90 matches
-
Foeniculum vulgare Mill. Hestia 1010 2001 Românesc 1010 1973 1999 L GALBENELE - Calendula officinalis L. Petrana 1080 1990 2000 IPCĂRIGE - Gypsophila paniculata L. De Moară Domneasca 1010 1975 1999 L ISOP - Hyssopus officinalis L. De Ciorani 1010 1975 1999 L JALEȘ - Salvia officinalis L. De Răsmirești 1010 1975 1999 L LAUR PĂROS - Datura innoxia Mill. Lăură 1010 1982 1999 Silvia 1010 1993 b LAVANDA - Lavandula angustifolia Mill. Codreanca 1010 1992 2002 b De Moară Domneasca 1010 1973 1999 L LEMN DULCE
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
4. La anexa nr. 12 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Arcani" se modifică următoarele poziții, după cum urmează: - la poziția nr. 8, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Origine și destinație: km 0+000 (DC 137) - 0+450 (Jaleș); Lungimea drumului L = 0,450 km; Lățimea părții carosabile l = 3 m"; - la poziția nr. 15, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Origine și destinație: km 0+000 (DC 93) - 0+190 (Olteanu Maria); Lungimea drumului L = 0,190 km
HOTĂRÂRE nr. 844 din 11 august 2010 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 973/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Gorj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225522_a_226851]
-
0+000 (DC 93) - 0+190 (Olteanu Maria); Lungimea drumului L = 0,190 km; Lățimea părții carosabile l = 5 m"; - la poziția nr. 19, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Origine și destinație: km 0+000 (DC 93) - 0+120 (Jaleș); Lungimea drumului L = 0,120 km; Lățimea părții carosabile l = 3 m"; - la poziția nr. 20, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Origine și destinație: km 0+000 (DS 9) - 0+790 (DC 193); Lungimea drumului L = 0,790 km
HOTĂRÂRE nr. 844 din 11 august 2010 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 973/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Gorj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225522_a_226851]
-
Francisc Milescu Str. Frăsinetului Ale: Gării Șușița Str. George Bacovia Str. George Călinescu Str. George Topârceanu Str. Gheorghe Tătărăscu (fosta Craiovei) Str. Ghiocelului Str. Gilortului Str. G-ral. Titus I. Gârbea Str. Grigore Alexandrescu Str. Grigore Iunian (fosta Partizan I) Str. Jaleș Str. Jiețe Str. Jiului Str. Lalelelor Str. Libertății (fosta Intrarea Gilort I) Str. Liliacului Ale. Liviu Rebreanu Str. Liviu Rebreanu Ale. Lucian Blaga Str. Lucian Blaga Ale. Luncilor Str. Luncilor Str. Maria Lătărețu Ale. Maria Tănase Str. Marin Preda Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Portalegre Além da Ribeira comarca Tomar Alenquer (Sânto Estêvăo) comarca Alenquer Alenquer (Triana) comarca Alenquer Alentém comarca Lousada Alfaiăo comarca Bragança Alfaiates comarca Sabugal Alfândega da Fé comarca Alfândega da Fé Alfândega da Fé comarca Alfândega da Fé Alfarela de Jaleș comarca Vila Pouca de Aguiar Alfarelos comarca Soure Alfeizerăo comarca Alcobaça Alfena comarca Valongo Alferce comarca Monchique Alferrarede comarca Abrantes Alfornelos comarca Amadora Alfragide comarca Amadora Alfundăo comarca Ferreira do Alentejo Algeriz comarca Valpaços Algés comarca Oeiras Algodres comarca Figueira
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
comarca Ponte de Lima Vitorino dos Piăes comarca Ponte de Lima Vizela comarca Felgueiras Vizela comarca Lousada Vizela (Sao Faustino) comarca Guimarăes Vizela (Sao Jorge) comarca Felgueiras Vouzela comarca Vouzela Vreia de Bornes comarca Vila Pouca de Aguiar Vreia de Jaleș comarca Vila Pouca de Aguiar Zambujal comarca Condeixa-a-Nova Zambujeira do Măr comarca Odemira Zebreira comarca Idanha-a-Nova Zedes comarca Carrazeda de Ansiăes Zibreira comarca Torres Novas III. ES Médios de recepción disponibles: correo poștal. DA De måder, instanserne kan modtage dokumenter
