964 matches
-
de la Londra. Tosaka, triplă campioană mondială (2013, 2014 și 2015), a fost imitata apoi de compatrioata să Kaori Icho, victorioasa în duelul pentru aur de la categoria 58 kg cu rusoaica Valeria Koblova Jolobova. În sfârșit, Sară Dosho a completat triplă japoneză, învingând o altă reprezentanta a Rusiei, Natalia Vorobeva, în finala categoriei 69 kg. Sakshi Malik a oferit, la rândul ei, Indiei prima medalie la Jocurile de la Rio, obținând bronzul la categoria 58 kg, după ce a învins o luptătoare din Kirghizstan
JOCURI OLIMPICE RIO, 2016. Rezumatul zilei. Număr de striptease devenit viral - VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105262_a_106554]
-
miezul e doar pentru tine păstrat le țin acolo și ți le dau în dar câte una când te-alint și ți-e trupul un măr de gustat, Azi am să vin tiptil printre visele tale și tu vei deveni japoneza-mi micuță cu ochi migdalați; mă voi plimba cu tine în poiana iubirii aflată aici, în munții de doruri înalți. Iubito, dă-mi mie duminicile tale și zilele celelalte să le prind toate-n mine și mai dă-mi și
DORINDU-TE de LEONID IACOB în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Dorindu_te_leonid_iacob_1366216035.html [Corola-blog/BlogPost/345850_a_347179]
-
că esteticul nu este, fantasmatic vorbind, atât de strict circumscris temporal. În altă ordine de idei, apar destul de des expunerile de corpuri aparținând altor rase, incluse probabil în stereotipiile frumuseții universale. Oricum ar fi, pielea negresei, mulatrei, arăboaicei, țigăncii, indiencei, japonezei etc. sunt mai curând integrări fantasmatice în globalizarea dorințelor, decât un discurs politic împotriva discriminării. Nu încape îndoială că oamenii fantazează azi, ca și ieri, cu imaginea corpurilor care aparțin altor culturi, în care văd chiar un spor de sexualitate
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_pielea_si_semne_dan_caragea_1377252351.html [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
cunoștința” între artiștii japonezi(câțiva la număr) și artiștii români, fie ei...pictori, graficieni, poeți, prozatori și fotografi(pentru început doar câțiva). Și, ca la orice început au existat multe, foarte multe emoții de o parte și de cealaltă. Limba japoneza are 4 alfabete, dacă punem la număr și “romaji”, iar limba română este melodioasă și plină de culoare. Cât de bun traducător să fii... ca să poți exprima muzica ei într-o limbă ca cea japoneză-clară si precisă?! Am încercat, alături de
de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1402394262.html [Corola-blog/BlogPost/361989_a_363318]
-
în Japonia? Kyoko Hagi: Compania noastră, Konnyakuza, s-a format în 1971 cu scopul de a populariza în Japonia opera ca gen. Compania nu și-a propus să prezinte spectacole importate în întregime, ci să creeze opere japoneze, cântate în japoneză, bazate pe experiența europeană. Acum aproape 100 de ani Japonia s-a deschis către cultura europeană, publicul a devenit tot mai interesat de această cultură. Mircea Kiraly: A existat o mișcare spre Europa.... K. H.: Japonia își ținuse porțile închise
Interviu cu Kyoho Hagi () [Corola-other/Journalistic/83633_a_84958]
-
Vizitatorii savurează cel mai mlt sculptura „Focul sacru” și piesa numită „Eden”, pe care unii dintre ei deja și le imaginează că ar putea fi create la o scară monumentală, decorând undeva piețele unor metropole moderne, fie ele americane, europene, japoneze, australiene etc. Dintre tablourile ”Digital Prints”, în mod deosebit, mie mi-au plăcut cadrele „Springtime” și „Spiritul lui Don Quijote”. Oricine din persoanele cu educație estetică cred că și le-ar dori să le decoreze camerele unor locuințe cu design ultramodern
ARMONIILE MELODICE ALE METALELOR POLICROME de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1472068354.html [Corola-blog/BlogPost/371468_a_372797]
-
