87 matches
-
cu placheta Temperamentul primăverii. A colaborat la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Ramuri”, „România literară”, „Tribuna”, „Familia”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Tomis” ș.a. A scris și la publicații din Iugoslavia („Libertatea”, „Lumina”, „Polja”), Bulgaria („Literaturen front”) și Ungaria („Népsabadszág”). A mai semnat Daniel Jaleș, Dan Udrea. Începând din 1991 a ținut în cotidianul „Renașterea bănățeană” rubricile „Nod în papură” (zilnic) și „La Boema” (săptămânal). În 1992, împreună cu Petru Regep și Constantin Cazmiuc, a editat revista „Timișoara, mon amour” (două numere). A fost distins cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
Ionescu, Paul Daniel, Const. Barcaroiu. Cronica literară este susținută de Marin I. Bellu, Agripina Anastasescu și Mircea Vlasto. Raul Teodorescu traduce o poezie a lui Carducci. Revista mai publică trei interviuri cu Mihail Dragomirescu, recenzii, epigrame, anecdote. Alți colaboratori: Const. Jaleș, V. Gheorghiu, Const. Nutzescu, V. G. Dimitriu, Florica Obogeanu, Mihail Ilovici. A. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289736_a_291065]
-
și artistică”, cuprinde o cronică dramatică și un carnet literar care prezintă în special manifestări dramatice și muzicale locale sau cărți nu foarte pretențioase, sub semnătura unor Corneliu I. Dumitrescu, G. Diamandi, Nelu Ionescu, George Mătăsaru, Ion I. Rujeanu, Const. Jaleș. Sunt publicate epigrame, unele reușite, precum și poezii de Numa Cartianu, Constantin Nisipeanu, D. Ciurezu, N. Vulovici, Eugen Constant, Eugenia Lupoiu, Mihail Negru, Al. Iacobescu (care publică și traduceri din Pușkin și Camões). O transpunere din Emil Ludwig e semnată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289013_a_290342]
-
sau iarba ovăzului (Bromus secalinus), bărboasa sau păiușul dulce (Andropogon ischemum), ovăsciorul (Avenastrum pubescens). Apar numeroase plante cu flori viu și variat colorate: părăsita găinilor (Taraxacum scrotinum), păpădia (Taraxatum officinale), aglica (Filipendula hexapeta), capul șarpelui (Echium rubrum), nu-mă-uita (Miosotis silvatica), jaleșul (Salvia pratensis, S. nutans). Alături de acestea cresc și unele plante cu bulb (scânteioara, brândușa de toamnă, laleaua pestriță etc). Tot în formațiunile de stepă cresc: pelinul (Artemisia pontica), unele specii de plante cu țepi: scaieții (Cirisium lanceolatum) și ciulinii (Cardus
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
debutat în 1930, sub numele real, în paginile revistei „Izvorașul” (Bistrița-Mehedinți), colaborează cu versuri, articole, interviuri, la „Jurnalul” (Craiova), „Luceafărul literar și critic”, „Conștiința națională”, „Buna Vestire”, „Sfarmă-Piatră”, „Condeiul”, „Tribuna tineretului” ș.a. A alcătuit împreună cu C. S. Nicolăescu-Plopșor și Const. Jaleș o antologie a poeților tineri olteni (Album, 1935) și a dat la iveală plachetele Svon de lumini (1935), Jad (1936) și Poezii (1941). Anunța acum și alte volume: Mers de legendă (poezii), Symposion (eseuri) și Recea (roman). În perioada următoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
discursului liric. Mort prematur, C. rămâne unul dintre numeroșii epigoni ai lui Radu Gyr. SCRIERI: Svon de lumini, pref. Radu Gyr, București, 1935; Jad, Craiova, 1936; Poezii, Craiova, 1941. Antologii: Album, Craiova, 1935 (în colaborare cu C.S. Nicolăescu-Plopșor și Const. Jaleș). Repere bibliografice: Metzulescu, Literile, I, 44-46; C. Dan Pantazescu, Sergiu Cristian, „Svon de lumini”, ȚA, 1935, 1034; Paul I. Papadopol, Începători și mai înaintați, PL, 1937, 5-6; Mircea Florentin, Sergiu Cristian, „Jad”, „Naționalul nou”, 1938, 1104; Predescu, Encicl., 236; F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286511_a_287840]
-
