113 matches
-
sau din fluiere. Corul și formația de fluierași constituie pentru ei o adevărată modalitate de comunicare a felului lor de a gîndi lumea, viața. Modalitate realizată prin mijloace artistice ale folclorului nostru. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T.Jarda: Aici participă și lelea Mărie și George Mihăiese și Larion și Grațian Marica și ceilalți. Care, împreună, alcătuiesc azi formațiuni artistice ale Căminului cultural. Aici s-au format: Emil Pralea, Nelu Ciupa și alții care au devenit instructori
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
fluiere. Corul și formația de fluierași constituie pentru ei o adevărată modalitate de comunicare a felului lor de a gîndi lumea, viața. Modalitate realizată prin mijloace artistice ale folclorului nostru. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T.Jarda: Aici participă și lelea Mărie și George Mihăiese și Larion și Grațian Marica și ceilalți. Care, împreună, alcătuiesc azi formațiuni artistice ale Căminului cultural. Aici s-au format: Emil Pralea, Nelu Ciupa și alții care au devenit instructori ai formațiilor
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
ai formațiilor și altor cămine culturale. Aici a crescut și s-a format profesorul Larion Todica. Cunoscut solist din caval și taragot, atât în țară cât și în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
și altor cămine culturale. Aici a crescut și s-a format profesorul Larion Todica. Cunoscut solist din caval și taragot, atât în țară cât și în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n cor, o jucat șâ-n piesele de teatru. Strâgăuș mare, la petreșere. Inimos ca-ntotdeauna, are să ne cânte ce-i cade dumnisale mai la-ndemână. Singur și
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
lăsam trâmbdița. Mă puném apăi și cântam apăi din trișcă, să mă audă păsările șî cucu. Apăi luam doinile de capăt una șî alta, care-m’ plășé mnie. (Fragment muzical - doină interpretată de George Mihăiese la caval).” Așa povestea Tudor Jarda. Așa-i stârnea pe alții să povestească și să se povestească. Să-i fie țărâna ușoară, să nu-l uităm și să spunem, la rându-ne, și altora povestea unui însemnat om de cultură românească. 1 Dirijorul formației de trișcari
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
și meșter de triște. 2 CD-ul cu înregistrarea document l-am primit de la înv. Elena Lupșan din Leșu 3 Să precizăm că năsăudenii și bistrițenii pronunță “Năsăud” cu accent pe al doilea “ă”. 4 Cam prin 1953, prof. Tudor Jarda din Cluj trimite lui Toma T. Artene din Leșu o scrisoare (nedatată). Merită publicată. „Domnule Drag, În săptămâna viitoare să nu programați nimic (adică în 29) pentru că nu pot merge. Dar de mîine în două săptămâni voi veni la Leșu
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
urgent lu Emil [Pralea din Hodac] să trimită și vreo 8 triști de a II-a și vreo 6 de a III-a. Trebuie la “Cîntecul țapinarului”. Noroc și rezolvați cum se poate mai bine.” Referință Bibliografică: AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA / Veronica Oșorheian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 143, Anul I, 23 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Veronica Oșorheian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comunicate > IN MEMORIAM TUDOR JARDA Autor: Veronica Oșorheian Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM TUDOR JARDA Veronica Oșorheian Ne bucuram să facem cunoscută o „poveste” spusă de compozitorul Tudor Jarda. Cu localitatea Leșu, profesorul avusese o legătură
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comunicate > IN MEMORIAM TUDOR JARDA Autor: Veronica Oșorheian Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM TUDOR JARDA Veronica Oșorheian Ne bucuram să facem cunoscută o „poveste” spusă de compozitorul Tudor Jarda. Cu localitatea Leșu, profesorul avusese o legătură specială. Pe lângă activitatea desfășurată pe plan profesional, compozitorul mergea la Leșu și dintr-un motiv sentimental. Emil Pralea 1
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comunicate > IN MEMORIAM TUDOR JARDA Autor: Veronica Oșorheian Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM TUDOR JARDA Veronica Oșorheian Ne bucuram să facem cunoscută o „poveste” spusă de compozitorul Tudor Jarda. Cu localitatea Leșu, profesorul avusese o legătură specială. Pe lângă activitatea desfășurată pe plan profesional, compozitorul mergea la Leșu și dintr-un motiv sentimental. Emil Pralea 1 (cuscrul compozitorului) era originar din Leșu și era frate cu Maria Precup - privighetoarea din
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj. Pe alți apropiați îi descoperim din povestea aceea înregistrată, dar, în cele din urmă, satul întreg îi aparținea, prin conferirea titlului de CETĂȚEAN DE ONOARE. Așezăm aici povestea spusă chiar de artistul emerit Tudor Jarda, într-o emisiune intitulată „Portrete folclorice”2 realizată, cândva, de Gelu Furdui. Precizăm și pauzele muzicale înregistrate. Nu cunoaștem data exactă a realizării, dar emisiunile Domniei sale erau îndrăgite de ardeleni.Pe un fond muzical doinit (să mergă la sufletul omului
