170 matches
-
efect abstract al activității umane, ci reprezintă o substanță invizibilă care impregnează sufletul și care, având aceeași structură ca trupul, se înscrie în rândul elementelor materiale "ajiva". Karma este fluidul care leagă sufletul de materie, făcîndu-i imposibilă independența și eliberarea. Jainiștii și-au imaginat-o ca o masă de particule atomice magnetizate de sentimentele, de năzuințele și acțiunile lui "jiva". Cât timp karma rămâne în corp, sufletul se află într-o stare de vasalitate, puritatea, transcendența și strălucirea sa fiind acoperite
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
ignoranței. Eliberarea este posibilă când intrarea unor noi substanțe karmice este blocată de efortul individual. Astfel omul nu se eliberează decît când anihilează karma deja acumulată și împiedică fluxul de karma nouă. Procesul purificării interioare parcurge patru etape: Unii filozofi jainiști vor descrie apariția (sau anihilarea) monadelor karmice ca rezultat al unor "leshyas" ("înclinații mintale") caracterizate de diferite culori, explicând totodată și modul de determinare a viitoarelor încarnări. Ei vor împărți aceste atitudini sau înclinații în șase grupe (dintre care doar
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
mare parte într-o manieră cognitivă, cerebrală și intuitivă, atitudinea mintală fiind promotorul integrării în moksha și al exaltării întregii ființe. Ca și celelalte religii dharmice, jainismul încurajează perceperea unui adevăr constant și transcendent. Dar realitatea se înfățișează în viziunea jainiștilor sub forme deosebit de neregulate și nestatornice: universul evoluează, se transformă, decade, se regenerează, intrând în contrast cu permanența lumii din filozofia hindusă și impermanența, inconsistența ei din cea budistă. De aceea, Mahavira a elaborat un sistem epistemologic numit Anekantavada (literal însemnând "doctrina
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
moduri, însă niciunul din ele nu este complet adevărat. Doar cei iluminați pot cunoaște absolut adevărul, în timp ce oamenii de rând vor ști doar un fragment irelevant al acestuia. Anekantavada se aseamănă cu subiectivismul și relativismul occidental. Sistemul filozofic va stimula jainiștii să tolereze și să ia în calcul opiniile celor din jur ca pe niște noi fețe prin care adevărul se lasă cunoscut și atrage atenția că nicio religie cu tendințe spre dogmatism, nici chiar de-ar fi o religie jainistă
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
jainiștii să tolereze și să ia în calcul opiniile celor din jur ca pe niște noi fețe prin care adevărul se lasă cunoscut și atrage atenția că nicio religie cu tendințe spre dogmatism, nici chiar de-ar fi o religie jainistă, nu poate revela realitatea, din cauza propriei limitări orizontice. Doctrina jainistă folosește practicile meditative ("yoga") pentru dobândirea scopului ultim. Prin cultivarea credinței în învățăturile tirthankarașilor, a cunoașterii adevărate a realității și a activității ascetice, exercițiile "yoga" sunt asociate cu "cele trei
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
din jur ca pe niște noi fețe prin care adevărul se lasă cunoscut și atrage atenția că nicio religie cu tendințe spre dogmatism, nici chiar de-ar fi o religie jainistă, nu poate revela realitatea, din cauza propriei limitări orizontice. Doctrina jainistă folosește practicile meditative ("yoga") pentru dobândirea scopului ultim. Prin cultivarea credinței în învățăturile tirthankarașilor, a cunoașterii adevărate a realității și a activității ascetice, exercițiile "yoga" sunt asociate cu "cele trei bijuterii jainiste": cogniție corectă ("samyagjnana"), devoțiune corectă ("samyagdarshana") și conduită
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
poate revela realitatea, din cauza propriei limitări orizontice. Doctrina jainistă folosește practicile meditative ("yoga") pentru dobândirea scopului ultim. Prin cultivarea credinței în învățăturile tirthankarașilor, a cunoașterii adevărate a realității și a activității ascetice, exercițiile "yoga" sunt asociate cu "cele trei bijuterii jainiste": cogniție corectă ("samyagjnana"), devoțiune corectă ("samyagdarshana") și conduită corectă ("samyakcaritra"). Filozofia jainistă poate fi rezumată la nouă principii fundamentale ("tattvas") care reproduc teoria despre karma și despre eliberare. Fără cunoașterea acestor principii și a celor trei bijuterii jainiste (cunoaștere corectă
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
yoga") pentru dobândirea scopului ultim. Prin cultivarea credinței în învățăturile tirthankarașilor, a cunoașterii adevărate a realității și a activității ascetice, exercițiile "yoga" sunt asociate cu "cele trei bijuterii jainiste": cogniție corectă ("samyagjnana"), devoțiune corectă ("samyagdarshana") și conduită corectă ("samyakcaritra"). Filozofia jainistă poate fi rezumată la nouă principii fundamentale ("tattvas") care reproduc teoria despre karma și despre eliberare. Fără cunoașterea acestor principii și a celor trei bijuterii jainiste (cunoaștere corectă, credință corectă, practică corectă) încercarea unui om de a progresa spiritual este
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