spre literatura cultă: se reproduc, astfel, povestea lui Ion Creangă Inul și cămeșa, schița Odată de Emil Gârleanu. Mai colaborează Vasile Militaru (cu amintiri din copilărie), Mihail Lungianu, „scriitor poporanist”, C. S. Nicolăescu-Plopșor, Constantin G. Roiban, N. Rădulescu-Niger și C. Jaleș, aceștia din urmă fiind, și ei, mari admiratori ai folclorului. În Rândurile de început, marcând cea de-a doua serie, revista își stabilește singură locul, așezându-se alături de „Șezătoarea” lui Artur Gorovei, „Tudor Pamfile” a lui D. Furtună, „Izvorașul”, redactată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
L. (Busuioc de câmp) - H., Cosm. Comună, z.step.-e.bo.; L7TXC3UXRXNX; Molinio - Arrhenatheretea, Cynosurion, Brometalia erecti, LolioPlantaginion, Me. *Salvia glutinosa L. (Cinsteț) - H., Euras. Frecv., z.silvostep.-e.bo.; L4T5C4U6R7N7;Fagetalia, Impatienti - Stachyion, Me. *Salvia nemorosa L. ssp nemorosa (Jaleș de câmp) - H., Pont.-medit.-eur.centr. Comună, z.step.-se.fa.; L7T7C4U4R9N4, Convolvulo - Agropyrion, Festucion valesiacae, Quercetalia pubescentis, Me. *Salvia pratensis L. ssp. pratensis (Salvie de câmp) - H., Pont. Frecv., z.silvostep.se.fa.; L8T6C4U4R8N4, Festuco - Brometea, Me. -Scutellaria
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Salvia pratensis L. ssp. pratensis (Salvie de câmp) - H., Pont. Frecv., z.silvostep.se.fa.; L8T6C4U4R8N4, Festuco - Brometea, Me. -Scutellaria altissima L. (Gura lupului) - H., Pont. medit. Frecv., z.silvost.se.fa.; L6T7C9UXRXN7, Stipion calamagrostis, Aro Carpinenion *Stachys germanica L. (Jaleș, Pavăză) - H., Pont.-medit. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C4U3R8NX; Festuco - Brometea, Geranion sanguinei, Onopordion, Me. -Stachys officinalis (L.) Tev. (Betonica officinalisL.) (Crețișor, Vindecea) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7T6C6UXRXN8; Molinietalia, Molinion, Origanetalia, Me. *Stachys recta L. ssp
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
H., Pont.-medit. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C4U3R8NX; Festuco - Brometea, Geranion sanguinei, Onopordion, Me. -Stachys officinalis (L.) Tev. (Betonica officinalisL.) (Crețișor, Vindecea) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7T6C6UXRXN8; Molinietalia, Molinion, Origanetalia, Me. *Stachys recta L. ssp.recta (Jaleș de câmp) - H., Pont.-medit.-eur.centr. Frecv., z.step.-se.fa.; L7T6C4U3R8N2, Festuco - Brometea, Festucetalia valesiacae, Cirsio - Brachypodion, Geranion sanguinei,Me., Tx. *Stachys sylvatica L. (Balbisă) - H., Euras. Frecv., z.silvostep.-e.bo.; L4TXC3U7R7N7; Fagetalia, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Petasition
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
450 m), colorat în dungi de gresii și argile albastre, roșiatice, galbene, negre, în care timpul s-a întrecut pe sine sculptând parcă o imensă orgă cu mii de tuburi colorate... În covorul vegetal, de asemenea, unicat, cresc plante orientale (jaleșul plecat, de exemplu), dar și stejari pufoși, care amintesc de vremurile când în zonă clima era tropicală, apoi garoafa sălbatică specifică numai acestor locuri, orățelul, cârcelul, grozama etc. ( O. N.) Concert internațional Ca în fiecare an, sala de festivități a
Agenda2005-52-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/284554_a_285883]
-
1926 - a murit Radu Rosetti (n. 1853) 12.02.1924 - s-a născut Banu Rădulescu (m. 1998) 12.02.1930 - s-a născut Teodor Vârgolici 12.02.1939 - s-a născut Boris Crăciun 12.02.1942 - s-a născut Petru Jaleș 12.02.1943 - a murit Dumitru Nanu (n. 1873) 12.02.1950 - s-a născut Ioan Viorel Boldureanu 12.02.1982 - a murit Hajdu Zoltan (n. 1924) 13.02.1877 - a murit Costache Caragiali (n. 1815) 13.02.1880 - s-
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2795_a_4120]
-