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
meleaguri și-au păstrat și vorba, și portul, și cântecul, și jocul, și obiceiurile - așa cum le-au moștenit de la părinții și moșii lor. Despre aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și a Bistriței, fie că e vorba de cei din Leșu sau din Sângeorz, din Ilva Mică
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
tocmai ele nu-i deosebesc, ci-i apropie de toți acei ce iubesc cântecul. Și cântecul e iubit peste tot în țara noastră.” (Fragment muzical - Maria Precup): „Sus la vârful muntelui/ La fântâna Corbului/ Hai, dui, dui, haiduc, haiduc...”. T. Jarda: Nopțile de vară își au, cu siguranță, frumusețea lor oriunde. Dar se deosebesc, desigur, după locul care le deosebește. Nu am luat seama prea bine cum ar fi prin alte părți. În comuna Leșu sânt pline de povești și de
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Ei, mândră floare-i norocu'/ Mândră floare-i norocu măi/ Nu răsare-n tăt locu'/ Nu răsare-n tăt locu' măi/ Ei, nișe-l are tăt omu' măi/ Că șî eu mni-am sămănat/ Că șî eu mni-am sămănat măi...” T. Jarda: Un cântec vechi în care fetele își plângeau, uneori, ne-mplinirea. La lelea Mărie totul e doinit. Fie că e doină sau cântec, rândurile măsurate se prelungesc la nesfîrșit. Strofa își pierde dimensiunile. Totul se aseamănă, mai degrabă, scurgerii necontenite
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ți-am plătit să-mi cânți o lună/ N-ai cântat nici de-o pițulă/ Cucule de ce nu cânți/ Cucule de ce nu cânți/ Până ce-s fagii-nfrunziți/ Și iarbă pe sub molizi”. T. Jarda: „Lasă-mă doruț mai lin” are-o construcție asemănătoare. Cântată însă într-un ritm măsurat, lent. Ca o tropotă din bătrâni. (Fragment muzical - Mărioara Precup): „Lasă-mă doruț mai lin/ Până ce-s în sat vecin/ Dacă-oi mere-n satul
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
tău/ Hai liu, liu, liu,liu,/ Hai liu, liu, liu, liu./ Du-te dor la ce mai stai/ Loc la mine nu mai ai/ Bați degeaba, dorule,/ Văile, potecile/ Hai liu, liu, liu,liu,/ Hai liu, liu, liu, liu.” T. Jarda: Cântăreții și cântecele leșenilor nu au rămas risipite pe crestele munților sau prin ascunzișurile văilor. Căminul Cultural i-a adunat pe toți într-o frumoasă familie de îndrăgostiți ai cântecului. Cântăreți vocali sau din fluiere. Corul și formația de fluierași
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
sau din fluiere. Corul și formația de fluierași constituie pentru ei o adevărată modalitate de comunicare a felului lor de a gîndi lumea, viața. Modalitate realizată prin mijloace artistice ale folclorului nostru. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T.Jarda: Aici participă și lelea Mărie și George Mihăiese și Larion și Grațian Marica și ceilalți. Care, împreună, alcătuiesc azi formațiuni artistice ale Căminului cultural. Aici s-au format: Emil Pralea, Nelu Ciupa și alții care au devenit instructori
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
fluiere. Corul și formația de fluierași constituie pentru ei o adevărată modalitate de comunicare a felului lor de a gîndi lumea, viața. Modalitate realizată prin mijloace artistice ale folclorului nostru. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T.Jarda: Aici participă și lelea Mărie și George Mihăiese și Larion și Grațian Marica și ceilalți. Care, împreună, alcătuiesc azi formațiuni artistice ale Căminului cultural. Aici s-au format: Emil Pralea, Nelu Ciupa și alții care au devenit instructori ai formațiilor
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
ai formațiilor și altor cămine culturale. Aici a crescut și s-a format profesorul Larion Todica. Cunoscut solist din caval și taragot, atât în țară cât și în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
și altor cămine culturale. Aici a crescut și s-a format profesorul Larion Todica. Cunoscut solist din caval și taragot, atât în țară cât și în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n cor, o jucat șâ-n piesele de teatru. Strâgăuș mare, la petreșere. Inimos ca-ntotdeauna, are să ne cânte ce-i cade dumnisale mai la-ndemână. Singur și
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
lăsam trâmbdița. Mă punem apăi și cântam apăi din trișcă, să mă audă păsările șî cucu. Apăi luam doinile de capăt una șî alta, care-m' plășe mnie. (Fragment muzical - doină interpretată de George Mihăiese la caval).” Așa povestea Tudor Jarda. Așa-i stârnea pe alții să povestească și să se povestească. Să-i fie țărâna ușoară, să nu-l uităm și să spunem, la rându-ne, și altora povestea unui însemnat om de cultură românească. Veronica Oșorheian 1 Dirijorul formației
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
și meșter de triște. 2 CD-ul cu înregistrarea document l-am primit de la înv. Elena Lupșan din Leșu 3 Să precizăm că năsăudenii și bistrițenii pronunță “Năsăud” cu accent pe al doilea “ă”. 4 Cam prin 1953, prof. Tudor Jarda din Cluj trimite lui Toma T. Artene din Leșu o scrisoare (nedatată). Merită publicată. „Domnule Drag, În săptămâna viitoare să nu programați nimic (adică în 29) pentru că nu pot merge. Dar de mîine în două săptămâni voi veni la Leșu
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]