207 matches
-
a peștelui, icrelor ori produselor din pește obținute din pescuit; ... i) producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor, precum și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial; ... j) pescuitul cu japca, cu ostia, sulița, țepoaica și cu orice alte unelte înțepătoare sau agățătoare, prin greblare sau harponare; ... k) producerea, importul, deținerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament; ... l) pescuitul cu alte unelte sau scule neautorizate." ... 2. Articolul 65
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246306_a_247635]
-
a pescui o perioadă cuprinsă între 1 și 3 ani: ... a) pescuitul electric, deținerea aparatelor și dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanțe toxice și narcotice de orice fel, pescuitul cu japca și cu orice alte unelte neautorizate, precum și folosirea armelor de foc în scopul omorârii peștilor sau altor viețuitoare acvatice; ... b) pescuitul cu unelte și scule neautorizate; ... ---------------- Lit. b) a alin. (1) al art. 65 a fost modificată de pct. 85
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227418_a_228747]
-
data de 30 mai 1947 în localitatea Luduș, județul Mureș, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kiryat Motzkin, Deker 0014. (1827/2002) 112. SELEVESTRU ION, fiul lui Grigore (fiul lui Selevestru Zaharia n. 12.12.1926 în localitatea Japca, raion Camenca și Ecaterina) și Maria, născut la data de 18 septembrie 1977 în localitatea Japca, județul Camenca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Japca, jud. Soroca. (1471/2002) 113. STAN NICOLAE, fiul lui Stan Tudor și Maria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170273_a_171602]
-
în Israel, Kiryat Motzkin, Deker 0014. (1827/2002) 112. SELEVESTRU ION, fiul lui Grigore (fiul lui Selevestru Zaharia n. 12.12.1926 în localitatea Japca, raion Camenca și Ecaterina) și Maria, născut la data de 18 septembrie 1977 în localitatea Japca, județul Camenca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Japca, jud. Soroca. (1471/2002) 113. STAN NICOLAE, fiul lui Stan Tudor și Maria (fiica lui Cauzan Nicolae n. 10.05.1921 în Gotești și Maria), născut la data de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170273_a_171602]
-
fiul lui Grigore (fiul lui Selevestru Zaharia n. 12.12.1926 în localitatea Japca, raion Camenca și Ecaterina) și Maria, născut la data de 18 septembrie 1977 în localitatea Japca, județul Camenca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Japca, jud. Soroca. (1471/2002) 113. STAN NICOLAE, fiul lui Stan Tudor și Maria (fiica lui Cauzan Nicolae n. 10.05.1921 în Gotești și Maria), născut la data de 16 noiembrie 1969 în localitatea Gotești, județul Cahul, Moldova, cetățean moldovean
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170273_a_171602]
-
192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, după litera a) se introduce litera a^1) cu următorul cuprins: "a^1) pescuitul cu ostia, sulița, țepoaia, japca și cu orice alte unelte înțepătoare și agățătoare, prin greblare sau harponare;" Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 23 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR VALER
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153932_a_155261]
-
20 octombrie 1960 în localitatea Vălcineț, județul Ungheni, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Călărași str. G. Asachi nr. 2. (2434/2002) 99. SOCHIRCĂ LILIA, fiica lui Coban Panteleimon (fiul lui Leonid născut la 30.04.1929 în Japca și Alexandra) și Iustina, născută la data de 6 noiembrie 1971 în localitatea Florești, județul Soroca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Florești, str. M. Eminescu nr. 194. (2424/2002) 100. SOCHIRCĂ SERGIU, fiul lui Tudor (născut la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171200_a_172529]
-
toxice și narcotice de orice fel; ... g) pescuitul cu unelte din plasa în râurile și lacurile naturale din zona de munte; ... h) pescuitul cu momeli metalice și pești artificiali în râurile populate cu lostrița; ... i) pescuitul cu ostia, sulița, tepoaia, japca și orice alt fel de unelte înțepătoare sau agățătoare. ... Articolul 43 (1) Prin ordin comun al autorității publice centrale pentru agricultură, alimentație și silvicultura și al autorității publice centrale de protecție a mediului, în apele aparținând domeniului public și privat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