țări unde astăzi se află România, numite de istorici "Romaniile populare" și de cronicarii "valahii", unele constituite sub formă de cnezate, altele simple comunități rurale, cum sunt de exemplu țările Crasnei, Lăpușului, Gurghiului, Moților, Amlașului, Făgărașului, Bârsei (în Transilvania), Gilortului, Jaleșului, Lotrului, Argeșului, Muscelului (în Valahia), Vrancei, Neamțului, Dornei, Strășinețului, Onutului, Sorocăi, Iașilor, Bârladului, Codrului, Ciubărciului (în Țărа Moldovei), la care se adaugă "Vlahiile" din sudul Dunării atestate prin documente sau prin toponime ca Vlasici, Vlahina, Stari Vlah, Romania Planina, Vlașina
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
Belgia (1871), Spania (1873), Italia (1873) și Grecia (1876). LUNI, 3 OCTOMBRIE PRIMUL JUDEȚ MENȚIONAT În 1385, Dan I (care a domnit din 1383 până în 1386) a dăruit mănăstirii Tismana 400 de găleți de grâu din dijma percepută în județul Jaleș. Aceasta este prima menționare a unui județ din Țara Românească. UNIFICAREA CELOR DOUĂ GERMANII Se împlinesc 15 ani de la reunificarea Germaniei. După 45 de ani de divizare (rezultat al pierderii celui de-al doilea război mondial), Berlinul a redevenit capitala
Agenda2005-40-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284280_a_285609]
-
Revista reunește în paginile ei nume dintre cele mai diverse ca orientare în poezie: G. Șt. Cazacu, Agatha Grigorescu-Bacovia, C. Ionescu-Olt, Ilariu Dobridor, Virgil Huzum, G. Bacovia, V. Demetrius, Dem. Bassarabeanu, Maria Cunțan, Aurel Marin, Ion Focșeneanu, Radu Gyr, Constantin Jaleș, Pan M. Vizirescu, Paul Constant. Este evident că stau laolaltă valoarea și creația întâmplătoare, modernitatea și tradiționalismul cel mai încăpățânat ș.a.m.d. Proză semnează G. Bacovia, S. M. Vizirescu, Lucius Mihăiescu, N. Pora, Al. Cazaban, Neagu Rădulescu. Sectorul critic este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286535_a_287864]
-
antiinflamator faringo-amigdalian. Infuzie cu o jumătate linguriță de fructe zdrobite la 200 ml apă clocotită. Se bea în trei reprize după mesele principale. Pentru gargară se prepară infuzie cu o linguriță de fructe zdrobite la 200 ml apă. Salvia officinalis (jaleșul). Are acțiune antiseptică și bacteriostatică. Se bea două ceaiuri pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriță de frunze la 100 ml apă în clocot. Pentru gargară, se prepară o infuzie din cinci grame de frunze la 100 ml apă
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
flori de mușețel). Se bea 2-3 ceaiuri pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță la 200 ml apă clocotită. Inhalații din două lingurițe de flori la 200 ml apă în clocot. Se fac două inhalații pe zi. Salvia officinalis (jaleșul). Se bea trei căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de plantă la 200 ml apă în clocot. Inhalații cu două lingurițe de frunze la 100 ml apă clocotită. Se fac două inhalații pe zi. Lythrum salicaria (răchitan
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
luate în studiu. În aceeași măsură, în nici una din lucrările pe care le-am putut consulta nu a fost abordată anatomia nodală, histogeneza limbului foliar și procesul de traheogeneză la această specie. II.DESCRIEREA BOTANICĂ A SPECIEI Salvia officinalis L. (jaleș, salvie) Jaleșul este originar din sud-estul Europei, de pe coasta Dalmației până în Macedonia. Este răspândit în flora spontană sau ca specie cultivată în toată zona Mediteranei, în Spania, Franța, Italia, Grecia, în unele insule din Marea Adriatică. Se cultivă, de asemenea, în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
studiu. În aceeași măsură, în nici una din lucrările pe care le-am putut consulta nu a fost abordată anatomia nodală, histogeneza limbului foliar și procesul de traheogeneză la această specie. II.DESCRIEREA BOTANICĂ A SPECIEI Salvia officinalis L. (jaleș, salvie) Jaleșul este originar din sud-estul Europei, de pe coasta Dalmației până în Macedonia. Este răspândit în flora spontană sau ca specie cultivată în toată zona Mediteranei, în Spania, Franța, Italia, Grecia, în unele insule din Marea Adriatică. Se cultivă, de asemenea, în Europa Centrală