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
a lungul căilor ferate și a drumurilor rutiere, precum și pe izlazurile comunale. Dar și pe aceste suprafețe s-au rărit foarte mult speciile care erau altădată caracteristice Bărăganului. Pajiștile naturale se pot identifica prin prezența următoarelor specii: pirul (Agropyrum cristatum), jaleșul (Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța (Poa trivialis). Sunt frecvente și gramineele din genul Brmus și Setaria. Caracterul stepic al acestor pajiști este evidențiat și de prezența speciilor de Andropogon ischaemuum și Eringium campestre, care invadează pășunile de pe izlazurile
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Salvia ("Salvia officinalis") este o plantă erbacee cu flori divers colorate, (mici) cultivată ca plantă medicinală sau decorativă, originară din sudul Europei și din regiunile mediteraneene. Este cunoscută și sub denumirile de jale, jaleș, salbie, șalvir, șalet sau șerlai. Salvia este o plantă din familia labiatelor, ea poate atinge o înălțime de 30-70 centimetri, florile ei violete sunt dispuse verticilat, deci în cerc, în jurul unei axe comune iar frunzele sale opozite, alb-lânoase sclipesc argintiu
Salvie () [Corola-website/Science/306709_a_308038]
-
estică a Câmpiei Române. Deși pârjolită de razele fierbinți ale soarelui, în luna iunie stepa își desfășoară imensa ei trenă de flori. Numeroase neamuri de ciulini ("Cirsium" , "Carduus") și viguroasele candelabre de lumânărică ("Verbascum") sunt însoțite de florile alburii ale jaleșului de stepă ("Salvia acthiopsis"), de tulpinițele zvelte ale linariței ("Linaria vulgaris" și "Linaria dalmatica") și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă ("Artemisia pontica" și "Artemisia austriaca"). Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: ortopterele-
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
post-romană, în Evul Mediu timpuriu), numite de istorici "Romaniile populare" și de cronicarii străini "vlahii", unele constituite sub formă de cnezate, altele simple comunități rurale, cum sunt de exemplu țările Crasnei, Lăpușului, Gurghiului, Moților, Almașului, Făgărașului, Bârsei (în Transilvania), Gilortului, Jaleșului, Lotrului, Argeșului, Muscelului (în Țara Românească), Vrancei, Neamțului, Dornei, Strășinețului, Onutului, Sorocăi, Iașilor, Bârladului, Codrului, Ciubărciului (în Moldova istorică), la care se adaugă « Vlăsiile » sau « Vlahiile » din sudul Dunării atestate prin documente sau prin toponime ca Vlasici, Vlahina, Stari Vlah
Regiuni istorice românești () [Corola-website/Science/302832_a_304161]
-
Corylus colurna (alun), Cotoneaster nebrodensis( bârcoace), și Rhamnus cathartica ( spinul cerbului). Stratul erbaceelor este extrem de eterogen, fiind dominat de un ansamblu de specii balcanice și mediteraneene circumscriind asocierea vegetației termofile din sud-estul Europei: Scabiosa columbaria (sipică), Stachys recta subsp. leucoglossa (jaleș), Dianthus giganteus subsp. banaticus (garoafă), Echinops bannaticus, Cephalaria laevigata, Hypericum rochellii, Alyssum petraea (albiță) și Acinos alpinus subsp. Majoranifolius (Calamintha alpina subsp. hungarica) (izmă); aceste specii constituie împreună cu Syringa vulgaris și Fraxinus ornus componentele de bază ale acestei grupări. Flora
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
țări unde astăzi se află România, numite de istorici "Romaniile populare" și de cronicarii "valahii", unele constituite sub formă de cnezate, altele simple comunități rurale, cum sunt de exemplu țările Crasnei, Lăpușului, Gurghiului, Moților, Amlașului, Făgărașului, Bârsei (în Transilvania), Gilortului, Jaleșului, Lotrului, Argeșului, Muscelului (în Valahia), Vrancei, Neamțului, Dornei, Strășinețului, Onutului, Sorocăi, Iașilor, Bârladului, Codrului, Ciubărciului (în Țărа Moldovei), la care se adaugă "Vlahiile" din sudul Dunării atestate prin documente sau prin toponime ca Vlasici, Vlahina, Stari Vlah, Romania Planina, Vlașina