matematică complicată, nici o problemă de semiotica, nici macar ceva ascuns, descifrabil doar de către cei “inițiați”. “Codul” porții Cerului este o CRUCE: o bară orizontală și una verticală. Atât! Chiar și cei fără carte pot forma acest cod. Este același și în japoneză și în engleză, si in rusă și în română. Cerul s-a unit cu pământul. Sau Cerul suprapus peste pământ, sau pământenii mutați în Cer. Cristos împăcând lumea cu Tatăl. Dar de ce aleg totuși oamenii ocultul? Pentru că iubesc mai mult
M-AM PLICTISIT DE CODU LU DA VINCI SI DE ABERATIILE SATANISTE A LU DAN BROWN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eseu_m_am_plictisit_de_codu_lu_da_vinci_si_de_aberatiile_sataniste_a_lu_dan_brown.html [Corola-blog/BlogPost/356382_a_357711]
-
locul 84 în ierarhia mondială a jucătoarelor. Pentru accederea în optimi, Monica Niculescu a rămas cu 3.310 dolari și 30 de puncte WTA. Polona Hercog o va întâlni în sferturi pe învingătoarea dintre germana Laura Siegemund (N. 4) și japoneza Misa Eguchi. SETUL 2 MONICA NICULESCU - POLONA HERCOG LIVE SCORE 3 - 6 Monica Niculescu pierde și setul secund. 3 - 5 Încă un game pentru Hercog. 3 - 4 Game Polona. 3 - 3 Egalitate. 2 - 3 Game Hercog. 1 - 3 Game pentru
MONICA NICULESCU - POLONA HERCOG LIVE SCORE la BRD BUCHAREST OPEN by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105277_a_106569]
-
foarte tare. Dar nu putem să finanțăm noi proiecte. E un efort foarte mare”, spune Irina. „Sincer, dacă aș avea foarte mulți bani nu aș pleca pe o insulă, ci aș lucra liniștită” Irina Caraivan a renunțat la Facultatea de japoneză în anul IV pentru că și-a dat seama că nu asta își dorea să facă în viață. A lucrat în design de print apoi a trecut la web design. A participat la mai multe concursuri de web design și a
GENERAȚIA B. „We are here”. De la un „eșec îngrozitor” la o platformă de crowdfunding prin care 31 de proiecte au primit 62.000 de euro by https://republica.ro/zwe-are-here-de-la-un-zesec-ingrozitor-la-o-platforma-de-crowdfunding-prin-care-31-de-proiecte-au-primit [Corola-blog/BlogPost/338590_a_339919]
-
insula Kikai, în sudul Japoniei, în prefectura Kagoshima, cu studii de literatură engleză în SUA, după care a fost profesor de engleză - , un japonez care la 83 de ani cît avea atunci, a publicat prima sa carte de versuri în japoneză, după alte nouă în engleză, și trei de traduceri din japoneză în engleză), si de poezia arabă/ persana [5], a călătorit prin Asia ajungînd în Tibet, Nepal, Tailanda, Japonia și Chină, Iran[6]. Sau în India, unde a ajuns de
CRONICI ŞI RECENZII – POEZIA ESTE CA UN APARAT FOTO de MARIUS CHELARU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/marius_chelaru_1464277691.html [Corola-blog/BlogPost/378932_a_380261]
-
literatură engleză în SUA, după care a fost profesor de engleză - , un japonez care la 83 de ani cît avea atunci, a publicat prima sa carte de versuri în japoneză, după alte nouă în engleză, și trei de traduceri din japoneză în engleză), si de poezia arabă/ persana [5], a călătorit prin Asia ajungînd în Tibet, Nepal, Tailanda, Japonia și Chină, Iran[6]. Sau în India, unde a ajuns de mai multe ori, în 2014 pentru a citi din Hafez (despre
CRONICI ŞI RECENZII – POEZIA ESTE CA UN APARAT FOTO de MARIUS CHELARU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/marius_chelaru_1464277691.html [Corola-blog/BlogPost/378932_a_380261]
-
în tschi(niger-congo)~bogi”astrudiurn” în kamasau,Papua N.G.; dil în navajo,Arizona,SUA,del în dena’ina(Alaska)~diell”soare” în albaneză; ioru în orokolo(Papua N.G.) cf.yor “soare în khowar,Pakistan; la tsus în mongolacomparatikosei”soare” în japoneză, kosum în amerindiana; iwi în lezgi(Caucaz) cf. iwio,soarele în mowat,Australia; bi în archi(Caucaz) ~ bi”astrudiurn” în otoe (nativ a mericana); iun în ciuvașa ,pe Volga, față de siun>*hiun “soare” în tunguso-manciuriana ; rik în numfor cf. rik
THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1427704943.html [Corola-blog/BlogPost/340987_a_342316]
-