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fertilă. Staminele posterioare sunt staminodii, lățite la vârf. Stilul este mai scurt decât corola. Fructul este o tetranuculă, cu nucule sferice, de 2-3 mm diametru, netede, brune, cu dungi mai închise. În scop medicinal se utilizează frunzele și herba de jaleș (Folium Salviae și Herba Salviae). Principiile active din frunze sunt reprezentate în principal de uleiurile volatile. Conținutul în ulei variază funcție de diferiți factori ca: proveniență, condiții pedoclimatice, momentul recoltării și este cuprins intre 0,38-2,5%. Componentul principal al uleiul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ferulic, acidul salvianolic, acidul cumarinic. Dintre flavonele identificate în frunzele de la Salvia menționăm agliconi flavonici apigenina, 4,7 dimetileterul, luteolina, nepetinul și glicozide flavonice cosmosiinul (Masterova și colab, 1999, cf. Lu și Foo, 2002), 3,7 glucuronide, vinceina. Frunzele de jaleș mai conțin vitamine, ca acidul nicotinic, acidul ascorbic și B1, enzime, lipide, glucide, o saponină, un principiu estrogenic și un fitoncid cu acțiune bactericidă, activ contra bacilului Koch. Frunzele se utilizează sub formă de infuzie (5%), decoct sau extract fluid
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
infuzie (5%), decoct sau extract fluid, ca antinevralgic, hipoglicemiant, coleretic. Pentru acțiunea antispastică se folosește extern, în loțiuni bucale și gargarisme. Uleiul volatil are acțiune antibacteriană și antifungică; în cantități mari se folosește pentru conservarea cărnii. Particularități și cerințe biologice Jaleșul este o specie perenă, care se menține în cultură 5-6 ani. În primul an de vegetație ritmul de creștere al plantelor este lent și acestea formează un număr mic de lăstari. În al doilea an de vegetație plantele formează numeroși
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
creștere al plantelor este lent și acestea formează un număr mic de lăstari. În al doilea an de vegetație plantele formează numeroși lăstari (peste 100), care se lignifică. Înflorește în luna mai, iar semințele ajung la maturitate în luna iulie. Jaleșul este o specie termofilă. Plantele răsar la temperatura de 8-10° C. La temperatura optimă, germinarea semințelor decurge rapid, în decurs de 7 zile. În perioada de vegetație, temperaturile ridicate influențează pozitiv acumularea uleiului volatil. S-a constatat că la o
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
temperatura de 12-15°C. Acizii triterpenici se acumulează în cantitate sporită la temperaturi scăzute și în condiții de zi scurtă. Acumularea uleiului volatil este influențată și de caracteristica generală a climei, cea maritimă fiind mai favorabilă. Fiind o specie mediteraneană, jaleșul manifestă cerințe mari față de lumină. Plantele cultivate în condiții de zi lungă au fost mai bogate în ulei volatil decât cele care au beneficiat de condiții de zi scurtă. Cerințele față de umiditatea solului sunt moderate datorită sistemului radicular profund. La
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
uleiului volatil și a celorlalte principii active din frunze, extractele din această plantă au proprietăți coleretice, carminative, antispastice, ușor hipoglicemiante, astringente și antisudorifice. Se utilizează ca eupeptic-amar, stimulent în dispepsii și atonii gastro-intestinale, colagog și în disfuncții ovariene. Frunzele de jaleș au utilizări în afecțiuni bucale (gingivite, stomatite); mai sunt utilizate în afecțiuni ale căilor respiratorii superioare și ca antidiareic. Uleiul volatil ca atare este foarte toxic; are utilizări în industria cosmetică și în parfumerie. III. MATERIAL ȘI METODE DE LUCRU
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]