuciderii prin post, cunoscută sub denumirea de "Prayopavesa". Prayopavesa este însă strict limitată la persoanele care nu mai au nicio dorință sau ambiție și nicio responsabilitate în această lume. Jainismul are o practică similară denumită "Santhara". Sati, sau autoimolația văduvelor era o practică foarte răspândită în societatea hindusă în Evul Mediu. Filosofia suicidului ridică o serie de întrebări, inclusiv ce anume constituie suicid, dacă suicidul poate reprezenta o alegere rațională
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
tălpile picioarelor și în palmele mâinilor. Din această cauză, este numită Tara cea cu șapte ochi, o formă a zeității tradiționale din Mongolia. -Adoptată de buddhism de la hinduism, începând cu secolul al III-lea î.C., Tara apare în buddhism, jainism, și în mod particular în lamaismul tibetan, cu o multitudine de manifestări: Zeiță a ascetismului și misticismului, Mamă creatoare, Protectoarea ființelor umane ce traversează marea (oceanul) vieții. -În legendele Tibetului se vorbește despre zeița Tara ca fiind contrapartea feminină a
Tara () [Corola-website/Science/312432_a_313761]
-
indieni autoritatea religioasă supremă, chiar dacă aceștia nu au ajuns din punct de vedere juridic să obțină această autoritate. Din cauza influenței islamice din India de nord, cele mai mari mănăstiri și temple hinduse se găsesc asțăzi în sudul Indiei. Călugării în jainism se numesc Digambara ( în Sanscrită, m., दिगम्बर, digambara, traducere: „in haină de aer“, „în haina cerului“ sau „îmbrăcat cu lumea“). Mănăstirile taoiste au fost înființate după modelul budist începând cu secolul al XII-lea. Cea mai
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
preistorică. Tradiția spune că această credință a fost propovăduită de o succesiune de douăzeci și patru de "Jinas" (cuceritori) sau "tirthankarași", dintre care ultimul, Mahavira (cca. sec. al VI-lea î.Hr.) a avut o importanță decisivă, fiind considerat de unii istorici fondatorul jainismului modern. Comunitatea jainistă are, în ciuda dimensiunii sale reduse, o influență religioasă remarcabilă în țara originară, India, unde există 4,2 milioane de adepți, dar și în Statele Unite, Europa de Vest, Africa și Orientul Îndepărtat, unde se răspândește datorită creșterii numărului de imigranți
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
din cadrul hinduismului, ci împreună cu budismul formează un curent religios eterodox ("nastika"). Ortodoxismul și eterodoxosimul vor conviețui în spațiul indian influențându-se, realizând un transfer osmotic de idei filozofice, mitologice și religioase, proces care va fi resimțit din plin și de jainism. Cărturarul hindus Bal Gangadhar Tilak atrage atenția că jainismul a contribuit la încetarea sacrificiilor de animale din religia vedică și că tot lui îi datorăm apariția conceptului non-violenței, Ahimsa. Jainismul a înrâurit în mod semnificativ sfera etică, politică și economică
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
eterodox ("nastika"). Ortodoxismul și eterodoxosimul vor conviețui în spațiul indian influențându-se, realizând un transfer osmotic de idei filozofice, mitologice și religioase, proces care va fi resimțit din plin și de jainism. Cărturarul hindus Bal Gangadhar Tilak atrage atenția că jainismul a contribuit la încetarea sacrificiilor de animale din religia vedică și că tot lui îi datorăm apariția conceptului non-violenței, Ahimsa. Jainismul a înrâurit în mod semnificativ sfera etică, politică și economică din India pentru aproape trei milenii, dar și creștinismul
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
religioase, proces care va fi resimțit din plin și de jainism. Cărturarul hindus Bal Gangadhar Tilak atrage atenția că jainismul a contribuit la încetarea sacrificiilor de animale din religia vedică și că tot lui îi datorăm apariția conceptului non-violenței, Ahimsa. Jainismul a înrâurit în mod semnificativ sfera etică, politică și economică din India pentru aproape trei milenii, dar și creștinismul. Filozofia jainistă se poate rezuma la independență și egalitate spirituală între toate formele de viață și la o non-violență dusă până la
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]