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
între ele și așezate, într-o anumită ordine, la marginea apei: săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jaleșul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca), ochii păsăruici (Myosotis palustris), răchitanul (Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), boglarii (Ranunculus sceleratus), gălbășoara (Lysimachia vulgaris), sulfina (Melilotus officinalis) și
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
că această reședință se afla fie pe raza actualei localități Runcu, fie Brădiceni, fie Arcani. a fost dezmembrat după 1444, iar așezările sale au fost înglobate în teritoriile județelor de astăzi Gorj și Mehedinți. Și-a luat numele de la râul Jaleș, hidronim considerat de origine traco-getică. Județul a avut o lungă perioadă de timp reședința la "Dăbăcești", iar mai târziu la Tismana, unde între anii 1454-1456 a fost reședința banilor olteni retrași aici din Banatul de Severin. Timp de câteva decenii
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
unde între anii 1454-1456 a fost reședința banilor olteni retrași aici din Banatul de Severin. Timp de câteva decenii localitatea a ajuns să fie un târg, un orășel, aici fiind probabil reședința celor care conduceau lupta împotriva Regatului Ungariei. Județul Jaleș cuprindea, în secolele XIV-XV, valea râului cu același nume, Jaleș, afluent al Tismanei, în partea de nord-vest, izvoarele râului Tismana și la est împrejurimile orașului Târgu-Jiu. La vest, hotarele județului ajungeau până la confluența râurilor Jiu și Motru, la sud-vest aproape de
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
aici din Banatul de Severin. Timp de câteva decenii localitatea a ajuns să fie un târg, un orășel, aici fiind probabil reședința celor care conduceau lupta împotriva Regatului Ungariei. Județul Jaleș cuprindea, în secolele XIV-XV, valea râului cu același nume, Jaleș, afluent al Tismanei, în partea de nord-vest, izvoarele râului Tismana și la est împrejurimile orașului Târgu-Jiu. La vest, hotarele județului ajungeau până la confluența râurilor Jiu și Motru, la sud-vest aproape de râul Motru, iar la sud-est până la confluența râului Jilțul Mare
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
hotarele județului ajungeau până la confluența râurilor Jiu și Motru, la sud-vest aproape de râul Motru, iar la sud-est până la confluența râului Jilțul Mare cu râul Jiu. Fără să se cunoască în mod precis hotarele, istoricul Constantin C. Giurescu opinează că județul Jaleș cuprindea satele Bălești, Cereș, "Dăbăcești",Leurda, Ploștina, Rasova, Tămășești și Turcinești, iar sociologul Ilie Bădescu menționează în plus satele Bălcești, Ceauru și Vereșevo. Prima mențiune este în hrisovul din 3 octombrie 1385 prin care domnitorul Dan I "donează mănăstirii Tismana
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
Leurda, Ploștina, Rasova, Tămășești și Turcinești, iar sociologul Ilie Bădescu menționează în plus satele Bălcești, Ceauru și Vereșevo. Prima mențiune este în hrisovul din 3 octombrie 1385 prin care domnitorul Dan I "donează mănăstirii Tismana acest sat (Tismana) din judetul Jaleș pe amândouă părțile cât a fost Ligăcească și Rusească" și prin care acesta întărea mânăstirii Tismana vechile moșii, dăruindu-i și "un mertic anual de 400 de găleți de grâu din județul Jaleșului". Județul Jaleș este menționat apoi în alte
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