și mai grăitoare. In pavilionul principal, bogat decorat cu negru și auriu, cu interior sobru, puțin întunecat, plafonul avea cercuri cu dragoni. Credincioșii îngenuncheau, unul lângă altul, cu fundul pe călcâie, aplecați înainte, sprijiniți pe mâini. Se dădeau explicații în japoneză și eu încercam să ghicesc despre ce se vorbește, judecând după reacția audienței la ce se spunea. Tablourile shogunilor m-au intimidat, deși nu erau în armuri, așa cum aveam să-l vad pe Tokugawa Ieyasu, într-o ținută războinică. Aici
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1407146139.html [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
a sa, până la calculul cu acizi deoxiribonucleici e o întreagă istorie și monografia pe care ați dedicat-o acestuia din urmă, la Springer, în 1998, în colaborare cu Arto Salomaa și Grzegorz Rozenberg, a devenit de referință, fiind tradusă în japoneză, rusă și chineză și beneficind de aproximativ o mie de citări vizibile pe google scholar. La fel v-au preocupat automatele Watson-Crick, o altă asociere semnificativă a informaticii cu biologia eredității. Toată activitatea de cercetare pe care ați desfășurat-o
` Vivat Academia! Vivat Professores! by http://uzp.org.ro/vivat-academia-vivat-professores/ [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
Milena Munteanu nu a desenat, însă cuvintele ei m-au dus acolo, în timp, alături de ea, la Tokyo sau la Nikko, la Kamakura sau Nara, sus pe muntele Fuji ca să dau „binețe soarelui” sau la „un onsen, o baie termală japoneză... pe care oamenii și maimuțele le apreciază cu gusto,cu entuziasm, adică”, în temple sau pe străzile cartierelor, în muzee sau pe locuri mustind a istorie, în trenuri și autobuze, restaurante sau hoteluri, m-au făcut să simt și căldura
DIN ȚARA SOARELUI RĂSARE, AUTOR MILENA MUNTEANU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1470141264.html [Corola-blog/BlogPost/365929_a_367258]
-
Te rugăm Sumirai nu'l răzbuna pe Jean-Claude! O fi el buddhist, și ți-e coreligionar, Dar te implorăm, imită-l pe Buddha Sakyamuni și ne miluiește. Bate-ne soft, arată doctoratu-ți la tot natu' ce țigănește vorbește! 1-Străin în japoneză. a-joc de cuvinte țigănești, lovoro- bănuț, lovar- dialect rom. 2-Străin în romani. 3-Sabie de sumirai. 4-Era Meiji.Octombrie 23,1868 - Iulie 30,1912. 5-Vagin în țigănește. 6-Onoare în japoneză. Referință Bibliografică: Sumirai profesor la țigani / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe
SUMIRAI PROFESOR LA ȚIGANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1481729457.html [Corola-blog/BlogPost/350020_a_351349]
-
arată doctoratu-ți la tot natu' ce țigănește vorbește! 1-Străin în japoneză. a-joc de cuvinte țigănești, lovoro- bănuț, lovar- dialect rom. 2-Străin în romani. 3-Sabie de sumirai. 4-Era Meiji.Octombrie 23,1868 - Iulie 30,1912. 5-Vagin în țigănește. 6-Onoare în japoneză. Referință Bibliografică: Sumirai profesor la țigani / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2175, Anul VI, 14 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SUMIRAI PROFESOR LA ȚIGANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1481729457.html [Corola-blog/BlogPost/350020_a_351349]
-
așa numiți „năsturași” galbeni, grena, albăstrui, de parcă se întreceau în a atrage priviri admirative. „Hm! Mama nu a fost la cursuri de ikebana, dar și aici, afară, ca și în vazele din casă, dânsa a aranjat florile mai plăcut ca japonezele! Avea un simț al armoniei așa de dezvoltat cum mai rar se întâlnește... Oare de unde-i veneau ideile ori gusturile astea? Și la hăinuțele și flanelele pe care ni le cosea pe când eram noi micuți ori ni le lucra cu
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_marian_malciu_1335104901.html [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
obiecte de cult, mobilier, vestimentație. Muzeul de Artă A.S. Pușkin excelează prin colecțiile de artă renascentistă (italiană, flamandă, olandeză) și impresioniști francezi. În circuitul de valori intră și Muzeul de Artă Orientală (podoabe, porțelanuri, figurine, obiecte de cult indiene, chinezești, japoneze, mongole), Muzeul de Istorie care, reorganizat în maniera noilor interpretări, prezintă momentele cruciale ale poporului rus și a capitalei Moscova pe drumul progresului și civilizației (manuscrise, tipărituri, machete, arme, monede, fotografii, documente etc.). De o mare emulație patriotică se înscrie