fapte: a) pescuitul electric, cu excepția celui practicat în scop științific, pescuitul cu materiale explozibile, cu substanțe toxice sau narcotice, pescuitul cu unelte de plasă monofilament, pescuitul neautorizat în timpul nopții cu unelte de plasă; ... a^1) pescuitul cu ostia, sulița, tepoaia, japca și cu orice alte unelte înțepătoare și agățătoare, prin greblare sau harponare; b) pescuitul sturionilor sau al lostriței sub dimensiunile legale în alt scop decât de repopulare; ... c) deținerea, transportul sau comercializarea sturionilor, icrelor negre sau lostriței, fără documente legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Calea Orheiului nr. 109, bl. 2, ap. 36. (4.404/2008) Copii minori: Colontaeva Valeria, născută la data de 10.03.2007. 54. Cornea Vladimir, fiul lui Nicolae (născut la 4.08.1929 în localitatea Japca, județul Soroca) și Ariadna, născut la data de 7 mai 1958 în localitatea Zastînca, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, județul Soroca, localitatea Zastînca. (4.391/2008) 55. Corpacean Liliana, fiica lui Alexeev Ivan (fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213968_a_215297]
-
a peștelui, icrelor ori produselor din pește obținute din pescuit; ... i) producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor, precum și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial; ... j) pescuitul cu japca, cu ostia, sulița, țepoaica și cu orice alte unelte înțepătoare sau agățătoare, prin greblare sau harponare; ... k) producerea, importul, deținerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament; ... l) pescuitul cu alte unelte sau scule neautorizate." ... 2. Articolul 65
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266008_a_267337]
-
și citeț. De asemenea, participa des la slujbele ținute în mănăstirile din apropiere, pe raza de 35 km de la satul natal fiind 10 mănăstiri, de unde a obținut o educație creștinească înaltă. În perioada vacanțelor de vară făcea ascultare la mănăstirea Japca din raionul Camenca. Între anii 1986-1988 a satisfăcut serviciul militar obligatoriu în Armata Sovietică, fiind încartiruit în orașul Mitino din regiunea Moscova (Rusia). Când avea posibilitatea, frecventa Lavra "Sf. Treime" din orașul Serghiev-Posad din apropierea Moscovei. La întoarcere, urmează studiile la
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
cuprinse în general între 80 și 90 m.Unele sectoare ale interfluviului poartă diferite denumiri provenite de la poziția geografică fie de la anumite evenimente socio-istorice petrecute, cum ar fi:platoul “Viișorii”, câmpul “ la Suhaia”, câmpul “ la plop”, câmpul “ Gauriciu” sau câmpul “ Japca”. Imensitatea și planeitatea morfologică a câmpului este întreruptă din loc în loc de măguri (movile) dar și de crovuri și găvane. Măgurile sunt în număr mai mare în zona câmpului Găuriciu și în apropiere de vatra satului. Privitor la originea măgurilor, sau
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
cu adâncimi cuprinse între 1-5 m , frecvență mai mare a lor înregistrându-se în zonele centrală și sudică ale teritoriului. Numele acestor găvane provin de la diferite fenomene sau întâmplări petrecute, de la numele comunei sau al foștilor proprietari de pământ: găvanul Japca, găvanul cu apă, găvanul Traista, găvanul Radului, găvanul Larg al viișorenilor. Ele s-au format prin acțiunea complexă a tasării, sufoziunii, a apei de infiltrație, a prezenței loessului, a proceselor de crăpare (diaclazare) a solului sub influența insolației și înghețului
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
pentru satisfacerea stagiului militar obligatoriu în Armata Sovietică și a servit ca șofer într-o trupă de tancuri. După demobilizare, în aprilie 1980, cu binecuvântarea IPS Ionatan Kapolovici, arhiepiscopul Chișinăului și al Moldovei († 1990) a intrat ca frate la Mănăstirea Japca. În august 1981 s-a înscris la studii la Seminarul Teologic din Odessa, ale cărui cursuri le-a absolvit prin susținerea examenelor de diferență în 1985. La data de 16 septembrie 1985, a fost hirotonit ca diacon necăsătorit de către arhiepiscopul
Marchel Mihăescu () [Corola-website/Science/308686_a_310015]
-
de 750-850 de ani, formează un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional. Satul se află la nord-estul Republicii Moldova, între Stepa Bălțului, Râul Nistru și Cetatea Sorocii. Satul este situat în centrul a patru mari mănăstiri, luate ca reper: Saharna, Japca, Dobrușa, Cușelăuca. Satul face parte din Câmpia Sorocii, zonă bogată în păduri seculare, situat pe un teritoriu deluros, puternic fragmentat de o rețea deasă de văi și vâlcele adânci, cu păduri de fag, stejar și carpen. Satul este despărțit de
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
raionul Vertiujeni, împreună cu un număr de alte raioane a fost eliminat, ulterior teritoriul său a fost împărțit între raioanele: Florești (în mare parte) și Soroca. Ca stare la 1 ianuarie 1955, raionul Vertiujeni includea 13 consilii sătești: Cernița, Ciripcău, Coșernița, Japca, Năpadova, Nimereuca, Sănătăuca, Soloneț, Stoicani, Vărăncău, Văscăuți, Vertiujeni și Zăluceni.