mănăstirii Tismana acest sat (Tismana) din judetul Jaleș pe amândouă părțile cât a fost Ligăcească și Rusească" și prin care acesta întărea mânăstirii Tismana vechile moșii, dăruindu-i și "un mertic anual de 400 de găleți de grâu din județul Jaleșului". Județul Jaleș este menționat apoi în alte opt documente, datate între 1385-1444, în care sunt întărite sau dăruite moșii și privilegii mânăstirilor Tismana și Vodița de către domnitorii Mircea cel Bătrân ("și grâul din județul Jaleș și nucii câți copaci sunt
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
acest sat (Tismana) din judetul Jaleș pe amândouă părțile cât a fost Ligăcească și Rusească" și prin care acesta întărea mânăstirii Tismana vechile moșii, dăruindu-i și "un mertic anual de 400 de găleți de grâu din județul Jaleșului". Județul Jaleș este menționat apoi în alte opt documente, datate între 1385-1444, în care sunt întărite sau dăruite moșii și privilegii mânăstirilor Tismana și Vodița de către domnitorii Mircea cel Bătrân ("și grâul din județul Jaleș și nucii câți copaci sunt pe Jaleș
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
găleți de grâu din județul Jaleșului". Județul Jaleș este menționat apoi în alte opt documente, datate între 1385-1444, în care sunt întărite sau dăruite moșii și privilegii mânăstirilor Tismana și Vodița de către domnitorii Mircea cel Bătrân ("și grâul din județul Jaleș și nucii câți copaci sunt pe Jaleș la "Dăbăcești" "), Dan al II-lea și Vlad Dracul ("și grâul din județul Jaleșului, 400 de găleți, de câte ori e vremea dăjdiei"). Alături de "Dăbăcești" sunt amintite câteva sate, cum ar fi Ploștina și la
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
Jaleș este menționat apoi în alte opt documente, datate între 1385-1444, în care sunt întărite sau dăruite moșii și privilegii mânăstirilor Tismana și Vodița de către domnitorii Mircea cel Bătrân ("și grâul din județul Jaleș și nucii câți copaci sunt pe Jaleș la "Dăbăcești" "), Dan al II-lea și Vlad Dracul ("și grâul din județul Jaleșului, 400 de găleți, de câte ori e vremea dăjdiei"). Alături de "Dăbăcești" sunt amintite câteva sate, cum ar fi Ploștina și la 5 august 1424 Leurda , dar și alte
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
întărite sau dăruite moșii și privilegii mânăstirilor Tismana și Vodița de către domnitorii Mircea cel Bătrân ("și grâul din județul Jaleș și nucii câți copaci sunt pe Jaleș la "Dăbăcești" "), Dan al II-lea și Vlad Dracul ("și grâul din județul Jaleșului, 400 de găleți, de câte ori e vremea dăjdiei"). Alături de "Dăbăcești" sunt amintite câteva sate, cum ar fi Ploștina și la 5 august 1424 Leurda , dar și alte sate "și pe Jaleș, Arcani și Tămășiști și Bălești și Rasov" amintite în diploma
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
al II-lea și Vlad Dracul ("și grâul din județul Jaleșului, 400 de găleți, de câte ori e vremea dăjdiei"). Alături de "Dăbăcești" sunt amintite câteva sate, cum ar fi Ploștina și la 5 august 1424 Leurda , dar și alte sate "și pe Jaleș, Arcani și Tămășiști și Bălești și Rasov" amintite în diploma regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, din 28 octombrie 1428. Tot județului Jaleș îi aparțineau și alte localități menționate de documente din secolul XV, Ceauru, Ungureni și Dușăști, ultima dispărută. Ultima
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
câteva sate, cum ar fi Ploștina și la 5 august 1424 Leurda , dar și alte sate "și pe Jaleș, Arcani și Tămășiști și Bălești și Rasov" amintite în diploma regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, din 28 octombrie 1428. Tot județului Jaleș îi aparțineau și alte localități menționate de documente din secolul XV, Ceauru, Ungureni și Dușăști, ultima dispărută. Ultima mențiune a județului este datată în 20 octombrie 1444, în documentul emis de cancelaria voievodului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, apărând în locul lui
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]