trei bijuterii jainiste": cogniție corectă ("samyagjnana"), devoțiune corectă ("samyagdarshana") și conduită corectă ("samyakcaritra"). Filozofia jainistă poate fi rezumată la nouă principii fundamentale ("tattvas") care reproduc teoria despre karma și despre eliberare. Fără cunoașterea acestor principii și a celor trei bijuterii jainiste (cunoaștere corectă, credință corectă, practică corectă) încercarea unui om de a progresa spiritual este vană. Cele nouă tattvas sunt următoarele: Călugării jainiști practică un ascetism foarte strict și se străduiesc să transforme existențele proprii curente în încarnări ultime. Laicatul, în
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
tattvas") care reproduc teoria despre karma și despre eliberare. Fără cunoașterea acestor principii și a celor trei bijuterii jainiste (cunoaștere corectă, credință corectă, practică corectă) încercarea unui om de a progresa spiritual este vană. Cele nouă tattvas sunt următoarele: Călugării jainiști practică un ascetism foarte strict și se străduiesc să transforme existențele proprii curente în încarnări ultime. Laicatul, în schimb, urmează niște norme mai puțin riguroase, scopul lor fiind de a obține o credință rațională, și de a săvârși fapte bune
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
strict și se străduiesc să transforme existențele proprii curente în încarnări ultime. Laicatul, în schimb, urmează niște norme mai puțin riguroase, scopul lor fiind de a obține o credință rațională, și de a săvârși fapte bune. De asemenea, respectând etica jainistă, ei își aleg de obicei profesii care respectă și protejează natura și care ocolesc în totalitate violența cotidiană. Jainiștii dezvoltă un tip de meditație numită "Samayika", a cărei denominație înseamnă în limba sanscrită "calm" și derivă din cuvântul "samaya" (suflet
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
puțin riguroase, scopul lor fiind de a obține o credință rațională, și de a săvârși fapte bune. De asemenea, respectând etica jainistă, ei își aleg de obicei profesii care respectă și protejează natura și care ocolesc în totalitate violența cotidiană. Jainiștii dezvoltă un tip de meditație numită "Samayika", a cărei denominație înseamnă în limba sanscrită "calm" și derivă din cuvântul "samaya" (suflet). Scopul Samayikei este obținerea unei senzații transcendente de liniște imperturbabilă, care depășește variabilitatea ființei umane și identifică sufletul cu
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
dobândirea stării de echilibru în timp, prin contemplarea regenerării nesfârșite a universului și a propriului "jiva". Samayika capătă o importanță deosebită în timpul sărbătorii religioase Paryushana și este profesată în ritualul Pratikramana, din ultima zi (Samvatsari) din cele 8-10 ale festivității. Jainiștii cred că Devas (îngerii și ființele celeste) nu pot ajuta sufletul omului să se elibereze, ci efortul trebuie să fie individual, prin efort și meditație. Dimpotrivă, "devas" nu sunt capabili să organizeze propria eliberare până la reîncarnarea în formă umană, fiindcă
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
capabili să organizeze propria eliberare până la reîncarnarea în formă umană, fiindcă oamenii sunt singurele ființe înzestrate cu acest dar. Ca și în cazul budiștilor, conștientizarea adevărului este pur empirică, nu poate exista o mijlocire între veridicul "atma" și sufletul "jiva". Jainiștii cred că eliberarea se produce din interiorul sinelui, prin intermediul "atmanului" conștientizat prin meditație. Jain Dharma împărtășește o mare parte din concepte și credințe cu hinduismul. Amăndouă religiile respectă aceiași zei (Devas) și zeițe (Devis) și conțin elemente ca reîncarnarea și
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
prin meditație. Jain Dharma împărtășește o mare parte din concepte și credințe cu hinduismul. Amăndouă religiile respectă aceiași zei (Devas) și zeițe (Devis) și conțin elemente ca reîncarnarea și karma. Cu toate acestea există și diferențe izbitoare. De exemplu, varianta jainistă a epopeilor Ramayana și Mahabharata diferă cu mult de cea hindusă. Cât timp Rama este văzut de adepții hinduismului ca fiul lui Dumnezeu (Vishnu), jainiștii cred că acesta a obținut doar "moksha", neavând credința într-un zeu suprem, creator. Marele
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
elemente ca reîncarnarea și karma. Cu toate acestea există și diferențe izbitoare. De exemplu, varianta jainistă a epopeilor Ramayana și Mahabharata diferă cu mult de cea hindusă. Cât timp Rama este văzut de adepții hinduismului ca fiul lui Dumnezeu (Vishnu), jainiștii cred că acesta a obținut doar "moksha", neavând credința într-un zeu suprem, creator. Marele lider politic și spiritual Mahatma Gandhi a fost adânc influențat (mai ales sub patronajul filozofului Shrimad Rajchandra) de idei jainiste ca nonviolența și existența protectoare
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