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
numu “astrul zilei” în chorotega (America Centrală); 19) În schimb na “casă” în haida (Canada) amintește ori de cuvintele baltice sau decupat din rană “soare” în hausa, Nigeria; alte denumiri ale luminatorului diurn cu n sunt ne în burmeză, ni în japoneză și mizoram, India, nu în hmong (Chină). 20) - 22) Chinezii zic tien “casă, palat” exact ca și denumirea cerului rotund și acoperitor, dar mai spun shi, numele soarelui la amerindieni (vezi lucrarea noastră Eseu despre originea limbilor, elemente de filosofie
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1408434346.html [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
clasează pe locul doi într-un top al concertelor anului, înaintea unor artiști că Bjork sau Radiohead, punctandu-le astfel prestația live de excepție. Nik Bärtsch’s Ronin îmbină inteligent elemente de jazz, funk, muzică clasică contemporană sau muzică ritualica japoneză, rezultatul fiind nu doar surprinzător de coerent, ci chiar un original ’’Zen Funk’’, cum și-au botezat ei înșiși, stilul. Carismaticul pianist Nik Bärtsch spune despre compozițiile sale: ’’ Pentru mine, muzica este un mariaj între arhitectură și dramaturgie. Orașul este
Nik Bärtsch's Ronin în concert by http://www.zilesinopti.ro/articole/2053/nik-bartschs-ronin-in-concert [Corola-blog/BlogPost/99594_a_100886]
-
spune, de la lingură, greu putea face față chiriei și celorlalte ... Dacă aș avea banii ăștia, îi explicase lui Sigi, care țâțâia să facă rost de suma cerută, mi-aș cumpăra eu însumi o mașină mai de Doamne-ajută, că uite, am japoneza asta, arătase înspre stradă, ca să pot merge la slujbă, luată la a nu știu câta mână, prin tabla căreia au să ne iasă curând afară picioarele, ca ălora din Flinstones!... Sigi nu-i gustase gluma, dimpotrivă, îi părăsise peste măsură
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
a ieși în oraș, la cinema. Ambasada Japoniei în România și Foundation Japan împreună cu Cinematograful Victoria organizează la Cluj, în perioada 20 - 23 aprilie „Zilele Filmului Japonez”. Timp de patru zile, vom avea ocazia de a urmării patru producții cinematografice japoneze recente (2009 - 2013), subtitrate în limba engleză. Festivalul Filmului Japonez de la Cluj va fi deschis de Excelența Sa, domnul Keiji Yamamoto, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Japoniei în România. La evenimentul din 20 aprilie, orele 18.00, de la Cinematograful Victoria va
Zilele Filmul Japonez by http://www.zilesinopti.ro/articole/8794/zilele-filmul-japonez [Corola-blog/BlogPost/99057_a_100349]
-
Canada) kats „par“. • țig., v. ind. bal „par“ se aseamănă cu numele dravidian al soarelui bel, *bal; cf. și lat. vellus, sl. volos. • tma „par“ în gruzina (Caucaz) pare toma „soare“ în wiyot (nat. amer.), comparabil și cu kami din japoneză, cf. tomoy „par“ în wintu (California). • lat. pilus e legat de Apolo, dar mai sigur de cor. pil „foc“ (< soare). Din pilus poate derivă rom. par dacă nu trebuie să vedem focul coreean pur, toharic por, slav pară (pară focului
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1426576674.html [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
par să fie mai puțin asertive decât femeia occidentală. Nu sunt semețe. Au un farmec care e numai al lor, se înclină politicos și lasă ochii în jos. Le vezi supuse. Într-un cuvânt: adorabile. De-a dreptul charming sunt japonezele în chimonouri, care le obligă să facă pași marunței. Când umblă în chimonouri simți că se mișcă în alt ritm decât cel al străzii, mișcarea lor nu e sacadată, făcută din pași mari și decisivi. Dimpotrivă, ele par să plutească
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) by http://revistaderecenzii.ro/milena-munteanu-amintiri-din-tara-soarelui-rasare-1/ [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]