Raionul Vertiujeni () [Corola-website/Science/334011_a_335340]
-
lor de Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare. Ștefan Tomșa le dă dreptate răzeșilor, poruncind să li se restituie moșiile moștenite din moși-strămoși până dincolo de Murgeni cu toată curtea lui Stroie Orheianu care fusese clădită pe pământul luat cu japca. Dreptatea lui Tomșa îi nemulțumește pe unii boieri care îngroașă rândurile fugarilor din Polonia. Deoarece magnații polonezi ezită să o mai ajute cu bani pentru formarea unei noi oști, Doamna Elisabeta Movilă își pune la dispoziție propriile bijuterii pentru plata
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
comunistă: „Am parcurs câteva lagăre - Miercurea Ciuc, Târgu-Jiu, Vapniarka. Când am fost la Târgu-Jiu, aveam maxim 16 ani. Mulți dintre ceilalți deținuți erau închiși pentru ca mai mult sau mai putin au avut o activitate comunistă. Cei mai multi erau luați, iertați expresia, cu japca. Fiind evrei, se considera că orice evreu e ad-literam și comunist. O prostie mare, dar asta era concepția. [...] Da, fratele meu a fost dus la închisoare, după aceea a trecut prin toată filiera de lagăre și la urmă a fost
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
Florești, la 45 km sud de Soroca și 4 km mai în jos de Camenca. În perioada regimului sovietic a fost unica mănăstire din RSSM, care n-a fost închisă. Nu se știe cu certitudine când a fost întemeiată mănăstirea Japca. Aflată la circa 45 km la sud de Soroca, pe o stâncă de piatră din apropierea Nistrului, ea a avut de la început un stabiliment rupestru. În anul 1693 are un donator de moșie, Ioan Turbă, consemnat într-o judecată din secolul
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
mănăstirea își lărgește amplasamentul alături de cel rupestru, dezvoltând un complex întins de chilii și anexe și prin 1812 are deja două biserici de lemn (inclusiv o clopotniță de lemn) deasupra turnului de întrare în incintă. În anii imediat următori, schitul Japca, datorită situației sale prospere, va obține de la mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni statut de mănăstire, iar în secolul XIX bisericile de lemn, împreună cu clopotnița, au fost reconstruite din piatră. amplasamentul inițial, rupestru, al mănăstirii a suferit și el o restaurare în anul
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
sacrificiu al călugărițelor de aici, fiindu-i totuși devastate unele edificii, inclusiv complexul cu biserica și cele două chilii rupestre. Actualmente biserica rupestră după ce a fost reparată acum 4 ani, este funcțională și în ea se săvârșește serviciul religios. Mănăstirea Japca se prezintă la ora actuală drept cea mai amenajată și mai prosperă dintre mănăstirile din Republica Moldova. Din cele relatate până aici reiese că pentru cunoașterea începutului mănăstirii Japca un interes deosebit îl prezintă studiul asupra bisericii rupestre. Analiza structurii sale
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
4 ani, este funcțională și în ea se săvârșește serviciul religios. Mănăstirea Japca se prezintă la ora actuală drept cea mai amenajată și mai prosperă dintre mănăstirile din Republica Moldova. Din cele relatate până aici reiese că pentru cunoașterea începutului mănăstirii Japca un interes deosebit îl prezintă studiul asupra bisericii rupestre. Analiza structurii sale planimetrice și arhitecturale s-a făcut prima oară în cadrul Societății Istorico-Arheologice din Basarabia la începutul secolului nostru. Într-un articol al unui preot rus Ioan Egorov, unde sunt
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
studiul asupra bisericii rupestre. Analiza structurii sale planimetrice și arhitecturale s-a făcut prima oară în cadrul Societății Istorico-Arheologice din Basarabia la începutul secolului nostru. Într-un articol al unui preot rus Ioan Egorov, unde sunt însumate datele istorice ale mănăstirii Japca, culese în secolul al XIX-lea de alți cercetători, se publică pentru prima oară planul bisericii rupestre și al celor două chilii. În evaluarea sa, care poartă un caracter descriptiv, acest autor remarca în structura bisericii "trei compartimente inegale ale
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
caracter descriptiv, acest autor remarca în structura bisericii "trei compartimente inegale ale planului în afara de altar". Tot aici el face o descriere amănunțită a detaliilor, redând și dimensiunile fiecărei părți. În perioada interbelică, cercetări asupra arhitecturii complexului rupestru de la mănăstirea Japca nu s-au întreprins. Putem menționa doar lucrarea Arhimandritului Visarion Puiu, publicată în anul 1919 sub egida aceleiași Societății Istorico-Arheologice din Basarabia cu titlul "Monastiri din Basarabia", care adună la rândul lui într-un studiu monografic un scurt istoric al
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]