ca fiul lui Dumnezeu (Vishnu), jainiștii cred că acesta a obținut doar "moksha", neavând credința într-un zeu suprem, creator. Marele lider politic și spiritual Mahatma Gandhi a fost adânc influențat (mai ales sub patronajul filozofului Shrimad Rajchandra) de idei jainiste ca nonviolența și existența protectoare, pacifistă și sinceră, integrându-le în propriul sistem filozofic. Iluminarea sufletului este accesibilă doar monahilor, care, după inițiere, trebuie să adere la cinci "mari jurăminte" ("mahavratas"). Aceste legăminte sfinte îl obligă pe călugăr să nu
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
fără a folosi un vas. Atât svetambarașii cât și digambarașii îngăduie inițierea călugărițelor, în cadrul sectei Svetambara ele fiind chiar de trei ori mai numeroase ca bărbații asceți. Femeile însă nu vor beneficia de același prestigiu ca bărbații în interiorul comunității monahale jainiste și chiar vor fi obligate de convenție și de stipulația din diferite texte sacre să-i stimeze pe călugări chiar dacă unele se vor dovedi preeminente prin capacitatea de a învăța și de realizările spirituale. Femeile digambarașe au trebuit chiar să
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
ideea necesității reîncarnării în trupul unui bărbat pentru realizarea iluminării. Jainismul are, ca și alte religii, perspectiva păcatului, ca un rău ce trebuie eliminat în procesul de purificare sufletească. Cele mai cunoscute păcate combătute de religia jainisă sunt: Deși literatura jainistă timpurie pune accent îndeosebi pe rolul și metodele ascetismului, este de la sine înțeles că o mare parte a comunității religioase era alcătuită din laici care să-i susțină pe practicanții căii spirituale. Perioada medievală a impus o reflectare asupra menirii
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
ascezei va dori doar să nu acumuleze ("samvara") noi monade de karma prin respectarea codului moral. Deși s-ar putea crede că obiectivul laicilor nu este decât unul temporar, până când acesta se încarnează într-o existență care-i favorizează eliberarea, jainiștii cred că toate eforturile lor religioase (vegetarianismul strict, disciplina mentală, postirea, devoțiunea -"bhakti" sau venerarea -"puja", etc.) nu fac decât să le sporească situația materială. De accea există un puternic contrast între austeritatea extremă a călugărilor și prosperitatea mirenilor jainiști
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
jainiștii cred că toate eforturile lor religioase (vegetarianismul strict, disciplina mentală, postirea, devoțiunea -"bhakti" sau venerarea -"puja", etc.) nu fac decât să le sporească situația materială. De accea există un puternic contrast între austeritatea extremă a călugărilor și prosperitatea mirenilor jainiști. Laicatul însă se va dovedi un susținător vehement al religiei și se va deda la o filantropie care cuprinde forme multiple. El va patrona iconografia sacră, va înălța, restaura și tutela temple și alte lăcașuri cultice și va fi un
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
va dovedi un susținător vehement al religiei și se va deda la o filantropie care cuprinde forme multiple. El va patrona iconografia sacră, va înălța, restaura și tutela temple și alte lăcașuri cultice și va fi un promotor al literaturii jainiste. Rezultatul acestor demersuri va fi reprezentat de înflorirea unei remarcabile arte religioase. Postirea este des întâlnită la jainiști, mai ales în timpul ceremoniilor religioase și are două ramuri principale: postire totală, în care alimentele sunt respinse complet într-o anume perioadă
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
El va patrona iconografia sacră, va înălța, restaura și tutela temple și alte lăcașuri cultice și va fi un promotor al literaturii jainiste. Rezultatul acestor demersuri va fi reprezentat de înflorirea unei remarcabile arte religioase. Postirea este des întâlnită la jainiști, mai ales în timpul ceremoniilor religioase și are două ramuri principale: postire totală, în care alimentele sunt respinse complet într-o anume perioadă și postire parțială, în care se restrânge doar numărul și cantitatea tipurilor de mâncare. Simbolizând victoria sufletului asupra
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
două (Chaththa Upavas), trei (Aththama Upavas) sau opt zile (Atthai Upavas), postirea în decursul unei luni întregi (Masaksamana Upavas) sau înfometarea până la inaniție și moarte (Santara Upavas). Această ultimă modalitate de postire înlătură cu eficiență karma și este considerată de jainiști o glorificare a spiritului, o răsplată spirituală, un sacrificiu al materiei pentru descoperirea adevărului constant și absolut. După filozofia jainistă, moartea voluntară prin înfometare lentă nu este un suicid pentru că nu se produce în urma unei frenezii emoționale spontane, ci este
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
înfometarea până la inaniție și moarte (Santara Upavas). Această ultimă modalitate de postire înlătură cu eficiență karma și este considerată de jainiști o glorificare a spiritului, o răsplată spirituală, un sacrificiu al materiei pentru descoperirea adevărului constant și absolut. După filozofia jainistă, moartea voluntară prin înfometare lentă nu este un suicid pentru că nu se produce în urma unei frenezii emoționale spontane, ci este acțiune premeditată, o soluție la care se ajunge după o analizare matură și rațională a lumii. Un jainist nu recurge
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]